mihai eminescu 1850 1889 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
MIHAI EMINESCU (1850 – 1889) PowerPoint Presentation
Download Presentation
MIHAI EMINESCU (1850 – 1889)

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 22

MIHAI EMINESCU (1850 – 1889) - PowerPoint PPT Presentation


  • 265 Views
  • Uploaded on

MIHAI EMINESCU (1850 – 1889). La Eminescu, codrul, marea, râul, luna, izvoarele nu sunt simple elemente ale naturii, ci - aşa cum s-a spus - „idei". Natura înseamnă pentru Eminescu „materia în veşnica alcătuire“ (G. Călinescu).

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'MIHAI EMINESCU (1850 – 1889)' - gabriel-valdez


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
mihai eminescu 1850 1889
MIHAI EMINESCU(1850 – 1889)
  • La Eminescu, codrul, marea, râul, luna, izvoarele nu sunt simple elemente ale naturii, ci - aşa cum s-a spus - „idei".
natura nseamn pentru eminescu materia n ve nica alc tuire g c linescu
Natura înseamnă pentru Eminescu „materia în veşnica alcătuire“ (G. Călinescu).

Acest lucru se observă şi în poezia ,,Fiind băiet păduri cutreieram".

Eminescu nu descrie un peisaj, ci evocă un complex de sentimente şi senzaţii ale copilăriei, al cărei spaţiu este cel silvestru.

slide3

Cadrul natural eminescian este adesea cel nocturn, ca şi în această poezie, deoarece este timpul cel mai favorabil visării, adică, al desfăşurării închipuirilor minunate, de o frumuseţe desăvîrşită.

slide4

În cele mai multe poeme,

comunicarea poetului cu natura este totală.

  • Peisajul preferat al lui Eminescu este pădurea, dar nu ca idilă, ci ca trecere în cosmos, în lumea stelelor. Natura este liniştită, ea şopteşte, murmură, apele plâng, izvoarele tremură peste pietre. Vraja sonoră a versurilor se obţine prin repetiţii
slide5
Dincolo de aparenţa dorinţei amoroase, tema secretă a poeziei Dorinţa, este dorinţa secretă sugerată de versurile:
  • Adormind de armoniaCodrului bătut de gânduri,Flori de tei deasupra noastrăOr să cadă rânduri-rânduri.
slide6
În poezia ,,Dorinţa", eul liric imaginează o idilă ce se manifestă în cadru rustic, o poveste de dragoste ideală ce are loc în mijlocul naturii, o fericire ce ar fi posibilă prin intermediul visului şi proiectată într-un viitor neprecizat, în concepţie romantică şi sub forma lirismului subiectiv, propriu artei poetice. în spirit romantic, imaginarul poetic transfigurează realitatea concretă într-o viziune artistică specific eminesciană, a cărei interpretare implică reflectarea sensibilă a iubirii, stare emoţională proprie potenţialului cuplu de îndrăgostiţi, care se profilează într-un viitor nedefinit, prin funcţia expresivă şi estetică a cuvintelor şi fonemelor.
slide7

Pe această linie se înscrie şi tensiunea pioasă din Rugăciunea unui dac şi memorabilă cadenţă din Împărat şi proletar: "că vis al morţii-eterne e viaţa lumii-ntregi".

slide8

Dragostea lui Eminescu nu e amestecata cu visul. Visul lui începe când dragostea s-a isprăvit. Dragostea poetului n-a durat niciodată, rămâne instantanee, dragoste de senzaţii iuţi. Ceea ce-i rămane din dragostea trecuta devine vis abia în singurătate, ca o mâhnire că a fost numai senzuală, când a trecut.

una dintre perlele spectaculoase ale sale este si poezia sa povesteacodrului
Una dintre perlele spectaculoase ale sale este si poezia sa ,,PovesteaCodrului''.
  • Pe linga visarea melancolica si contamplarea linistita a codrului sunt alese cu multa arta si alte amanunte pitoresti;izvorul,floarea de tei ce apar ca niste fapturi umane,capabile sa inteleaga sentimentele indragostililor si sa le talmaceasca.
slide10

„Invitaţia în Codru" se transformă treptat în idilă pastorală: visul a devenit realitate, dar realul însuşi, la Eminescu, păstrează aspectul ciudat, straniu, ireal, dacă se poate spune, al visului.

