INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN HARGHITA CASA CORPULUI DIDACTIC MIERCUREA CIUC

1. INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN HARGHITACASA CORPULUI DIDACTIC MIERCUREA CIUC CALITATEA FORMATIVĂ ASISTEMULUI EDUCAŢIONAL ŞI DIDACTIC GRUPA: HARGHITA 1 SUBGRUPA: 5 PINTEA GEORGETA RUSU-CURCĂ MIHAELA STAN ILEANA VODĂ IONELA-VERONICA

2. Pentru a defini „o grădiniţă de calitate” trebuie să parcurgem totul: climatul şcolar, mediul educaţional, curriculum-ul, relaţiile dintre educatori, părinţi, copii, parteneri şi comunitate etc. În felul acesta, o ”grădiniţă de calitate” vizează un ansamblu de factori, nu doar o lecţie,un program, o grupă de copii sau un educator. Cerinţele care privesc asigurarea calităţii activităţilor sunt: • proiectarea activităţilor instructiv-educative realizate cu copiii; • asigurarea logisticii şi organizarea spaţiului de instruire şi educare a copiilor pentru buna desfăşurare a activităţilor; • realizarea procesului instructiv-educativ utilizând strategii moderne, adaptate particularităţilor de vârstă şi individuale ale copiilor; • gestionarea activităţilor conexe, astfel ca acestea să susţină buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ.

3. Tipurile de activităţi de învăţare prezente în planul de învăţământ preşcolar sunt: activităţile pe domenii experienţiale, jocuri şi activităţi alese şi activităţi de dezvoltare personală. Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline, desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Conform noului curriculum, pe lângă metodele tradiţionale aplicăm cu succes metodele interactive. Aceste metode contribuie la implicarea copilului în a-şi descoperi propria identitate şi îşi formează o imagine de sine pozitivă. În urma aplicării metodelor: cubul, diagrama venn, explozia stelară, ghicitorile, predicţia, harta povestirii, tehnica blazonului, piramida, lotus, ciorchinele, turul galeriei etc., am constatat următoarele:

4. Avantajele metodelor interactive în grădiniţă sunt: • reactualizarea şi sintetizarea cunoştinţelor copiilor despre un subiect, precum şi o ordonare a informaţiilor; • permit completarea cunoştinţelor cu altele noi despre o anumită temă;

5. copiii gândesc, răspund la întrebări, cooperează, comunică, fac asocieri, fac conexiuni, argumentează, completează; • stimulează învăţarea în perechi, activizând întreg colectivul;

6. educă toleranţa şi înţelegereafaţă de opinia celuilalt. • dezvoltăgândirea şi operaţiile ei, limbajul, atenţia.

7. Dezavantaje metodelor interactive în grădiniţă sunt: • aplicarea metodelor solicită timp; • în cadrul grupului, poate fi favorizată dependenţaexcesivă de ceilalţi; • distragereaşisupraestimareafacdificil de obţinutefortul individualconcentrat; • pentruceitimizieste mai greusă participe activatuncicândgrupul este mai mare; • opoziţia de scopuri, intereseşiobişnuinţeale membrilor grupului.

8. Un alt moment al zilei îl reprezintă jocurile şi activităţile didactice alese. Ele sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în modprogresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediuluisocial şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, a comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. Deşi este şi un mijloc de relaxare şi distractie, jocul are importante funcţii instructiv- educative. El contribuie, prin conţinutul său obiectual sau logic la dezvoltarea intelectului. Orice joc include elemente afective: bucurie, surpriză, satisfacţie sau insatisfacţie.

10. Trecerea de la acest moment spre o altă etapă a zilei o realizăm prin activităţile de dezvoltare personală, care includ rutinele, tranziţiile şi activităţile opţionale. Rutinele Rutinele înglobează, de fapt, activităţile de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena-spălatul, toaleta şi plecarea copiilor acasă. Un rol deosebit de important în cadrul rutinelor îl are întâlnirea de dimineaţă, care reprezintă un moment prin care se creează o atmosferăvioaie, prietenoasă, încadrulcăreiacopiilorli se exerseazădeprinderişiabilităţiimportante, de raportarepozitivă la cei din jur, de recunoaştere a valoriifiecăruia.

11. Studiu de caz: Valenţele formative ale întâlnirii de dimineaţă Situaţia de risc: socializarea copilului de grupă mică R. B. Copilul în vârstă de 3 ani este retras, ruşinos, sensibil şi necomunicativ. Adus în colectivitate R. B. necesită sprijin şi crearea unor situaţii în care să fie solicitat şi implicat cât mai des. Astfel, pentru soluţionarea acestei situaţii de risc am creat un mediu stimulativ, care să permită copilului socializarea cu grupul, aplicând următoarea strategie de gestionare a situaţiei de risc: întâlnirea de dimineaţă.

12. Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/ categorii de activităţi de învăţare, de la o învăţare la alta, în diverse momente ale zilei.

13. Una din condiţiile esenţiale ale aplicării unui curriculum centrat pe nevoile, interesele şi dezvoltarea lui globală se referă la crearea unui mediu educaţional adecvat, care să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale. Noi, educatoarele suntem responsabile de crearea unui mediu favorabil de învăţare, fiind noi înşine o parte integrantă a acestuia. Ochiul critic al copilului vede, explorează, analizează şi interpretează încă din primele secunde spaţiul în care urmează să fie primit şi îşi exprimă acordul sau dezacordul de a intra în sală prin intenţia de a face sau nu primii paşi.

14. Activitatea instructiv –educativă, bazată pe ideile înnoitoare ale teoriei pedagogice, aduce inovaţii şi în domeniul evaluării.

15. În urma parcurgerii acestui curs, a reflecţiilor personale, a studierii normei CEIF am ajuns la următoarele concluzii: DACĂgrădiniţa prin actorii ei principali - educatoare, manageri, inspectori – cunosc şi asigură calitatea în toate compartimentele educaţiei preşcolare, atunci pregătirea copiilor – calitatea, ritmurile, progresele, relativa autonomie şi atitudinile faţă de educaţia din grădiniţă vor fi mai relevante; DACĂîn grădiniţă există preocupări sistematice pentru crearea unui climat propice asigurării şi dezvoltării copilului: mental, intelectual, social, moral, emoţional, fizic, acţional, ludic; ŞI DACĂ familia şi comunitatea locală - actori, procese, relaţii ş.a. - vor fi pregătite/formate să aprecieze, să influenţeze şi să evalueze calitatea instituţiei de învăţământ preşcolar potrivit unor criterii clare şi relevante pentru reţea şi subsistem, ATUNCI: a) va creşte conştiinţa educatoarelor la maturizarea socială a copiilor faţă de integrarea lor primară şi secundară în familie şi grădiniţă; b) se manifestă satisfacţia părinţilor, a comunităţii şi organismelor autorităţii locale faţă de managementul grădiniţei sau reţelei de grădiniţe dintr-o zonă determinată; c) se vor constitui premise certe, favorabile pentru: - implementarea unui management al calităţii totale în instituţia preşcolară; - o dezvoltare adecvată şi armonioasă a copilului, bazată pe valori, atitudini şi comportamente interactive prosociale mai mature; - o pregătire relevantă pentru şcoală, pentru o dezvoltare ulterioară a copilului în vederea integrării acestuia în grupul de apartenenţă, în clasa de referinţă şcolară, precum şi în comunitate.