slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
România şi concertul european PowerPoint Presentation
Download Presentation
România şi concertul european

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 36

România şi concertul european - PowerPoint PPT Presentation


  • 184 Views
  • Uploaded on

România şi concertul european. Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău. SUMAR. 1. Cronologie 2. Dic ţ ionar 3. Criza oriental ă din 18 53-1856 : Principatele î ntre diploma ţ ie ş i r ă zboi 4. Rom â nia devine stat independent

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'România şi concertul european' - triage


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide1

România şi concertul european

Prof. Cornelia Cucu

Liceul cu Program Sportiv

Bacău

slide5

1. Cronologie

2. Dicţionar

3. Criza orientală din 1853-1856: Principatele între diplomaţie şi război

4. România devine stat independent

5. Relaţiile internaţionale ale României la sfârşitul sec.XIX-începutul sec.XX

6. De la Marea Unire la instaurarea regimului comunist

7. Reprezentanţi ai diplomaţiei româneşti

8. Fişă de evaluare

slide7

1856, Congresul de la Paris, care pune capăt Războiului Crimeei (1853-

  • 1856), dintre Rusia şi Imperiul Otoman.
  • 4 aprilie 1877, Convenţia româno-rusă.
  • februarie 1878, Tratatul de la San Stefano.
  • iulie 1878, Tratatul de la Berlin;recunoaşterea independenţei României.
  • 1883, România aderă, în secret, la Tripla Alianţă.
  • 1912, Primul Război Balcanic.
  • 1913, al Doilea Război Balcanic.
  • 1914-1918, Primul Război Mondial
  • august 1916, convenţia politicăşi cea militară, dintre România şi Tripla Înţelegere (Antanta).
  • 1919 -1920, Conferinţa de Pace de la Paris.
slide8

1921, Mica Înţelegere.

  • 1928, Pactul Briand-Kellogg.
  • 1934, Înţelegerea Balcanică.
  • 1939-1945, al Doilea Război Mondial.
  • 22 iunie 1941, România intrăîn războiul antisovietic, alături de Germania nazistă.
  • 23 august 1944, lovitura de stat de la Bucureşti. România se alătură Naţiunilor Unite.
  • 1947, Tratatul de pace de la Paris, după al Doilea Război Mondial.
slide10

Convenţie – înţelegere între două sau mai multe state, prin care acestea reglementează problemele din diferite domenii.

  • Diferend – neînţelegere între state, pe plan internaţional.
  • Dictat – ansamblu de constrângeri în plan internaţional asupra unui stat, prin presiuni, pentru a-l determina să accepte anumite condiţii, contrar voinţei şi intereselor sale.
  • Garanţie colectivă – statut internaţional care indică o autonomie limitată , sub controlul marilor puteri.
  • Neutralitate– statut politico-juridic al unui stat, care nu se implicăîntr-un conflict militar.
  • Notă ultimativă – document diplomatic prin care un stat îi comunică altuia condiţiile irevocabile pe care le pretinde în vederea rezolvării unor litigii dintre ele.
  • Tripla Alianţă – alianţă politico-militară cu caracter iniţial defensiv, constituităîn 1882 prin aderarea Italiei la alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria ( 1879).
  • Tripla Înţelegere – alianţa politico-militară dintre Franţa, Rusia şi Anglia constituităîn perioada 1892-1907.
slide11

Criza orientală din 1853-1856:

Principatele între diplomaţie şi război

slide12

“Criza orientală” declanşată la sfârşitul secolului al XVII-lea a cunoscut noi etape pe parcursul secolelor XVIII-XIX; una dintre etape a fost reprezentată de Războiul Crimeei (1853-1856), în urma căruia Rusia a fost înfrântă de marile puteri (Anglia, Franţa, Prusia) aliate cu Imperiul Otoman.

