Download
1 / 16
E N D
VIATA SCRIITORULUI 1. Primii ani 1880 Epitaful scris de Tudor Arghezi (Ion N. Teodorescu) si daltuit pe lespedea mormantului sau din Martisor ne certifica ziua exacta a nasteri si obarsia sa olteneasca " Nascut in Bucuresti, la 21 mai 1880,cu origini parintesti in Gorj " Tatal poetului , Nae Teodorescu, s-a nascut la 7 ianuarie 1859, in craiova. Despre mama sa, Maria, al carei nume se afla consemnat in certificatu de nastere al poetului, -certificar controversat si chiar contestat de unii istorici si critici literari, datorita unor date eronate-, nu exista nici un alt document ofocial care sa-i certifice numele care sa contina minime date biografice
Scoala • 1887 - 1891 Este elev al Scolii primare "Petrache Poeteanu" . Numele primului sau dascal, parintele Nicolae Abramescu, revine ca o delicata amintire il evoca in scrierile sale. • 1891 - 1896 Urmeaza cursurile Gimnaziului "Cantemir-Voda ", situatia familiala obligandu-l sa locuiasca la internatul "Sfantul Sava", din Bucuresti De la varsta de 11 ani este nevoiit sa se intretina singur, dand meditatii. 2. Debutul literar • 1896 Anul debutului literar.La 25 iulie, publica in ziarul "Liga ortodoxa“ proza Din ziua de azi, iar in nr. 9, din 30 iulie, poezia Tatal meu , semnata Ion N. Teodoreanu. In acelasi ziar si in "Suplimentul literar'' al acestuia va mai publica inca 15 poezii, unele semnate Ion Theo.
Scoala • La cenaclul lui Alexandru Macedonski, pe care-l frecventa de cateva luni, il cunoaste si se imprieteneste cu Grigore Pisculescu (Gala Galaction), elev la liceul "Sfantul Sava", prietenie care va dura peste deceni, pana la moarte Tot din acest an,dateaza amintirile primelor intalniri cu pictorul Stefan Luchian, I.L. Caragiale si G. Ibraileanu. In decembrie intrerupe colaborarea la "Liga Ortodoxa" . "Revistei moderne" (20 iulie 1897) reapare semnatura lui Ion Theo, sub poezia Clara noapte, urmata de alte pozii . La 1 februarie 1898 apare primul numar al revistei "Viata noua“.
Scoala • Innumarul 6, din 19 aprilie, apare pentru prima data pseudonimul Ion Th. Arghezzi, cu care semneaza poemul in proza Senar, (In anul 1956, prin actul nr. 75108, de schimbare a numelui, aceste pseudonim, ortografiat, intre timp, Arghezi, depaseste aria literaturii, devenind, pentru poet si familia sa, nume oficial).
3. Perioada monahala • 1900 La inceputul lui februarie (5),pleaca la manastirea Cernica, pentru a se calugari iulie 10. Dupa un noviciat de 4 luni este tuns si invesmantat in haina monarhala,primind numele de Iosif septembrie 8. Este hirotonisit diacon de catre Mitropolitul Primat, in Catedrala Mitropolitana. noiembrie 23. Mitropolitul Iosif Gheorgian il aduce in Bucuresti la secretariatul Mitropoliei, tanarul calugar-poet bucurandu-se de protectia si pretuirea sa. Il recomanda "Rreferent de conferentiar pentru religie comparata la Scoala de ofiteri" .
Activitatea publicistica si literara • 1911 - 1912 Coalboreaza la o serie de reviste, primare ca "Facla", "Viara sociala', "Rampa", "Viata romaneasca", cu articole in care sunt dezbatute probleme ale vietii literare sociale si politice. • 1913 Ca prim poet redactor al ziaruli "Seara", care apartinea lui Bodan-Pitesti, in articole de fond ale ziarului Tudor Arghezi militeaza pentru neutralitatea Romaniei . • 1915 Scoate revista "Cronica", impreuna cu Gala Galaction, directorul literar, afirmadu-si aceleasi convingeri .
Activitate publicistica si literara • 1916 La 5 noiembrie se casatoreste cu Paraschiva Burda, pe care o cunoscuse in anul 1911, dupa intoarcerea in tara. In timpui primului razboi mondial ramane in Bucuresti, sub ocupatia trupelor germane. Colaboreaza la "Gazeta Bucurestilor", o anexa a gazetei germane "Bukarester Tageblatt".
Opere • Opere • Cuvinte potrivite, poezii, 1927 • Icoane de lemn, tablete, 1929 • Poarta neagră, tablete, 1930 • Cartea cu jucării, poeme pentru copii • Tablete din Ţara de Kuty, povestiri swiftiene, 1933 • Ochii Maicii Domnului, 1934 • Cărticica de seară, poezii, 1935 • Cimitirul Buna-Vestire, roman parabolic, 1934 • Versuri, 1936 • Ce-ai cu mine vântule?, 1937 • Lina, roman, 1942 • Eminescu, studiu critic, 1943
Opere • Versuri alese, 1946 • Bilete de papagal, 1946 • Prisaca, 1948, poeme pentru copii • 1907-Peizaje, 1955 • Pagini din trecut, publicistică, 1955 • Cântare omului, 1955 • Frunze, 1961 • Poeme noi, 1963 • Cadenţe, 1964 • Silabe, 1965 • Răzleţe, 1965 • Versuri lungi, 1965 • Ritmuri, 1966 • Litanii, 1967 • Noaptea, 1967.
Disparitia in….Eternitate • La 14 lulie , la orele noua seara, Tudor Arghezi se stinge din viata. Este inhumat in gradina casei din Martisor, alaturi de Paraschiva,"sotia, sora si prietena de-o viata".
Postum • 1968 - 2000 Apar postum: volumul Teatru, plachetele de poezii inedite Frunzele tale, Crengi, Calatorie de vis , Deslusiri precum si editia Scrieri de la volumul 17 la 45 • 2000 In colectia "Opere Fundamentale", Fundatia pentru Stiinta si Arta si Editura Univers Enciclopedic incep publicarea operei lui Tudor Arghezi. Au aparut volumele Versuri I si Versuri II, care cuprind lirica argheziana in integralitate. • 2003 - 2004 Editura Academiei Romane si Editura Univers Enciclopedic continua publicarea creatiei argheziene in colectia "Oprere Fundamentale". Vad lumina Tiparului Volumele : Opere III, Publicistica (1896-1913) Opere IV, Publicistica (1914-1918), Opere V, Publicistica (1919-iulie 1928) si Opere VI , Publicistica (1928-1930).
PREMII SI DISTINCTII • Pentru activitatea sa remarcabila în literatura primeşte prima oară în 1936, la egalitate cu George Bacovia şi a doua oară în anul 1946, Premiul Naţional de poezie. În anul 1955 este ales membru al Academiei Române, e distins cu numeroase titluri şi premii, în anul 1965 primeşte Premiul Internaţional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder); este sărbătorit cu prilejul zilelor de naştere la 80 şi, respectiv, 85 de ani ca poet naţional.
