Arta culinară

1. Arta culinară "O, vechi şi dragi bucătării de vară,Simt iar în gură gust suav de-amiazăŞi în tristeţea care mă-nconjoarăDin nou copilăria mea visează:Ienibahar, piper, prăjit pe plită,Peşti groşi ce-au adormit în sos cu lapteCurcani păstraţi în zeama lor o noapteSpre o delicateţe infinită,Ciuperci cît canapeaua, în dantele,Icre cu bob bălos ce ochiu-şi cască,Aluaturi tapisate crescând grele,Într-o dobitocie îngerească,Moi miezuri de ficaţi în butoiaşeDe ou de melc, înlăcrămate dulce,Mujdeiuri ireale, şunci gingaşeCând sufletu-n muştar vrea să se culce,Şi-n ceainice vădindu-şi eminenţaPrin fast de irizări şi toarte fineCeaiuri scăzute pînă la esenţaTrandafirie-a lucrului în sine

2. Murăturile

3. Sărmaluțe românești

4. Ingrediente • Ingrediente: • carne de porc si de vita – 500 sau 600 grameo ceapa mareo ceasca de orez (125-130 grame)un ouPreparare: • Se trece carnea taiata in bucati mici prin masina de tocat. Se adauga piper (dupa gust) si sare (o lingurita rasa ) si se amesteca bine. sarepiperfrunze de vitza marar verdepasta de tomatesmantana sau iaurt

5. Fabricarea tuicii

6. SALATĂ DE VINETE

7. Tochitură moldovenească

8. Dulciuri specifice

9. Plăcinte poale'n brâu • Poale'n brau sunt niste placinte moldovenesti cu branza atat de bune, incat se spune ca te lingi pe degete cand la mananci. Poale'n brau sunt placintele copilarie, daca ai rude prin Moldova, mergeau bine si dimineata si oricand. Mai ales ca se faceau aceste poale'n brau nu numai cu branza sarata sau dulce ci si cu umpluturi de fructe sau alte gemuri. • IngredienteAluatul 500 g faina 2 linguri ulei sau 100 g untura 4 galbenusuri 100 g smantana 20 g drojdie 300 ml lapte jumatate de lingurita de sare 100 g zahar Umplutura 500 g branza de vaci sau branza sarata, de oaie, framantata 2-3 oua 2 linguri zahar cu vanilie sau 2 legaturi de marar tocat marunt coaja de lamaie 50 g stafide 1 pahar lapte putina sare

10. Plăcinte poale'n brâu

11. Mamaliguta

12. Mămăliguță cu brânză

13. România arta culinară • Maestrii culinari din Romania, care sunt specializati pe bucataria noastra traditionala, ar trebui sa se puna foarte serios pe treaba, sa invete o limba de circulatie internationala si sa promoveze apoi la modul foarte serios bucatele nationale atat in cadrul tarilor Uniunii Europene cat si pe alte meleaguri deoarece, in prezent, exista o perceptie complet sucita asupra obiceiurilor culinare romanesti si te ingrozesti de-a dreptul atunci cand descoperi cam ce stiu strainii despre bucataria romaneasca si, in general, despre dietele practicate in tara noastra. Popularizarea mai larga a meniurilor romanesti nu doar ca va putea aduce un plus de imagine foarte de folos turismului local, dar se pot astfel impune la nivel international si multe dintre preparatele nationale sanatoase, originale si gustoase, destul de greu de gasit pe la alte popoare. Suplimentar, printr-o astfel de campanie promotionala bine pusa la punct se vor putea schimba in bine si standardele unor restaurante romanesti de duzina, responsabile practic pentru imaginea proasta a bucatariei romanesti insrainatstate.