  • Hotărârile Congresului de la Paris (1856), precum şi cele luate în cadrul Conferinţei Marilor Puteri de la Paris (1858), au favorizat realizarea dublei alegeri , de la 24 ianuarie 1859, a domnitorului Al.I.Cuza şi, implicit, realizarea statului român modern.
  • Politica externă a statului român modern în timpul domniei lui Al.I.Cuza a urmărit:
  • recunoaşterea dublei alegeri – Conferinţa de la Paris (1859);
  • recunoaşterea paşaportului românesc (1860);
  • recunoaşterea unirii depline- Conferinţa de la Constantinopol (1861);
  • sprijinirea emigraţiei bulgăreşti şi a românilor de la sud de Dunăre;
  • întreţinerea de bune relaţii cu vecinii;
  • reglementarea graniţei dintre România şi Imperiul Otoman pe linia Dunării.
slide15

Acţiuni diplomatice ale României înainte de obţinerea independenţei:

  • 1862, înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine al Principatelor;
  • S-au stabilit legături speciale cu alte ţări:

- 1863, Convenţie de extrădare cu Serbia;

- 1865, Convenţie telegrafică cu Franţa;

- 1868, Tratat de colaborare cu Serbia.

  • 1866 şi 1869, tatonări pe lângă guvernul grec în vederea unei acţiuni comune antiotomane;
  • Sprijin acordat revoluţionarilor bulgari;
  • 1875, Convenţie comercialăşi de navigaţie cu Austro- Ungaria şi cu Rusia.
  • Afirmarea dorinţei de unire pe plan intern:
  • Partida Naţională susţine necesitatea obţinerii independenţei;
  • 1873, Carol I, în cadrul Consiliului de Miniştri, pune în mod deschis problema independenţei.
slide16

Redeschiderea “problemei orientale”:

  • 1875, mişcări în Bosnia-Herţegovina şi Bulgaria, reprimate de turci; provoacă dorinţa Rusiei de a interveni în favoarea creştinilor din Balcani;
  • 1876, o nouă răscoală antiotomanăîn Bulgaria; războiul antiotoman declanşat de Serbia şi Muntenegru; revoluţia junilor turci.
  • Proclamarea independenţei României:
  • 1876, tratative româno-ruse la Livadia (Crimeea);
  • 4 aprilie 1877, s-a încheiat, la Bucureşti, Convenţia româno-rusă :

-tranzitul trupelor ruseşti pe un traseu prestabilit;

-obligaţiile de întreţinere a armatei reveneau Rusiei;

-Rusia se obliga să respecte integritatea teritorială a ţării;

  • 12 aprilie 1877, Rusia declară război Turciei; tranzitul trupelor ruseşti aduce România în stare de război cu Turcia;
  • 27 aprilie 1877, Imperiul Otoman întrerupe legăturile diplomatice cu România;
  • 9 mai 1877, în Parlament, ministru de externe, Mihail Kogălniceanu, proclamă independenţa României.
slide17

Participarea României la războiul din Peninsula Balcanică:

  • iulie 1877, trupele ruseşti au eşuat la Plevna, motiv pentru care ruşii au solicitat sprijin militar din partea românilor;
  • august 1877, trupele româneşti trec Dunărea;
  • 30 august 1877, intrarea în război a României prin atacul general asupra Plevnei; armatele româno-ruse erau sub comanda principelui Carol al României;

românii cuceresc redutele Griviţa I şi Rahova.

  • 28 noiembrie 1877, capitularea Plevnei; acţiuni militare ale românilor pe direcţia Vidin-Belogradcik.
  • Recunoaşterea internaţională a independenţei:
  • februarie 1878, Tratatul de la San Stefano:
  • recunoaşte independenţa României;
  • Dobrogea, Delta Dunării, Insula Şerpilor revin României;
  • România ceda Rusiei , la schimb, sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad).
  • iulie 1878, Tratatul de la Berlin:

-recunoaşte independenţa României cu două condiţii: modificarea Art.7 din Constituţie şi acceptarea schimburilor teritoriale cu Rusia.

slide19

Relaţiile internaţionale

ale României la sfârşitul

sec.XIX-începutul sec.XX

slide20

Relaţii internaţionale după cucerirea independenţei:

  • România a stabilit relaţii având statutul de stat suveran:

