INFECŢIILE NOSOCOMIALE CU GERMENI ANTIBIOTICOREZISTEN Ţ I

1. INFECŢIILE NOSOCOMIALE CU GERMENIANTIBIOTICOREZISTENŢI Asistent principal de igienă Ana BRAGARIN

2. CE REPREZINTĂ REZISTENŢA LA ANTIBIOTICE • capacitatea microorganismelor de a se menţine în stare activă şi de a se multiplica în prezenţa concentraţiilor de substanţe realizate în sânge sau în ţesuturi

3. MECANISMELE INSTALĂRIIREZISTENŢEI SUNT: • producerea de enzime care modifică substanţa antimicrobiană (ex. betalactamaza); • modificarea permeabilităţii microorganismului pentru medicament; • dezvoltarea unei structuri-ţintă alterate, pentru medicament; • dezvoltarea unei căi metabolice care ocoleşte reacţia inhibată de medicament; • dezvoltarea unei enzime active pentru metabolismul bacteriei dar mai puţin sensibilă la medicament;

4. INSTALAREA REZISTENŢEI ESTE INFLUENŢATĂ DE: • substanţa (instalarea rapidă la streptomicină, ,kanamicină, gentamicină,neomicina, eritromicină clindamicină, rifampicină; lent la peniciline, cefalosporine,bacitracine, polimixine,sulfamide);

5. INSTALAREA REZISTENŢEI ESTE INFLUENŢATĂ DE: • microorganisme (tot mai multe tulpini de stafilococ, gonococ, streptococ viridans devin rezistente, în timp ce streptococul hemolitic,meningococul, bacilul tific, nu şi-au modificat sensibilitatea); • localizarea focarului.

6. CAUZELE CELE MAI FRECVENTECE DUC LA SELECTAREA DE TULPINI REZISTENTE LA ANTIBIOTICE: • Folosirea improprie a antibioticelor; • Mutaţii genetice spontane ale bacteriilor;

7. EFECTELE APARIŢIEI, RĂSPÂNDIRII ŞI SELECŢIEI BACTERIILOR REZISTENTE LA ANTIBIOTICE: • Mortalitate şi morbiditate crescută; • Prelungirea tratamentului cu antibiotice şi a perioadei de spitalizare; • Tratamentul prelungit cu antibiotice la pacienţii cu infecţii severe este asociat cu rezultate negative sau chiar decese;

8. În 2009 a apărut raportul comun al European Medicines Agency şi European Centre for Disease Prevention and Control, iar România apare pe harta Europei cu indicatori de culoare roşu, maro şi portocaliu, în ceea ce priveşte rezistenţa diverşilor agenţi patogeni la antibiotice.

9. Din comisia care a alcătuit raportul a făcut parte si Dr. Ioan Stelian Bocşan, profesor de epidemiologie la UMF “Iuliu Haţeganu” din Cluj Napoca;

15. TENDINŢELE REZISTENŢEI LA ANTIBIOTICE ÎN EUROPA

17. Klebsiella pneumoniae: proporţia izolatelor invazive rezistente la cefalosporine de generaţia a III-a în 2009 (Sursa:EARS – Net)

19. CONCLUZII: • Cea mai mare rezistenţa la antibiotice o are Klebsiella pneumoniae, bacterie care, în peste 50% din cazuri, este refractară la tratamentul cu cefalosporină de generaţia a III- a; • Rezistenţa E. coli la cefalosporine de generaţia a III-a este încadrată între 25,1 - 50%; • Stafilococul auriu meticilinorezistent (MRSA) se încadreaza intre 25,1 - 50% ;

20. CONCLUZII: • Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilină se încadreaza între 10 – 25% ; • România este singura ţara europeană cu indicator de culoare roşu (25,1 – 50%) la rezistenţa E. coli şi cu indicator portocaliu (10 – 25%) la Streptococcus pneumoniae.

