O Constituţie pentru consolidarea democraţiei

1. O Constituţie pentru consolidarea democraţiei Fundaţia Horia Rusu

2. O Constituţie pentru consolidarea democraţiei • Încă de la adoptarea ei, Constituţia României s-a dovedit inadecvată realităţilor şi tradiţiilor constituţionale ale României • Prin ambiguităţile şi imperfecţiunile ei, a dat prilejul la numeroase conflicte între instituţii • În ultimii ani, a devenit tot mai evident că actuala Constituţie nu mai face faţă provocărilor sistemului politic românesc

3. O Constituţie pentru consolidarea democraţiei • În ultima perioadă, dezbaterile de pe scena publică din România, inclusiv cele pe teme constituţionale, au fost împinse spre un populism fără precedent în ultimii douăzeci de ani, care pune în pericol însuşi procesul de consolidare democratică a acestei ţări • Principalele instituţii ale statului şi echilibrul de forţe dintre acestea sunt ameninţate prin subminarea constantă a autorităţii lor • Toate acestea conduc la riscul devierii României către un regim de tip autoritar

4. O Constituţie pentru consolidarea democraţiei • Realitatea politică din ţara noastră impune o constituţie cu o viziune nouă, nu doar un text cosmetizat, cu anumite cuvinte, pasaje sau articole reformulate • Este necesară oconstituţie coerentă, care să fie garanţia unui regim democratic şi să evite riscul gravelor derapaje de la democraţie care s-au produs în ultimii ani • Este nevoie de o nouă Constituţie, care să reprezinte cadrul instituţional al consolidării democraţiei liberale şi al statului de drept

5. O Constituţie pentru consolidarea democraţiei • Noua Constituţie nu trebuie să pornească de la schimbarea unor instituţii care convin sau nu pe moment unui actor politic, ci de la o serie de principii fundamentale

6. O Constituţiepentru consolidarea democraţiei • Noua Constituţie trebuie să transforme România într-un stat ale cărui instituţii sunt organizate în jurul misiunii fundamentale de a garanta drepturile şi libertăţile individului

7. O Constituţie pentru consolidarea democraţiei • Fundaţia Horia Rusu îşi propune să realizeze un instrument pentru educarea cetăţenilor, dar şi un instrument pentru oamenii politici • Pornind de la aceste convingeri, Fundaţia Horia Rusu anunţă constituirea, sub egida sa, a unei Comisii pentru o nouă Constituţie, formată din reputaţi specialişti în drept şi ştiinţe politice, care să pună bazele de principiu ale unei noi Constituţii

8. O Constituţie pentru consolidarea democraţiei • Comisia pentru o nouă Constituţie este formată din: - prof. dr. Daniel Barbu – Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Politice, specialist în ştiinţe politice - prof. dr. Gheorghe Piperea - Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept, specialist în drept privat - prof. dr. Corneliu Liviu Popescu – Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept, specialist în protecţia internaţională a drepturilor omului şi dreptul european al drepturilor omului - prof. dr. Simina Tănăsescu - Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept, specialist în drept constituţional; - drd. Bogdan Dima – Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept Din partea Fundaţiei fac parte: - Dorina Rusu – preşedinte al Fundaţiei Horia Rusu - Dinu Zamfirescu – vicepreşedinte al Fundaţiei Horia Rusu - Roberta Ogaru – cercetător ştiinţe politice FHR, drd. ştiinţe politice, Universitatea din Bucureşti

9. Temele dezbaterilor • Comisia va propune spre dezbatere publică principiile unei Constituţii capabile să consolideze democraţia şi statul de drept în România. Temele dezbaterilor, organizate lunar, vor fi: • 1. Calitatea democraţiei din România - Finalitatea principală a reglementării constituţionale este individul, deşi obiectul reglementarii este statul - Pentru a afla fundamentele democraţiei româneşti, întrebările la care vrem să răspundem sunt: ce ne mai uneşte pe noi, ca români, astăzi? - Cultura politică cetăţenească. Cum se formează cetăţeanul pentru viaţa democratică? Este cetăţeanul suficient de educat încât să-şi reclame drepturile? - Rezistenţa civică. Ce instrumente deţine individul pentru a reacţiona la putere?

10. Temele dezbaterilor • 2. Drepturi şi libertăţi individuale • 3. Parlamentul României Statut, legiferare, control: - Structura Parlamentului – bicameral, unicameral - Tipul de bicameralism (simetric-asimetric, congruent-incongruent) - Statutul parlamentarului (mandatul reprezentativ versus mandatul imperativ; imunitatea parlamentară) - Aspecte legate de legiferare: analiza distincţiei dintre legile organice şi legile ordinare şi oportunitatea menţinerii în Constituţie a acestei distincţii - Controlul parlamentar (rolul anchetelor parlamentare) - Referendumul în România

11. Temele dezbaterilor • 4. Executivul Relaţiile din cadrul executivului: - Raporturile dintre Guvern şi Parlament (problema excesului de ordonanţe simple şi de urgenţă, partajarea competenţelor legislative, posibilitatea de a cumula calitatea de membru în Guvern cu cea de parlamentar, structura Guvernului, poziţia primului-ministru) - Raporturile intraexecutive (dintre Preşedinte şi Guvern, dintre Preşedinte şi prim-ministru, rolul CSAT-serviciile secrete) - Controlul reciproc între executiv şi legislativ (moţiunea de cenzură, dizolvarea Parlamentului)

12. Temele dezbaterilor • 5. Autonomia locală şi regională - Structura de stat (stat descentralizat, stat regional) - Autorităţile locale şi competenţele lor - Autonomia financiară

13. Temele dezbaterilor • 6. Independenţa justiţiei. Rolul Curţii Constituţionale -Rolul CSM -Statutul juridic al Ministerului Public (natura juridică) -Rolul şi atribuţiile Curţii Constituţionale