- deschiderea de reprezentanţe diplomatice în diferite ţări;

- ridicarea la rang de legaţie a fostelor agenţii diplomatice;

- 1878, stabilirea de relaţii diplomatice cu Austro-Ungaria, Rusia, Franţa;

- 1879, relaţii diplomatice cu Italia;

  • 1880, recunoaşterea independenţei de către Germania, Franţa,Anglia;
  • România avea în anul 1881 relaţii cu 18 state;
  • 1883, aderarea la Tripla Alianţă (Puterile Centrale).
  • Războaiele balcanice (1912-1913):
  • evidenţiază reorientarea politicii externe a României care se afirmă ca principala putere în zonă;
  • 1912, Primul Război Balcanic: România rămâne neutră;
  • 1913, al Doilea Război Balcanic: România intrăîn război împotriva Bulgariei care este învinsă; prin Pacea de la Bucureşti, România obţine Cadrilaterul.
slide21

România în timpul Primului Război Mondial:

  • în condiţiile izbucnirii Primului Război Mondial, în 1914, Consiliul de Coroană hotărăşte starea de neutralitate cu expectativă armată;
  • 1914, Convenţie cu Rusia: în schimbul “neutralităţii binevoitoare” se recunoaştea dreptul României asupra Transilvaniei, Banatului, Bucovinei;
  • 1916, sunt semnate la Bucureşti convenţia politicăşi cea militarăîntre România şi Antanta prin care se stabilesc condiţiile intrării în război;
  • 1916-1918, participarea României la Primul Război Mondial;
  • România şi Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920): obiectivul principal a fost obţinerea recunoaşterii internaţionale a noilor graniţe:

- Tratatul de la Saint Germain (1919), cu Austria - se recunoştea

apartenenţa Bucovinei la România;

- Tratatul de la Neuilly (1919), cu Bulgaria – Cadrilaterul rămânea la

România;

- Tratatul de la Trianon (1920), cu Ungaria – se recunoştea unirea

Banatului şi Transilvaniei cu România;

- Tratatul de la Paris (1920) – recunoaşte unirea Basarabiei cu România.

slide23

De la Marea Unire la

instaurarea regimului comunist

slide24

Obiective:

  • menţinerea status-quo-ului (ordinea instaurată după război);
  • menţinerea independenţei şi integrităţii teritoriale;
  • afirmarea internaţională a României.
  • Mijloace:
  • încheierea unor alianţe politico-militare;
  • reluarea relaţiilor cu foştii adversari de război;
  • activitatea diplomaţiei româneşti la scară europeană.
  • Relaţiile cu vecinii:
  • 1921, o convenţie politicăşi una militară cu Polonia;
  • 1926, Tratatul de alianţă cu Polonia;
  • relaţii tensionate cu Ungaria;
  • relaţii tensionate cu URSS:

- 1934, restabilirea relaţiilor diplomatice ;

- 1936, negocierea unui tratat de asistenţă mutuală româno-rus – eşec.

  • relaţii tensionate cu Bulgaria datorită problemelor teritoriale.
slide25

Relaţii bilaterale cu alte state:

  • 1926 - Tratat de alianţă cu Franţa;

- Tratat de amiciţie şi colaborare cordială cu Italia, reînnoit din 6 în 6 lunipânăîn 1928.

  • Relaţii multilaterale:
  • 1919, România aderă la Societatea Naţiunilor;
  • 1921, semnarea Convenţiei internaţionale privind statutul definitiv al Dunării;
  • 1928, România semnează Pactul Briand-Kellogg (interzicerea războiului);
  • 1929, semnarea Protocolului de la Moscova care denunţă războiul ca metodă de rezolvare a diferendelor dintre state;
  • Alianţe zonale:
  • 1921, Mica Înţelegere:România, Cehoslovacia, Iugoslavia;
  • 1934, Înţelegerea Balcanică: România, Grecia, Turcia, Iugoslavia: garanţia securităţii frontierelor şi prevenirea acţiunilor revizioniste în S-E Europei
slide26

România şi cel de-al Doilea Război Mondial:

  • 1 septembrie 1939, izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial găseşte România izolată total în plan extern, cu întregul sistem de securitate anulat şi situatăîntre statele posibil inamice (Bulgaria, Ungaria, URSS).
  • Pierderile teritoriale din vara anului 1940:

- 26-28 iunie , Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa sunt luate de URSS;

- 30 august , prin Dictatul de la Viena, NV Transilvaniei este cedat Ungariei;

- 7 septembrie, prin Tratatul de la Craiova, Cadrilaterul revenea Bulgariei.