21. CONCLUZII: • În România 30% din pacienţii care se internează în spitale au de fapt infecţii cu germeni multirezistenţi la antibiotice;

22. CONCLUZII: • Peste 380000 de europeni fac anual infecţii cu bacterii antibiotico-rezistente; • 25000 de europeni mor anual datorită epuizării tuturor resurselor terapeutice; • Rezistenţa la carbapeneme la Klebsiella pneumoniae este în curs de răspândire, cu excepţia Greciei unde este deja instalată; • Escherichia coli este cea mai frecventă cauză a bacteriemiei cauzate de bacteriile Gram-negative ca şi a infecţiilor urinare contractate în spital;

23. CONCLUZII: • Pentru Klebsiella pneumoniae, a devenit evidentă o frecvenţă înaltă a rezistenţei la cefalosporine de generaţia a treia, floroquinolone şi aminoglicozide – multe dintre aceste tulpini au câştigat rezistenţă la toate clasele de antibiotice; • Staphilococcus aureus rezistent la meticilina (MRSA) este cea mai importantă cauză a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale în întrega lume;

24. REZISTENŢA LA ANTIBIOTICEREPREZINTĂ O MARE PROBLEMĂ ÎN LIMITAREA, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL INFECŢIILOR INTRASPITALICEŞTI

25. Una dintre cauzele complementare aleinfecţiilor nosocomiale: • Cultul şi uzul excesiv de antibiotice în spitale au dus la dezvoltarea unor tulpini rezistente de germeni patogeni şi la distrugerea microflorei normale, ca şi la o anumită desconsiderare şi decadenţă a igienei de spital, a asepsiei şi antisepsiei;

26. Ce pot face asistenţii medicali? • Să informeze pacienţii despre utilizarea corectă a antibioticelor pentru ca aceştia să le utilizeze in conformitate cu instrucţiunile medicului şi mai ales să finalizeze tratamentul; • Să contribuie la instituirea unor măsuri riguroase de control al infecţiilor pentru a opri răspândirea rezistenţei; • Să explice că antibioticele nu tratează boli produse de virusuri şi pot face pacientul vulnerabil.

27. Contribuiţi la prevenirea infecţiilor! • Tot personalul medical, în special asistenţii medicali, trebuie să promoveze igiena, în special igiena mâinilor; • Prevenirea infecţiilor este cheia pentru controlul eficient al bacteriilor rezistente. În spitale sau clinici aceasta înseamnă un program riguros de control al infecţiilor nosocomiale.

28. Măsuri pentru prevenirea instalării rezistenţei: • Prescrierea de antibiotice numai cu indicaţii precise; • Alegerea, când este posibil, pe baza antibiogramei; • Evitarea antibioticelor la care rezistenţa se instalează repede;

29. Măsuri pentru prevenirea instalării rezistenţei: • Doze de atac eficiente la nivelul focarului infecţios; • Doze de întreţinere suficiente pentru menţinerea concentraţiilor eficiente; • Administrarea la intervale de timp bine calculate, potrivit parametrilor farmacocinetici;

30. Măsuri pentru prevenirea instalării rezistenţei: • Durata tratamentului bine orientată; • Ori de câte ori este necesar şi posibil se va realiza potenţarea efectelor antibioticelor, prin asocieri între aceste substanţe sau asocierea lor cu alte tipuri de medicamente;

31. DE REŢINUT! • Rezistenţa la antibiotice ne poate întoarce în era pre-antibioticelor; • Bacterii rezistente apar şi se pot răspândi rapid între oameni, animale, produse şi mediu; • Actualmente foarte puţine antibiotice noi se găsesc în curs de apariţie;

32. DE REŢINUT! • Rezistenţa la antibiotice creşte costurile îngrijirilor în sistemul sanitar; • ECDC estimează că infecţiile cu bacterii rezistente majorează costurile de sănătate ale Uniunii Europene cu circa 1,5 miliarde de euro/an.