1 / 30

INFECŢII GASTRO-INTESTINALE

INFECŢII GASTRO-INTESTINALE. I nflamaţia epiteliului gastric si intestinal, Simptome : - anorexie , gre ţ uri , v ă rs ă turi (tub digestiv superior), - diaree, - discomfort abdominal. Etiologie: bacterian ă : - Salmonella - Shigella

sela
Download Presentation

INFECŢII GASTRO-INTESTINALE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. INFECŢII GASTRO-INTESTINALE Inflamaţia epiteliului gastric si intestinal, Simptome : - anorexie, greţuri, vărsături (tub digestivsuperior), - diaree, - discomfort abdominal

  2. Etiologie: bacteriană: - Salmonella - Shigella - E.Coli - Campylobacter virală : - V.Norwalk, - rotavirus, - adenovirus parazitară: -lambliaza, - kryptosporidium toxică: - ciuperci, - fructe de mare, - metale grele

  3. Fiziopatologie: - mecanism noninvaziv: enterotoxine împiedică absorbţia din lumen şi determină secreţia de apă şi electroliţi v. cholerae, E. Coli - mecanism invaziv: germenii penetrează mucoasa digestivă - ulceraţii, - sângerări, - exudat bogat în proteine, apă, electroliţi: Shigella, Salmonella, E.Coli - infecţii sistemice

  4. INVAZIVE: SHIGELLA E. COLI ENTEROPATOGEN SALMONELLA YERSINIA C.JEJUNI ENTEROCOC PROTEUS PIOCIANIC NON IVAZIVE: VIBRION HOLERIC E.COLI ENTEROTOXIC ENTEROBACTER KLEBSIELLA CL.PERFTINGENS B.CEREUS STAF.AURIU CITROBACTER ROTAVIRUS PARVOVIRUS ADENOVIRUS ENTEROVIRUS V.NORWOLK V.BALTIMORE SISTEMICE: SALMONELLA E.COLI YERSINIA CAMPILOBACTER

  5. Toxiinfecţiile alimentare - boli acute, apar sporadic/focare după consumde alimente contaminate cu diverse microorganisme şi/sau toxinele lor Clinic : - debut brutal - fenomene digestive - fenomene toxice generale.

  6. Etiologie: - se poate preciza doar în 40-60% din cazuri; - enterobacteriacee- Salmonella, - Shigella, - E.coli -stafilococ -enterococ Alimente cel mai frecvent contaminate: -carne şi produse din carne, peşte -lapteşi produse lactate, lapte praf -ouă (în special raţă), praf de ouă

  7. Patogenie -virulența si patogenitatea germenilor, -cantitatea de germeni sau toxine ingerate, -caracteristici ale organismului infectat (vârsta, stare de nutriție, boli de fond ) -conditii de mediu La 6-36 ore de la ingestie  inflamația mucoasei gastro-intestinale  pierderi de apă si electroliți prin vărsaturi și scaun => deshidratare -pierdere de Na, K, Ca -astenie, hipo TA -IRA -acidoză

  8. Toxiinfecţia alimentară cu Salmonella Incubația - 12-36 ore (4-48 ore) Debut -brusc sau brutal -stare de rău general, astenie -cefalee, amețeli -greață, vărsături, colici -tegumente reci, palide

  9. Perioada de stare -diaree, scaune frecvente, abundente, apoase, galben-verzui sau verzi (piure de mazare) -SAD, mialgii -obnubilare -febra , herpes - hipoTA (soc infectios)-oligurie -cefalee, ameteli, somnolenta sau agitatie +/-sindrom meningean

  10. Biologic - uree  -Cl, Ca, K scazut - RA scăzută, BE crescut +/- hemocultura - coprocultura : Salmonella +, Atb

  11. Forme clinice -ușoare -medii -severe -10-14 zile -hipertoxice  deces Complicații -pielonefrite -flebite -redeșteptarea unei colecistite Diagnostic pozitiv -clinic -laborator - coprocultura

  12. Diagnostic diferențial: -intoxicații accidentale -febră tifoidă -holera Tratament -repaos -dieta – alimentțtie de tranzitie -antiemetice, pansamente gastrice -antibioterapie - reechilibrare hidroelectrolitică, acidobazică, HSH

  13. DIZENTERIA BACTERIANA Boala infecțioasă acută a colonului determinată de Shigella -dureri abdominale, -tenesme, -scaune muco-pio-sanguinolente, -fenomene toxice generale.