  • noiembrie 1940, România aderă la Pactul Tripartit ;
  • 22 iunie1941-23 august 1944, România participă la război , alături de Germania, împotriva URSS;
  • după 1943, diplomaţia de la Bucureşti începe tratative în vedere scoaterii României din războiul împotriva Naţiunilor Unite;
  • 23 august 1944, România întoarce armele împotriva Germaniei alăturându-se Naţiunilor Unite în eliberarea Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei până pe 9 mai 1945;
  • 10 februarie 1947, România semnează Tratatul de pace de la Paris: nu i se recunoaşte cobeligeranţa şi este obligată să plătească o mare despăgubire de război.
slide29

Mihail Kogălniceanu

(1817-1891)

A fost om politic, istoric, scriitor şi a participat la marile evenimente ale secolului al XIX-lea. Ca diplomat, reţine atenţia mai ales activitatea sa din perioada războiului pentru independenţă când a fost ministru de externe. În această calitate a purtat negocieri cu Poarta pentru obţinerea independenţei.

slide30

Take Ionescu

(1858-1922)

A fost om politic şi diplomat. Era un foarte bun orator. Marile sale calităţi de diplomat le-a evidenţiat la sfârşitul Primului Război Mondial când a militat în Occident pentru apărarea drepturilor naţionale. A negociat încheierea unor alianţe cu state care aveau interese asemănătoare . A avut un rol important în constituirea Micii Înţelegeri.

slide31

Nicolae Titulescu

(1881-1943)

Este cel mai cunoscut diplomat român. S-a afirmat în perioada interbelică, activitatea sa fiind legată de interesele României de apărare a independenţei şi integrităţii teritoriale şi de eforturile de a rezolva pe cale paşnică neînţelegerile dintre state. A susţinut activitatea Societăţii Naţiunilor.

slide32

Grigore Gafencu

(1892-1957)

A fost o prezenţă remarcabilăîn viaţa politico-diplomatică ; ministru de externe între anii 1938-1940. După al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca promotor al Europei Unite. Propunerea de federalizare a bătrânului continent apărea drept alternativă viabilă de reafirmare a Europei în noul context al evoluţiei vieţii internaţionale.

slide34

.

1.Prezentaţi două momente ale “crizei orientale” şi rolul pe care l-au avut Principatele Române.

2. Pe baza textului lecţiilor, formulaţi două obiective ale politicii externe româneşti în a doua

jumătate a secolului al XIX-lea şi numiţi elementele de continuitate.

3.Formulaţi un punct de vedere argumentat cu privire la eficienţa/ineficienţa activităţii

diplomatice româneşti la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului al

XX-lea.

4.Comparaţi activitatea diplomatică din secolul al XIX-lea cu cea din secolul al XX-lea

precizând asemănărileşi deosebiriledintre cele două etape.Completaţi tabelul de mai jos:

slide35

Bibliografie:

1.Constantin C.Giurescu, Istoria românilor, vol. II, Ed. Enciclopedică , Bucureşti, 2000

2. Florin Constantiniu,O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers

Enciclopedic, Bucureşti, 2002

3. I.Scurtu, F. Dondorici, E. Lica, E.Poamă, V.Ionescu, O.Osanu, R.Stoica,

Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007

4. Zoe Petre (coord.), Istorie, manual pentru cl. a XII-a, Ed. Corint, 2007

5. M.Stan, C.Vornicu, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura

Niculescu, 2007

6. www. wikipedia. ro