ECOLOGIE - PowerPoint PPT Presentation

ecologie n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
ECOLOGIE PowerPoint Presentation
play fullscreen
1 / 19
ECOLOGIE
219 Views
Download Presentation
madge
Download Presentation

ECOLOGIE

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. ECOLOGIE ECOSISTEME MARINE

  2. ECOSISTEME MARINE • Oceanulplanetar, reprezentatprintotalitateamarilorsioceanelor, ocupa 71% (361 milioane km2) din suprafataTerrei, inconjurand din toatepartilecelecincicontinenete, care nu depasesc 149 milioane km2 (29%). • Mediul acvatic este deosebit de vast, cu variate caractere fizicochimice, care determină condiţii ecologice diferite. Ca urmare, in cadrullui, datorită particularităţilor de concentraţie in săruri, de aerare, temperatură, densitate, adincime, mişcare, factori care determină repartizarea diferenţiată a organismelor vegetale şi animale, acestea au o anumită stratificare pe verticală. Ţinînd seama de aceste criterii oceanulplanetar a fost împărţit in: • apele maritime şi oceanice; • apele continentale.

  3. ECOSISTEME MARINE In cadrul unui ocean sau a unei mări se pot distinge trei zone morfo-biologice: zona litorală – situata de-a lungultarmurilor; zonapelagica – din largulbazineloracvatice; zonaabisala– din adanculbazineloracvatice. zona litorala zona pelagica zona abisala

  4. ECOSISTEME MARINE Zona litorala Zona litorala este reprezentata de o portiune a uscatului care coboara sub nivelul marii ca o panta, pana la adancimea de 200 m. Aceasta portiune este cunoscuta si sub numele de platforma continentala. Relieful submarin este acoperit, in general, cu maluri fine si pe alocuri cu materiale mai grosiere, rezultate din transportul raurilor, ghetarilor, vulcanilor, ori distrugerii falezelor sub actiunea valurilor, prezentand faciesuri stancoase, nisipoase sau maloase.

  5. ECOSISTEME MARINE Zona litorala Biocenozele litoralului marin sunt deosebit de bogate si de variate fiind constituite atat din alge verzi, brune si rosii, insotite de unele plante cu flori, care alcatuiesc desisuri intinse, submerse sau fixate de substrat. Biocenozele litoralului marin de la poli sunt bogate in indivizi, dar sarace in specii, datorita atat temperaturilor scazute, cat si adancimilor relativ mici ale apelor. Intr-un fiord norvegian, biomasa biocenezelor de midii (Mytilus edulis), la adancimea de 2 m, este de aproximativ 19kg/mp, pe cand la 320 m, ea scade la 20 g/mp.

  6. ECOSISTEME MARINE Zona litorala Biocenozele litoralului marin din zona temperata sunt cele mai bogate si mai variate atat din punct de vedere floristic cat si faunistic, fiind alcaltuite din cateva sute de specii. Pe substratul stancos predomina unele specii de alge verzi ( Ulva lactuta, enteromorpha sp.), alge rosii (Dasya elegans, Porphyra sp.), alge brune (Fucus serratus, Laminaria sp.), lungi de la cativa metri pana la sute de metri. Pe litoralul nisipos si malos intalnim intinse asociatii submerse de plante superioare din grupul monocotiledonatelor, sub numele de ierburi de mare (Zostera, Posidonia, Thalassia).

  7. ECOSISTEME MARINE Zona litorala Fitocenozele litoralului marin din zona tropicala sunt alcatuite din numeroase si variate specii de alge verzi (Caulerpa sp.) si rosii, in special cele cu schelet calcaros (Corallina, Lithothamnium) care iau parte la formarea recifelor de corali. Aceste asociatii algale sunt intregite de numeroase specii ale genului Sargassum.

  8. ECOSISTEME MARINE Zona litorala Biocenozele litoralului stancos, scaldate temporar de apele marii sunt alcatuite din alge albastre, licheni (Verrucaria maura), care acopera cu o crusta uniforma neagra pietrele, la care se mai se mai alatura unele gasteropode, numerosi crustacei inferior din grupa izopodelor (Ligia), crustacei superiori (decapode). Pe tarm se gasesc numeroase alge si resturi ale nevertebratelor moarte ce constituie depozite - emit un miros specific.

