Obiceiuri de Craciun - PowerPoint PPT Presentation

slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Obiceiuri de Craciun PowerPoint Presentation
Download Presentation
Obiceiuri de Craciun

play fullscreen
1 / 26
Obiceiuri de Craciun
2089 Views
Download Presentation
karleigh-peck
Download Presentation

Obiceiuri de Craciun

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Obiceiuri de Craciun By Monika

  2. Craciun - sarbatoarea Nasterii Domnului. Se canta colinde de Craciun, se trimit urari de Craciun, se rostesc proverbe, ghicitori, zicale, balade. Etimologia cuvantului Craciun este una dintre cele mai discutate etimologii din lingvistica romanica "si nici pana astazi nu exista un acord general". Cercetarile din ultimul timp au dus la concluzia ca doi termeni latini: calatio si creatio sunt indreptatiti sa explice originea cuvantului Craciun, atat dupa forma, cat si dupa inteles.

  3. Colindatul, o forma fara fond De-a lungul timpului colindele crestine s-au afirmat ca un adanc de taina al neamului romanesc. In satele de odinioara existau numeroase colinde crestine precum si forme variate, particulare, pe care le lua obiceiul colindatului de la o regiune la alta – uneori chiar de la o localitate la alta – insa, nu exista decat un singur motiv pe care se intemeia acest demers: bunavestire a Nasterii Domnului. Raspandirea acestui mesaj oferea totodata un bun prilej in care comunitatea sateasca isi putea manifesta continuitatea cu trecutul prin pastrarea cu sfintenie a datinilor mostenite de la inaintasi.

  4. Bradul de Craciun ca pom ce trebuie imbodobit inainte de Nasterea Domnului, a fost ales datorita faptului ca el ramane tot timpul verde. Il simbolizeaza pe Hristos, vesnic viu.Obiceiul folosirii bradului de Craciun este de origine romana. Amintim ca in timpul sarbatorilor, romanii antici isi impodobeau locuintele cu un brad. Interesant este ca bradul era prins de tavan cu varful in jos.

  5. Prin venirea in lume a lui Dumnezeu si ca Fiu al Omului, noi toti pamantenii am dobandit multe si mari daruri ceresti. Mai intai impacarea cu Dumnezeu si indemn la impacarea cu toata lumea, fiecare ajungand sa fim o faptura noua. Ce-a facut omul si omenirea fara de Dumnezeu, in trecut si chiar in prezent, o stim si o vedem cu totii. Ce poate face omul cu Dumnezu, iarasi avem marturii de-a lungul veacurilor de dupa venirea lui Hristos.

  6. Craciunul branduit Craciunul branduit ne pune inainte o sarbatoare din care lipseste esentialul, insasi Nasterea Domnului. Sa tinem seama de faptul ca bucuria Craciunului nu trebuie cautata in magazine, ci in Biserica. Or aici, aceasta bucurie, paradoxal, incepe prin post. Craciunul magazinelor este unul extrem de generos, ofertant, in timp ce in Biserica, Nasterea Domnului se cere intampinata prin taierea voii si asceza. Acest lucru nu prea ii cade bine omului contemporan. De aceea, ii este mai la-ndemana "Craciunul generos”.

  7. Pregatirea pentru colindat Pregatirea pentru colindat avea loc intre Samedru (Sfantul Dumitru) si Craciun, dar mai ales in ziua lui Sanicoara (Sfantul Nicolae), Obiceiul colindatului are loc la intervale sacre, la sarbatori, cand au loc marile scenarii ritualice de reinnoire a timpului. In perioada din preajma solstitiului de iarna, in care renaste anul si, odata cu el, lumea toata, ceata feciorilor colindatori se mentinea ca asociatie de sine statatoare, dar latenta in intervalul urmator. Colindatorii erau mesagerii privilegiati ai sacrului, profetii noului an, prin care comunitatea era initiata in starea spirituala, magica a sarbatorii. Aceasta functie a feciorilor profeti era atat de puternica in credintele taranilor romani, incat ocolirea unei gospodarii sau descolindatul se credea ca atrag cele mai negre nenorociri asupra gazdelor.

