Colegiul Economic “ Transilvania ” - PowerPoint PPT Presentation

colegiul economic transilvania n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Colegiul Economic “ Transilvania ” PowerPoint Presentation
Download Presentation
Colegiul Economic “ Transilvania ”

play fullscreen
1 / 16
Colegiul Economic “ Transilvania ”
192 Views
Download Presentation
haven
Download Presentation

Colegiul Economic “ Transilvania ”

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Colegiul Economic “Transilvania” Piaţa monetară Elev: Hosu Diana Prof. Bălan Sorina An şcolar 2012-2013

  2. Cuprins • Introducere • Banii (moneda) • Cerereaşioferta de monedă • Reglarea masei monetare • Dobânda • Bibliografie

  3. Introducere • Economia de piaţăfuncţionează ca un sistem de pieţe care se condiţioneazăreciproc.Unadintreacesteaestepiaţamonetară, încadrulcăreia se efectueazătranzacţii de banişi se face comerţ cu bani. • Princonţinutulşiparticularităţile sale, piaţamonetară, alături de altesegmente de piaţă – piaţacapitaluluifinanciar, piaţamuncii, piaţafactorilor de producţie, piaţaagregată a bunurilor/serviciilor de consum, s.a. – reprezintă o componentăstrategicăşi de nivel macroeconomic încadruloricăreieconomiinaţionale. Ca peoricare alt segment de piaţă, şipepiaţamonetară se manifestăceletrei forte obiective: cererea , ofertaşipreţulfără de care nu se poatevorbi de o piaţăînadevaratulsens al cuvântului. • Pepiaţamonetară se tranzacţionează ca obiect de negociereîntresubiecţiicereriişisubiecţiiofertei, o marfă cu totulspecială: baniiînformelespecifice de manifestare: bilete de bancă (bancnote) monedadivizionară, baniscripturalişialteinsemnefolosite ca instrumente de plată, de depozit – tezaurizare, instrumente de credit bancarşicomercial: CEC-uri, cambii, conosamente, scrisori de credit (denumite generic titluri de credit, efecte de comerţ, hârtii de valoare).

  4. Banii (moneda) „Baniisuntroţile care pun înmişcareroatalumii” (Tudor Muşatescu) • Banii au apărut cu multtimpînurmă, iar de-a lungulexistenţeilor s-a modificatprofund.Punctul de plecareînapariţiabanilor a fostschimbul.Iniţial, schimbul s-a efectual sub forma de troc (schimbînnatură, constituind forma ceamaisimplă a comerțului). • Pemăsuraamplificăriiactelor de schimb din necesitateafacilităriiacestora, din mulţimeabunurilormarfar, s-au desprinsuneleavândrolul de intermediarşi, totodată, de etalon pentrumăsurareacelorlalte.Acestea au fostprimeleforme de bani care s-au fixat, dupacaz, asupraunorobiecte (precumbucăţi de metal, piei, blănuri), animale, etc.Treptat, rolul de bani s-a restrâns la metalepreţioase (aur, argint), datorităproprietăţiloracestora. • Ulterior, din metalepreţioase s-a confecţionatmoneda, bucăţi “tipizate” de o anumităgreutate, puritate, şimarcare cu semne distinctive pentru a firecunoscute.”Baterea” primelormonede a avut loc dupăHerodotîn sec. VII î.H. şipânăîn sec. XVII-lea au existatîn principal sub formă de monede de aursiargint.Pentrutranzacţiimici se foloseau in paralelşimonede din metaleordinare.

  5. Emiterea (“baterea de monedă”), era reglementată strict ca privilgiu al suveranului sau al statului. • Din sec. al XVI-lea, pe lânga monedele aflate deja în circulaţie se adaugă „bancnotele” (biletul de bancăsaumoneda-hârtie).Primelebancnote au fostemiseînOlandapornindu-se de la obiceiulcomercianţilor de a-şipăstrapiesele de aurşiargint la bănci.Pentru a confirmaacestfapt, băncileemiteau un înscris, un bilet la purtător, pe care era înscrisăvaloareanominală a pieselordepuse.Banca, pebazarespectivuluibilet, restituia la cererecantitateacorespunzătoare de piesemetalice, oricuiprezenta un asemeneabilet.Întreceledouărăzboaiemondiale, multeţări nu au maipututrealizaaceastăformă de converitbilitate, ori au realizat-o numaiparţial, ajungându-se ca după 1971, convertibilitatea bancnotelor în metale preţioase a fost eliminată. • În prezent, noţiunea generică de bani (monedă) desemnează moneda metalica, bancnotele, moneda scripturală şi alte instrumente legale având forme şi denumiri specifice, diferite de la ţară la ţară, care sunt general acceptate ca mijloace pentru schimburi şi plăţi într-un spaţiu economic dat. • Banii au un rol covârşitor în econimia de piaţă. În acest sens, laureatul Premiului Nobel pentru economie Paul Samuelson aprecia că fluxul sau mişcarea banilor reprezintă „sângele care irigă sistemul economic”. Rolul economic al baniloreste pus înevidenţăîn special prinintermediulfuncţiilorpe care le îndeplinesc.

