1 / 25

Strategii si metode moderne folosite cu succes în activitățile de educație remedială

Strategii si metode moderne folosite cu succes în activitățile de educație remedială. “Educaţia reprezintă, pentru orice societate, vectorul dezvoltării durabile.

orrin
Download Presentation

Strategii si metode moderne folosite cu succes în activitățile de educație remedială

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Strategii si metode moderne folosite cu succes în activitățile de educație remedială

  2. “Educaţia reprezintă, pentru orice societate, vectorul dezvoltării durabile. • Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, pentru o piaţă a muncii flexibilă şi globalizată, reprezintă obiectivele majore ale programului de guvernare.”

  3. Pentru ca școala să își asume rolul de prevenire și stăpânire a fenomenului violenței, prima investiție trebuie făcută în domeniul formării profesorilor. • Organizarea unor cursuri de formare a profesorilor pentru a face față lucrului cu clase sau elevi dificili trebuie să pornească de la următoarele obiective:

  4. Observarea mai atentă a comportamentului elevilor, pentru o mai bună înțelegere a cauzelor actelor de violență; • Ameliorarea comunicării cu elevii ce manifestă comportamente violente și stabilirea unor relații de încredere; • Detensionarea conflictelor cu ajutorul formatorilor de opinie; • Dezvoltarea parteneriatului școală – familie; • Colaborarea cu specialiști în cadrul lucrului în rețea;

  5. Metaforele conflictului • Conflictul este o luptă, conflictul este o ceapă, conflictul este un avion scăpat de sub control - discutați modurile de management ale conflictelor. • Ex: pentru metafora conflictul ca o luptă, fluturarea unui steag alb sau stabilirea unui armistiţiu ar putea fi un pas către managementul acestui conflict. • Transpuneți soluţiile lor metaforice în soluţii practice. (De exemplu, dacă conflictul este ca o luptă, steagul ar putea semnifica un mesaj către partea opusă care să indice deschiderea către discuţie) • „Ce sentimente asociaţi cu conflictul? Ce cuvinte înseamnă conflict?”

  6. Oameni diferiţi adoptă strategii diferite pentru rezolvarea conflictelor. • Aceste strategii se învaţă de obicei în copilărie şi par să funcţioneze. La un nivel “preconştient” totul pare natural în astfel de situaţii, dar de fapt aplicăm o strategie personală învăţată şi deoarece a fost învăţată, o putem oricând schimba învăţând metode noi şi mai eficiente de rezolvare a unui conflict. • Modul în care acţionăm într-un conflict este afectat de importanţa obiectivelor noastre personale şi decât de important este considerată relaţia respectivă. • În funcţie, în principal, de aceşti doi factori, pot fi identificate mai multe strategii de a ne descurca în cazul unor conflicte.

  7. Pentru a face faţă unei situaţii de conflict, profesorul dezvoltă una dintre următoarele strategii: 1) strategii de evitare - ignoră momentan criza creată și continuă 2) strategii de diminuare (moderare) -minimalizeză dezacordul cu elevii. 3) strategii de putere (de coerciţie) – recurge la puterea sa și la diferite mijloace de constrângere 4) strategii de compromis– recurge la concesii, la promisiuni 5) strategii de rezolvare negociată a problemei – prin discuție între părțile adverse

  8. Metode pentru îmbunătăţirea eficienţei profesorilor în gestiuneacomportamentelor perturbatoare ale elevilor: 1. Profesorul poate utiliza limbajul trupului pentru a stopa comportamentul indezirabil 2. Folosirea sistemului de stimulente 3. Sprijin instrucţional pozitiv 4. Elaborarea unui plan privind disciplina în clasă, sistemul de reguli şi sistemul de stimulente

  9. Medierea conflictelor şcolare Pentru o soluţionare constructivă a conflictelor, adversarii trebuie să respecte câteva reguli: • să rămână calmi şi să-şi controleze furia, frustrarea sau alte emoţii puternice; • să se concentreze asupra problemei şi nu asupra învinovăţirii celuilalt; • să-şi exprime cu acurateţe sentimentele şi dorinţele; • să respecte celelalte puncte de vedere şi să încerce să le înţeleagă; • să coopereze pentru găsirea soluţiilor care să mulţumească ambele părţi implicate.