  8. De nu s-ar fi nascut Cristos... Lumea ar fi ramas la slabele si paganele ei puteri de credinta, de cultura, de arta si de civilizatie; inchinarea la idoli ar fi continuat; vechile legende si superstitii ar fi si acuma in floare; un rafinat paganism filosofic al oamenilor de cultura ar fi progresat; placerile simturilor, hedonismul popoarelor ar fi fost si astazi singura lor leganare de visuri; lupta intunecata si surda ar fi fost permanenta intre vechile si noile culturi babilonene, indiene, chineze, egiptene, grecesti, romane si cartagineze care si-ar fi arogat paternitatea de nezdruncinat asupra culturilor moderne si contemporane.

  9. Magii de la Rasarit Singura marturie scripturistica ce face referire directa la magii de la Rasarit este Evanghelia dupa Matei. Primele treisprezece versete ale celui de-al doilea capitol, in care ne este relatata istoria magilor, nu ne ofera insa detalii cu privire la tara de provenienta, la data sosirii, la numele, la infatisarea si numarul lor.

  10. Icoana Craciunului Craciunul desemneaza in popor Nasterea Mantuitorului din Fecioara Maria. Icoana Craciunului este dominata de lumina. Pata de intuneric prezenta in icoana Nasterii, simbolizeaza intunericul in care zacea omenirea. Privita de sus in jos, in icoana Craciunului pot fi distinse trei paliere: ceresc, intermediar si pamantesc.

  11. Mos Craciun Mos Craciun este cunoscut de copii ca fiind un batranel durduliu, cu haine rosii, care traieste in Finlanda. Mos Craciun calatoreste cu o sanie trasa de reni si aduce daruri copiilor, coborand prin hornurile caselor. Imaginea acestui personaj a fost creata de Thomas Nast, in anul 1862. Acesta a fost pus sa deseneze tablouri de lupta pentru Harperas Weekly, cel mai mare magazin ilustrat din acea vreme. Printre aceste desene se numara si cel care poarta numele de "Ajun de Craciun", creat din doua imagini - in prima este prezentata o mama care se roaga, in timp ce copiii ei dorm, iar in a doua este reprezentat sotul ei, imbracat in uniforma armatei nordiste, cu barba, privindu-si in fotografie familia.

  12. Craciun oscileaza intre aceea a unei semidivinitati arhaice si semidivinitati crestinizate. Ca semidivinitate arhaica este infatisata printr-un stramos de o varsta nedeterminata, pe chipul caruia timpul a incremenit - o fizionomie de masca milenara. Imaginea lui simbolica face parte initial din galeria arheilor divini ce au instaurat a doua gerontocratie fratriarhala dupa modelul primei, a Fartatilor. Ca semidivinitate arhaica, decazuta din rangul si functiunea initiala de zeu gerontocratic, in perioada dacoromana a fost receptat si transfigurat in galeria de pseudosfinti tolerati de crestinismul primitiv, pentru ca prin structura si functiunea lui nu tulbura, ci mai degraba facilita intelegerea noii religii in plina ascensiune social-istor

  13. Apostolul care l-a vandut pe Mantuitorul pe treizeci de arginti, a ramas in mitologia romaneasca drept un arhaic demon malefic, al carui unic rost pare sa fie distrugerea lumii. In miturile romanesti el provoaca bolile, cutremurele, furtunile puternice. In contextul sarbatorilor de iarna intalnim un ciclu aparte de colinde traditionale romanesti, care face referire la tema pradarii raiului de catre Iuda.

  14. De Craciun In vechime, oamenii nu puneau mare pret pe numaratoarea zilelor din calendar, ci pe sarbatori. Craciunul si Sfintele Pasti erau repere pentru trecerea timpului. In scrierile din secolul al XVIII lea intalnim multe insemnari de genul: "s-au facut zaduf mare in ziua Sfantului Andrei pana la Sfantul Neculae. Si apoi a inceput a ninge un omat ca de o palma de mare si a fost un viscol dupa Craciun si altul inaintea Marelui Vasile" sau "si iarna au fost usoara si toamna au fost tot ploi pana la Craciun".