  6. Funcţiilebanilor: • Măsurareaactivităţiieconomice • Unitatea etalon (unitateabăneasca a fiecăreiţări-dolar, euro) • Mijloc de schimb (vanzare-cumpărare pe pieţele de orice tip) • Mijloc de plată • Formă a avuţiei

  7. Suma de bani aflată în circulaţie la un moment dat şi aparţine unor agenţi economici reprezintă masa bănească.Aceasta este formată din: numerar şi bani scripturali. • Mărimea masei monetare este determinată de nevoile de bani pe care le generează tranzacţiile din economie şi în special de volumul bunurilor pe care le generează tranzacţiile din econimie şi în special de volumul bunirilor marfare, preţurile lor şi viteza de rotaţie (de circulaţie) a bunurilor. • Mărimea masei monetare este determintă de relaţia: • Unde: • M = masamontară; P = nivelul preţurilor; Y = cantitateabunurilorsupusetranzacţiilor; V = viteza de rotaţie a monedei.

  8. 3.Cererea şioferta de monedă • Piaţa monetară este o piată cu concurenţă imperfectă, pe care se întâlnesc cererea şi oferta de manedă, de bani în sens generic.Agenţii economici participanţi sunt purtătorii cererii, ai ofertei şi intermediarii, iar tranzacţiile se efectuează prin intermediul unui preţ specific, rata dobânzii. • Cererea de monedă îndeplineşte un rol esenţial în analiza monetară, întrucât din confruntarea acesteia cu oferta de monedă rezultă o serie de efecte, care permit mai buna înţelegere a impactului fenomenelor monetare asupra economiei. • Spredeosebire de cererea de monedă, oferta de monedăeste un conceptsimplu, care desemneazăcantitatea de monedăpusă la dispoziţiaindivizilordecătreautoritateamonetară. Datorităacestuifapt, cantitatea de semnemonetareoferiteesteexprimatăîntermeninominali, spredeosebire de cererea de monedă, care esteexprimatăîntermenireali, întrucâtofertantul nu are posibilitateaexercităriiunui control direct asuprapreţurilor.

  9. Cererea de monedă vine de la întreprinderi – pentrua-şi asigura finanţarea activităţilor economice, de la bănci şi alte instituţii financiare care au nevoie de credite şi de la populaţie, pentru diferite proiecte. • Ofertanţii de monedă sunt băncile, casele de economii şi pensii, societăţile de asigurare, alte instituţii financiare cu disponibilităţi temporare, trezoreria sau tezaurul şi banca centrală, care au nevoie de credit şi pentru acoperirea deficitului bugetului de stat.

  10. 4. REGLAREA MASEI MONETARE • Prin operaţiunile care au loc pe piaţa monetară este reglată cantitatea de monedă solicitată de desfăşurarea activităţilor economice şi social-culturale din cadrul unei ţări. • Masa monetară se extinde sau se conractă, în funcţie de situaţiile concrete din economie prin mijlocirea pieţei monetare. • În funcţie de direcţia creşterii volumului masei băneşti, există mai multe împrejurări: • Creşterea valorii mărfurilor (Produsul P x Y) • Acoperirea deficitului bugetar de stat • Scăderea vitezei de rotaţie a banilor • Convertibilitatea monedelor străine în monedă naţională • Reţinerea de către anumiţi agenti economici, îndeosebi de către populaţie şi întreprinderi, sub forma de „rezervă”, a unorsumemaimari de banisaumaimiciînnumerar, care nu se depun la băncisaualteinstrituţiifnanciar-bancare, cisuntrestrânse din circulaţiabănească.

