Download
1 / 6
60 likes | 215 Views
Definiţii ale psihologiei (M. Zlate). definiţii de tip butadă: „ştiinţa studiată de psihologi” (M. Meyer); „ştiinţa comportamentului studenţilor din primul ciclu” (Q. McNemar); „ştiinţa comportamentului şobolanului alb” (culeasă din „folclorul” psihologic american);.
E N D
Definiţii ale psihologiei (M. Zlate) definiţii de tip butadă: „ştiinţa studiată de psihologi” (M. Meyer); „ştiinţa comportamentului studenţilor din primul ciclu” (Q. McNemar); „ştiinţa comportamentului şobolanului alb” (culeasă din „folclorul” psihologic american);
(b) definiţii metaforice: • „o ştiinţă ce trebuie făcută cu artă”; • „o lumină indispensabilă înţelegerii, apropierii şi ascensiunii umane” (V. Pavelcu); • „ştiinţă a inimii” în sens romantic (K.J. Schneider);
(c) definiţii prin negare: • „nu-i fizică”, • „nu-i fiziologie”, • „nu-i sociologie” (V. Pavelcu); • “nu mai e nici filosofie” (I. Cioară)
(d) definiţii etimologice • psyché (gr.) – anima (lat.) – suflet • logos (gr.) – discurs, ştiinţă “ştiinţa psihicului” (tautologie dpdv logic) “ştiinţa care se ocupă cu studiul proceselor şi al particularităţilor fizice” (Dex online) Psyché – ansamblu de însuşiri obiective şi subiective, materiale şi imateriale, corporale şi necorporale, umane şi extraumane (sau chiar supraumane!), conceput în legătură directă cu pneuma (gr.) respiraţia, cu un anumit principiu vital cosmic, cu un act sau atribut de sorginte divină(lumină, simplitate, nemurire ş.a.)
(e) definiţii comprehensive: • „ştiinţa experienţei imediate” (W. Wundt); • „ştinţa faptelor în măsura în care ele depind de experienţa subiectului” (O. Külpe); • „ştiinţa vieţii mentale, a fenomenelor şi condiţiilor reale” (W. James), • „ştiinţa comportamentului” (J. Watson)
(f) definiţii integrative: • ştiinţă care studiază „ansamblul conduitelor, comportamentelor, inclusiv prin priza lor la conştiinţă” (J. Piaget), • „ştiinţa care descrie şi explică conduita organismului într-o manieră verificabilă” (M. Reuchlin); • „ştiinţa care se ocupă de fenomene şi capacităţi psihice urmărind descrierea şi explicarea acestora în baza unui ansamblu de legi, regularităţi sau modalităţi determinative” (P. Popescu-Neveanu); • „studiul ştiinţific al comportamentului şi al proceselor cognitive ale organismelor individuale” (W. Bushkist şi D.W. Gerbig) • „ştiinţă hibridă” (F.B. McMahon şi J.W. McMahon)