  15. Cultul ursului  - atestat din cele mai vechi timpuriPuternic, violent, imprevizibil si uneori chiar crud, ursul este un animal venerat din cele mai vechi timpuri, cercetatorii confirmand existenta unui cult al acestuia, inca din paleolitic. Mai mult, cercetarile antropologilor efectuate la Polul Nord, in Siberia, in Scandinavia si in nordul al Americii, au dus la concluzia ca in sanul tuturor culturilor existente aici, ursul reprezinta un animal sacru. Popoarele uralo-altaice ale Eurasiei septentrionale pana in Alaska, il considerau drept spirit al padurii, suprem stapanal energiilor cosmice, simbol al fecunditatii.

  16. In Bucovina, Craciunul este sarbatoarea care se pastreaza, poate, mai mult decat in alte parti, fara mari abateri de la traditie. In preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate prin sat, deoarece se considera ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata sarbatorilor de iarna. In ziua de Ajun, femeile obisnuiesc sa ascunda fusele de la furca de tors sau sa introduca o piatra in cuptor, crezand ca indeparteaza, in acest fel, serpii din preajma gospodariei. In dimineata aceleiasi zile se obisnuia, pana de curand, ca femeia sa iasa afara, cu mainile pline de aluat, sa mearga in livada si sa atinga fiecare pom zicand: "cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul".

  17. AJUNUL Cand cocosul vesteste miezul noptii, spre Ajun, gospodinele se scoala ca sa moaie turtele. Clitul de turte se scoboara de la locul de unde fusese pus ca sa se usuce si sa fie ferit de ochii si manile copiilor, se iau cate 3 - 4 turte, se rup in doua ori in patru bucati si se moaie intr-o apa calduta in care s-a topit zahar si apoi se aseaza pe fundul unei farfurii. Peste acest strat de turte se presara zahar pisat, amestecat cu miez de nuca, asemenea pisat, sau numai jolfa, julfa, jofa sau jufla de samanta de canepa.

  18. Denumiri populare:Ignatul, Ignatul porcilor, Craciunul tiganilor - In ajunul Ignatuluise fierbe grau, capul familiei il tamaiaza si il binecuvanteaza. Din grau mananca toti ai casei, iar ce ramane se da dimineata la pasari. Musafirul intrat in Ajun in casa e poftit sa sada, pentru ca sa cloceasca bine clostile. Magie - Se spune ca in aceasta noapte porcul isi viseaza cutitul sau se viseaza la gat cu margele rosii; - Sf. Ignat se arata porcilor si le spune ca au sa moara; el ia sufletele porcilor; - Se ia un dovleac, i se taie coada si se pastreaza, pentru leac de bube dulci la copii. - In aceasta noapte vrajitoarele umbla sa ia belsugul casei, de aceea se presara mei si sare imprejurul casei, al hambarelor si al curtii. - Untura de la porcul negru e buna la vrajit, mai ales pentru sanatatea oilor.

  19. Intruparea Cuvantului are un caracter esentialmente bipolar: luand trup de om, Fiul isi ascunde natura divina acceptand limitele impuse de firea umana, dar in acelasi timp descopera oamenilor ceva din slava dumnezeiasca. Totusi, Dumnezeu nu a voit ca nasterea lui Hristos sa ramana cu totul necunoscuta oamenilor. Angelofaniile din noaptea sfanta vor deschide ochii pastorilor si tuturor acelora care vor veni dupa ei; ele vor fi un semn al coborarii Cuvantului in lume si al implinirii profetiilor mesianice