”O priviţi-i, cum viseazăVisul codrului de fagi,Amandoi ca întro poveste...Ei îşi sunt aşa de dragii!

slide11

In poezia ,,povestea codrului’’ eul liric numai pe codru il gaseste să-i fie partaş ale sale iubiri visatoare ce sedesprind prin versurile: ,,amindoi vom merge-n lume’’, ,,ne-om culca linga izvorul’’ ce exprimaprin verbele la timpul voiitor,,vom’’, ,,ne-om’’ un viitor plin de vise si iluzii caci in zadar suspina si sufera caci nu v-a veni,numai codrul fiind partas al acestei iubir fara de un final al dragostei ce este contemlata in sinul naturii.

slide12
Poezia eminesciana prin farmecul codrului exprima dorinta eului liric de exprimare a visului de iubire ce ii este necrutator.
slide13

La farmecul poeziei eminesciene îi sunt părtaşi şi soarele, luceferii, gâzele, izvorul, dar şi luna ce învăluie îndrăgostiţii cu farmecul ei ceresc intensificând sentimentul iubirii dar şi celelalte elemente ale naturii devin simbolul acestei iubiri căci numai iubirea îl înălţează pe om la divinităţi.

n nenum ratele poezii ale lui eminescu ilustreaz natura i vie uitoarele sale
În nenumăratele poezii ale lui, Eminescu ilustrează natura şi vieţuitoarele sale.

,,Fiind băiet păduri cutreieramŞi mă culcam ades lângă izvor,Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneamS-aud cum apa sună-ncetişor:Un freamăt lin trecea din ram în ramŞi un miros venea adormitor.Astfel ades eu nopţi întregi am mas,Blând îngânat de-al valurilor glas.”

n poezia izvor i r u
În poezia ,, IZVOR ŞI RÂU”

Născute-abia izvoare stau de sfadăDeprind copile oceanica lor limbăŞi trec spărgându-şi albia lor strâmbăPrin lunci mulţime şi prin stânci grămadă.

poezia sara pe deal face parte din categoria poeziilor dragostei si a naturii poezia este o idila
Poezia "Sara pe deal" face parte din categoria poeziilor dragostei si a naturii. Poezia este o idila.

În a treia şi a patra stofa se evoca sentimentul iubirii al îndrăgostitului. Sentimentul este proiectat în întreg universul. In a patra strofa este din nou prevestită sosirea serii. Iubitul este din ce in ce mai emoţionat, mai nerăbdător.

slide17

Si osteniti oameni cu coasa-n spinare Vin de la câmp; toaca rasuna mai tare, Clopotul vechi împle cu glasul lui sara, Sufletul meu arde-n iubire ca para.

in primele trei strofe din poezia floare albastr poetul contureaz domeniul cunoa terii filosofice
In primele trei strofe din poezia ,,Floare albastră”, poetul conturează domeniul cunoaşterii filosofice.
  • Iar te-ai cufundat în stele Si în nori si-n ceruri nalte ? De nu m-ai uita încalte, Sufletul vieţii mele.
slide19

In aceste trei strofe iubita de fapt aduce un repros iubitului care ni se sugeraza ca sa izolat in universul fericit dar strimt al lumii pamintesti

  • In zadar râuri de soare Grămădeşti-n a ta gândire Şi câmpiile Asire Şi întunecata mare;
  • Piramidele-nvechite Urca-n cer vârful lor mare Nu căta în depărtare Fericirea ta, iubite!
slide20

Eminescu nu este, asadar, pentru noi, un romantic întârziat, ci un scriitor care a creat un discurs liric etern, un creator sincronizat cu marea literatura a epocii sale, un contemporan al tuturor timpurilor.

ban cosmina elena
BAN COSMINA - ELENA
  • PROFESOR COORDONATOR

POP IULIA

slide22

BIBLIOGRAFIE

  • 1. Pagini alese Mihai Eminescu – texte comentate, Prof. Carmen Radu
  • 2. Wikipedia – http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu2.
  • 2. Mihai Eminescu - www.mihaieminescu.eu
  • 5. http://www.mihaieminescu.ro/critice/munteanu.htm
  • 6. www.poezie.ro