  14. DIZENTERIA BACTERIANA Etiologie -Shigella, bacili gram negativi, imobili, nesporulaţi A - Sh. Dysenteriae (Sh. Shigae) -10 serotipuri B - Sh. Flexneri - 6 serotipuri C - Sh. Boydii -15 serotipuri D - Sh. Sonnei - 1 serotip

  15. DIZENTERIA BACTERIANA Patogenie - calea de transmitere - digestivă - doza infectantă -10-100 germeni - multiplicare în intestin gros (sigmoid, rect)

  16. DIZENTERIA BACTERIANA Forme clinice: - diaree simplă (gastroenterită) - formă medie - dizenterie toxică (sugar) - colită hemoragică

  17. DIZENTERIA BACTERIANA Tablou clinic Incubație -1-7 zile (medie 2-4 zile) Debut-brusc cu colici abdominale, diaree, tenesme -febra +/- vărsături Scaune dizenterice-afecaloide, cu mucus, puroi, sânge (20-100/24 ore) -cantitate redusă (cat o spută) -coardă colică

  18. DIZENTERIA BACTERIANA Tablou clinic Perioada de stare Scaune dizenterice - afecaloide, cu mucus, puroi, sânge (20-100/24 ore), - cantitate redusă (cat o spută), - coardă colică. Manifestări generale - +/- febră, - alterarea stării generale, - cefalee, - +/- SAD - oligurie

  19. DIZENTERIA BACTERIANA Biologic -leucocitoză cu neutrofilie, -astrup, ionogramă, -coprocultură, atb Evoluție -vindecare, -cronicizare cu recrudescențe, -purtător cronic.

  20. DIZENTERIA BACTERIANA Complicații -nevrite periferice toxice, -artrite nesupurative, -anemie, scădere ponderală. Diagnostic diferențial -toxiinfecții alimentare, -enterocolite cu alţi germeni (E. coli), -dizenterie amoebiană, -rectocolita ulcerohemoragică, -la sugar -invaginația intestinală.

  21. DIZENTERIA BACTERIANA Tratament Reechilibrarehidro-electrolotică şi acido-bazică - soluţii pentru rehidratare orală - i.v Ringer Calmarea durerilor abdominale (căldură locală) - se evită anticolinergicele Antibioterapie – cotrimoxazol - acid nalidixic - ampicilină Eubiotice, probiotice

  22. INFECŢII CU ROTAVIRUS Rotavirus – cea mai obisnuită cauză a diareei însoţită de deshidratare la copil - incidenţa cea mai crescută la 3-15 luni, la adulţi determină forme uşoare - cele mai multe îmbolnăviri – în sezonul rece

  23. INFECŢII CU ROTAVIRUS Transmiterea – pe cale fecal-orală Incubaţie – 1-3 zile Perioada de stare – febră - diaree apoasă ( rar cu mucus sau sânge) 5-7 zile - vărsături

  24. INFECŢII CU ROTAVIRUS Diagnostic - clinic - excluderea diareei bacteriene sau parazitare - detectarea Ag rotavirus în scaun (test rapid)

  25. INFECŢII CU ROTAVIRUS Tratament - reechilibrare hidro-electrolitică - combaterea vărsăturilor - eubiotice, probiotice

  26. INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI E.Coli - colonizează tubul digestiv în primele 40 ore de viaţă, aderând la mucus în intestinul gros - majoritatea tulpinilor fac parte din flora intestinală normală - rol în producerea vitaminei K şi în prevenirea infecţiilor intestinale cu patogeni

  27. INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI E.Coli - bacili Gram-negativi, facultativ anaerobi, nesporulaţi - determină - infecţii intestinale - infecţii urinare - meningo-encefalită neonatală

  28. INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI - Enterotoxic (ETEC) - Enteropatogen (EPEC) - Enteroinvaziv (EIEC) - Enterohemoragic (EHEC) - Enteroagregativ

  29. INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI Suşe de E. Coli - 0157-H7 - 0121 - 026 - 0103 - 0111 - produc toxine care împiedică absorbţia apei din intestin

  30. INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI EHEC - frecvente la om, vacă, capră şi determină: - diaree sangvinolentă în absenţa febrei ( E.Coli este moderat invaziv) - sindrom hemolitic-uremic cu IRA - SIRS – prin toxina indusă de fag ( ca şi toxina Shiga)

More Related