  10. Rezolvarea alternativă a conflictelor se referă la o anumită ordine a abordării: negociere, mediere, conciliere, descoperirea faptelor şi arbitrajul.

  11. Negocierea.Problemă rezolvată înmodvoluntarsau /ori înţelegerestabilitădirectîntreceiimplicaţicuscopul de a ajungela interese comune • Concilierea.Negocierevoluntarăcuajutorulunei a treiapărţi, ce foloseşteînaducereapărţilor la discuţiicomunesaupentru a media informaţii • Medierea. Participare voluntarăîn procese formale, încare, o a treia parte ajută pe ceiînconflictsă-şiidentificeproblemeleşisă-şisatisfacăintereselemajore • Descoperirea de fapte. Investigare condusă de o a treia parte, ce duce la o înţelegererecomandată. • Arbitrajul. Participare voluntarăsaucerută, într-un proces de explicare, prezentareşiprecizare a nevoilor, intereselorşi a poziţiilor, ce duce la constrireauneiînţelegericuajutoruluneipărţineutre.

  12. Eleviişcolii noastre au nevoie de activităţi remedialedatorită: • nivel socio - economic scăzut; • acces redus la surse de informare; • lipsa de educaţie a părinţilor care nu sunt în măsură să-i ajute şi manifestă expectanţe scăzute faţă de reuşita copiilor; • lipsa părinţilor, plecaţi în alte ţări, copiii fiind lăsaţi în grija unor bunici, mătuşi sau alte; • rude care manifestă dezinteres pentru rezultate şi performanţe şcolare; • risc mare de eşec şcolar;

  13. Scopul organizării activităţilor remediale este acela de a stimula finalizarea învățământului obligatoriu (prevenirea abandonului școlar) şi îmbunătățirea ratei succesului școlar pentru copiii din grupurile dezavantajate. • Organizarea unui program de remediere are un impact semnificativ în viaţa şcolii, având ca obiectiv schimbarea atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un moment dat dificultăţi de învăţare. • În aceste ore, elevii sunt sprijiniţi în efectuarea asistată a temelor, în activităţi de recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare, precum şi în activităţi de educaţie plastică sau jocuri distractive, cu scop educativ indirect.

  14. Implicarea tinerilor în acte de violenţăeste o problemărăspândită în fiecare şcoalăşi în vecinătea acesteia, fiind influenţată de rasă, religie şi gen biologic. • Sentimentele de frustrare şi disperare au devenit o problemă printre educatori şi alţi adulţi direct implicaţi în raporturile cu tinerii. • Aceşti indivizi sunt adeseori depăşiţi de elevii ostili, agresivi şi violenţi. Unul din cinci profesori poate cita incidente verbale sau ameninţãri fizice primite de la elevi. • Agresiunea fizicăşi intimidarea sunt adesea prima reacţie a tânărului când are probleme sau dezacorduri.

  15. Pentru a se obţine rezultate cât mai bune este necesar ca noi, cadrele didactice, să diversificam strategiile de predare în funcţie de stilul individual de învăţare al elevului şi să folosim material didactic adecvat: • a) Planșe cu imagini pentru a se dezvolta limbajul. Imaginile trebuie să fie punct de plecare pentru discuții frontale, care să dezvolte atenția şi creativitatea. • b)Material distributiv. Elevii pot alcătui mici texte, oral sau scris. Materialul se poate folosi şi pentru munca în echipe, grupuri mici care favorizează interacțiunea elevului cu colegii săi.

  16. c) Calculatorul îi ajuta pe elevi să vadă ceea ce nu pot vedea în mediul lor obișnuit de viața (prezentări Power Point), jocurile pot fi folosite în oricare secvența a lecției: pentru fixarea cunoștințelor, pentru reactualizarea lor, pentru predare. d)    Folosirea situațiilor de joc în învăţare, jocurile de rol, dramatizarea, folosirea povestirilor cu nume de elevi din clasa sau cu situații prin care au trecut elevii. Jocul stimulează funcțiile intelectuale, modelează procesele afectiv - motivaționale. Prin intermediul jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. Elevul își asuma roluri luate, fie din viața cotidiana, fie din povesti. Jocurile de rol sunt numeroase şi vizează învăţarea diferitelor conținuturi mult mai ușor.