  9. ECOSISTEME MARINE Subzona mediolitoralului In zubzona mediolitoralului, aflata sub influenta directa a mareelor factorii de mediu si anume temperatura, lumina, salinitatea, actiunea mecanica a valurilor variaza foarte mult. Algele opun rezistenta actiunii mecanice a valurilor prin partea rizoidala puternica (discuri adezive si crampoane digitiforme) care le fixeaza de tarmul stancos, cat si prin talul ramificat sau latit, in ambele cazuri elastic, prevazut uneori cu vezicule aerifere care le mentin in pozitie verticala.

  10. ECOSISTEME MARINE Subzona mediolitoralului Animalele sedentare din aceste biocenoze (spongieri, briozoarele, celenterate, crustacei, viermi) sunt fixate definitiv de substratul stancos. Multe gasteropode si lamelibranhiate specifice acestui biotop pietros au o cochilie groasa si tare (Ostrea), care rezista la izbirile de stanci provocate de valuri . Alte lamelibranhiate (Lithophaga), precum si unii crustacei, viermi, echinoderme si spongieri (Cliona) perforeaza stancile calcaroase ale tarmurilor.

  11. ECOSISTEME MARINE Subzona mediolitoralului Orizontul superior al ciripedelor albe este edificat de cateva populatii de crustacee marunte, melci ierbivori si carnivori. Orizontul algelor brune de talie mica – alge verzi si albastre. Consumatori sunt reprezentati de midii, ciripe si celenterate ( stele de mare, anemone marine, etc.). Orizontul algelor brune de talie mare – Fucus. Animale: ariciul de mare, homarul pitic, creveti, crabi, pesti mici etc. Orizontul de limita a mareelor este marcat de o alga bruna (Himanthalia lorea) asemanatoare unei ciuperci

  12. ECOSISTEME MARINE Subzona infralitoralului Marcata de orizontul de alga bruna, situat intre zona mareelor si selful propriu-zis. Specii de Laminaria. Aceste alge brune formeaza desisuri compacte submerse, acoperind litoralul stancos pana la aproximativ 40 m adancime, in care traiesc numeroase briozoare, melci, crabi, raci, homari, sepii, caracatite, pesti variati.

  13. ECOSISTEME MARINE Biocenozele nisipurilor si malurilor litoralului marin nu sunt zonate, iar orizonturile se disting greu. In nisipul litoralului acoperit de apa traiesc afundati viermi tubicoli, unele lamelibranhiate. La suprafata nisipului: scoici marine, creveti, pestisori, arici de mare, puiet de peste, etc.

  14. ECOSISTEME MARINE MANGROVELE Dupa pozitia geografica si compozitia floristica mangrovele sunt grupate in doua regiuni distincte: de Est si de Vest. Regiunea de estica cuprinde litoralul Asiei, Australiei, Microneziei si Africii estice. Regiunea de vest cuprinde tarmului vestic african, si tarmul estic american.

  15. ECOSISTEME MARINE • MANGROVELE • Frecventa si durata de inundare; • Concentratia salina; • Radacini catalige; • Radacini scanduri; • Radacini genunchi.

  16. ECOSISTEME MARINE ZONELE PELAGICE Totalitatea vietuitoarelor, care plutesc in apa si sunt lipsite de organe speciale de inot, formeaza planctonul, constituit atat din organisme vegetale (fitoplancton) cat si din organisme animale (zooplancton).

  17. ECOSISTEME MARINE • Fitoplancton • Alge (alga albastra) • Diatomee • Peridinee • Sargassum • Cocolitoforidee

  18. ECOSISTEME MARINE • Zooplancton • Zooplancton format din animale permanent planctonice = holoplancton. • Zooplancton format din animale temporar planctonice = meroplancton. • Protozoare; • Celenterate; • Viermi (rotiferi, anelizi); • Gasteropode; • Crustacei inferiori.

  19. ECOSISTEME MARINE • ZONA ABISALA • Temperatura si luminozitate scazuta; • Presiune ridicata; • Lipsesc plantele verzi; • Animale endemice; • Biofotogeneza;