  20. Colindatul si Masca, substitut al Anului care moare si renaste Colindatul nu este specific numai sarbatorilor de iarna. El este un ceremonial complex, organizat de o ceata anume constituita, care transmite prin texte cantate sau strigate, numite colinde, si, uneori, prin masti, recuzita, dansuri, acte si gesturi rituale, formule magice vestea mor­tii si renasterii divinitatii adorate, urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an, in special casatoria fetelor. Colindele vechi romanesti, care descriu moartea violenta a divinitatii cu chip de cerb, taur, leu, porc au ele­mente comune cu cantecele funerare de la moartea oame­nilor. Ceata de feciori reprezinta anturajul in cadrul caruia divinitatea, adesea substituita de o masca (capra, turca, cerb, brezaie etc), se naste, se desfata si moare pentru a marca sfarsitul si inceputul anului sau sezonului.

  21. Plugusorul Datina plugusorului prezinta un fapt istoric mitizat : opera imparatului Traian (Badita Traian), care extinde la maximum agricultura in Dacia cucerita, ce trebuia sa devina granar al Imperiului roman. S-a spus ca Plugusorul reprezinta sinteza unui tratat, de agronomie folclorizata. Consideram ca mai degraba el este o legenda mitica transpusa in versuri, care exalta meritele agriculturii "intensive" romane a graului, in locul meiului ce domina in cultura cerealiera la daci la inceputul erei noastre. Plugusorul releva deci un rit de restructurare si indatinare a culturii graului la daco-romani.

  22. Revelionul nu este altceva decat un ceremonial funerar al antichitatii geto-dace ocazionat de moartea si renasterea simbolica a primului zeu al omenirii, Anul, si a timpului calendaristic cu care se confunda, in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar si fara intoarcere, este oprit, dupa 365 de zile, si intors, precum ceasornicul, de la inceput. Intoarcerea simbolica a timpului in noaptea de Revelion a fost asimilata cu moartea divinitatii adorate, iar reluarea numarului zilelor cu nasterea acesteia.

  23. In nici o alta parte a tarii repertoriul Anului Nou nu cunoaste o atat de mare varietate si bogatie de manifestari folclorice ca in Bucovina. Transmise pe cale orala din generatie in generatie, intr-o permanenta schimbare si innoire, atat ca functie cat si ca mod de realizare artistica, obiceiurile traditionale bucovinene legate de Anul Nou au ajuns pana in zilele noastre ca niste spectacole grandioase care concentreaza, ca si in trecut, atentia intregii colectivitati. La cumpana dintre ani, in satele Bucovinei te intampina o atmosfera unica, de intensa traire emotionala care, de cele mai multe ori, reflecta o realitate cotidiana, legand punti nevazute intre om si cosmos, intre om si mediul inconjurator, intre om si semenii sai.

  24. Anul este o personificare a Soarelui numit la solstitiul de iarna An Vechi, inainte de a muri la miezul noptii de Revelion, si, imediat dupa renastere, An Nou. Sinonim cu marii zei ai omenirii, el se naste, creste, imbatraneste si moare impreuna cu timpul calendaristic pentru a renaste dupa 365 de zile, 366 in anii bisecti. Sfintii Calendarului popular sunt mai tineri sau mai batrani, dupa sansa avuta de acestia la impartirea sarbatorilor: Sanvasai, celebrat in prima zi a anului, este un tanar chefliu care sta calare pe butoi, iubeste si petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezinta zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sangiorzul (23 aprilie), Santoaderul sunt tineri calari pe cai; Santilie (20 iulie) si Samedru (26 octombrie) sunt maturi, dupa care urmeaza generatia sfintilor-mosi, Mos Andrei (30 noiembrie), Mos Nicolae (6 decembrie), Mos Ajun (24 decembrie) si Mos Craciun (25 decembrie).

  25. La Multi Ani 2 0 1 1 La ceas de sarbatoare cand anul are tamplele ninse, iar colindele ne incalzesc sufletul cu bucuria Craciunului, va doresc sanatate, pace si prosperitateSa primim odata cu colindatorii si lumina, caldura, linistea, dragostea si impacarea celui nou, veselia si viata. Ca iarba sub zapada, ca fulgul in zbor sa primim speranta unui an nou.