  11. Creştereamaseimonetareprinacordarea de credite se poaterealizapecătrebancacentralăşi de cătreoricealtăbancă.Acordarea de credite, reprezintăprincipalacaleprin care sporeştemasamonetară. • Înţaranoastră, volumulcreditelorbancare a sporitînperioadadecembrie 1990 – 2004 de aproape 600 de ori, de la 610 miliarde de lei, ka 365.187 miliarde de lei. • Atunci când disponibilităţile băneşti sunt insuficiente pentru a acoperi solicitările de credite de la celelalte bănci, banca centrală efectuează emisiunea monetară.Prin aceasta se contribuie şa creşterea masei monetare tot prin intermediul creditelor. • Schimbul valutar a monedelor străine convertibile pe monedă naţională, este efectuat de bănci.Deci, moneda străina este achiziţionată de banca centrală, care o cedeazi apoi la preţ (curs) convenit.

  12. Cauzele care fac necesară restrângerea masei monetare sunt în mod special: • Diminuarea volumului valoric (produsul P x Y) al bunurilor marfare din economie • Excendentul bugetar. Daca din diferite motive, veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, excendentul care ramâne neutilizat ramâne în trezorerie pâna la hotărârea destinaţiei sale. • Creşterea vitezei de rotaţie a banilor • Convertibilitatea monedei naţionale în alte monede • Restrângerea masei monetare de realizează prin operaţiuni specifice de tehnică bancară • Cele mai răspandite sunt: • Limitarea creditului • Rambursarea creditelor • Schimbul valutar • Creşterea şi diminuarea masei monetare este o mare responsabilitate pentru sistemul bancar, deoarece acestea sunt efectuate în funcţie de starea economiei şi trebuie sa stimuleze afacerile, fară să genereze inflaţie sau deflaţie.

  13. 5. Dobânda • Agenţii economici care înregistrează surplusuri temporare de bani (de lichidităţi), adică economisesc, sunt interesaţi să le transforme in depozite bancare pentru care beneficiaza de dobânzi plătite de bănci, numite dobânzi pasive. Cei care înregistrează deficite temporare de lichidităţi se împrumută mai ales la bănci.Ei sunt debitori (datornici) care plătesc dobânzi încasate de creditori sub formă de dobânzi active. • Dobânda este preţul creditului şi este privită: • Ca mărime relativă, ca procent perceput la creditul de 100 de unităţi monetare pe timp de un an; se numeşte rata dobânzii (d’); • Ca mărimeabsolută, ca sumătotală care se cuvinepentrucreditul de o anumitămărime, numitămasadobânzii (D)

  14. Mecanismele bancare de calculare a dobânzii, aplicate în conformitate cu prevederile contractului negociat între părţi: • Dobânda simplă – dobândase achită lunar, semestrial, anual etc. • Unde: D = masadobânzii; • S = suma împrumutată • d’ = rata dobânzii; • n = timpulînani • De exemplu, o sumă de 3.000 de lei, depusă (sauîmprumutată) cu 10% petimp de 6 luni, conduce la o dobândă: • Dobânda compusă bazată pe capitalizarea dobânzii.În acest caz:

  15. De exemplu: • Se acordă un credit de 5.000 lei pe doi ani, pe principiul dobânzii compuse, cu o rată a dobânzii de 10%. • , care se plăteşte integral la expirareacontractului. • Nivelul ratei dobânzii depinde de numeroase împrejurări: raportul dintre cererea şi oferta de credit, riscul plasamentului, starea conjuncturii economice, rata inflaţiei ş.a. • Relaţia dintre rata dobânzii şi rata inflaţiei nduce în mod necesar distincţia dintre dobânda nominală (d’n), cea care esteafişată la sediulşipe site-ul de internet al oricăreibăncişidobândareală (d’r) care eliminăinfluenţainflaţiei, astfelcăîntr-o primăaproximaţie: • d‘r = d’n- i‘, undei‘ – rata inflaţiei.

  16. Bibliografie • Manual Economie XI-a, I. Gavrilă, P.Tănase Ghiţă, Dan Niţescu, C. Popescu • http://www.referate-ok.com/referate-piata-monetara-si-inflatia-i2285.html • http://www.scribd.com/doc/24231372/Cererea-Si-Oferta-de-Moneda