  17. e)    Interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun pentru a crea conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului propus, îmbinarea metodelor folosite la celelalte materii. • f)     Lucrul în grup oferă o gama larga de interrelații care sprijină învăţarea şi evidențiază rolul social al acesteia. • g)  folosirea metodelor interactive: brainstorming, jurnalul cu dubla intrare, ciorchinele, cubul, eseul de cinci minute( se poate cere elevilor să alcătuiască un text de 4-5 propoziții prin care să-şi convingă prietenul să citească un anumit text).

  18. h) rezolvarea creativa a conflictelor din clasa; • i)   colaborarea cu familia – am menționat mai sus ca mama sprijină intervenția. Strategii pentru creșterea stimei de sine şi a încrederii în propria eficientă sunt:profesorul furnizează elevilor un feed-back pozitiv asupra reușitelor lor si-i obișnuiesc să facă atribuiri interne ale succeselor.

  19. În ce priveşte strategiile abordate pentru construirea unei relaţii professor - elev cât mai apropiate, dar şi eficiente în acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de următorii parametri: • Prioritate pentru sporirea capacităţii de socializare; • Crearea motivaţiei şi menţinerea fluxului motivaţional prin cerinţe didactice adaptate cu evaluare şi autoevaluare obiectivă şi imediată; • Mesaj personalizat şi atitudine empatică pentru o comunicare reală; • Flexibilitate în designul activităţilor de învăţare; • Învăţarea centrată pe elev (acceptarea unor dorinţe şi propuneri, încurajarea iniţiativei personale, descoperirea şi dezvoltarea unor aptitudini)

  20. Pentru a dezvolta motivaţia învăţării şi a evita rutina şi oboseala s-au conceput activităţi care se pliază pe tipurile de inteligentă predominantă (centre de interes tip STEP BY STEP) • Pe parcursul fiecărei activităţi s-a insistat pe încurajarea permanentă a progresului, acordarea de recompense simbolice, responsabilizarea tuturor elevilor 

  21. Cum se mărește eficienţa activităţilor de remediere?  • Diversitatea, accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat; • Cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea locaţiei de lucru; • Aplicarea unor strategii de învăţare prin cooperare ca metode de promovare a armoniei sociale;· • Percepţia şi feed-back-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării activităţilor de remediere; • Implicarea mediatorului şcolar în buna desfăşurare a activităţii de educaţie remedială;

  22. Prin activitățile de remediere se schimba modul de gândire şi de percepție al cadrelor didactice care s-au implicat în program, legat de actul educațional din interiorul şi exteriorul scolii. Alături de profesorii implicaţi efectiv au venit şi alţi colegi din scoală, ajungându-se astfel la schimbarea de mentalitate. • Resursele umane pe care trebuie să ne sprijinim sunt: elevul, colegii săi, mediatorul școlar si familia, în cazurile fericite în care aceasta este lângă copil.           

  23. În urma repetatelor întâlniri cu părinții elevilor implicați în activitatea de remediere, aceștia au înțeles ca rolul lor este să fie educatorii copilului lor, au învățat unde şi când se termina rolul de educator al părinților, să știe ca uneori şi ei au de învățat de la copilul lor, dar şi ca școala le este mereu aproape şi sprijin în formarea şi educarea copilului lor.           

  24. Ce s-a realizat prin activităţile de remediere? • Elevul s-a transformat din obiect în subiect al învăţării; • Elevul este coparticipant la propria formare • Elevii sunt mai încrezători în forţele proprii • Fundament (bază) solid în educaţie şi formarea personalităţii • Începutul în a schimba mentalităţi sau o mentalitate care se formează de la început pe coordonate solide, sănătoase

  25. Bibliogrfie: 1. Sălăvăstru, Dorina, 2004, Psihologia educației, Editura Polirom, Iași 2. Verdier Pierre: “Noul ghid de bunăstare, a copilului,” Le Centurion, Paris,2000

More Related