cuprins n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Cuprins PowerPoint Presentation
Download Presentation
Cuprins

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 47

Cuprins - PowerPoint PPT Presentation


  • 141 Views
  • Uploaded on

Cuprins. Informaţii generale despre Germania Clişee şi prejudecăţi româno-germane Standardele culturale germane Dimensiunile culturale ale românilor şi germanilor (analiză comparativă) Rela ţiile cu germanii în context profesional şi particular

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Cuprins' - pippa


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
cuprins
Cuprins
  • Informaţii generale despre Germania
  • Clişee şi prejudecăţi româno-germane
  • Standardele culturale germane
  • Dimensiunile culturale ale românilor şi germanilor (analiză comparativă)
  • Relaţiile cu germanii în context profesional şi particular
  • Protecţia angajatului german: “Mitbestimmung”, “Betriebsrat”, sindicate
  • Structura preţurilor şi veniturilor în Germania
  • Diverse

Jonathan Oprean - ROlingua

slide2
Imaginea României – rezultatul subiectivismului mediatic

Negativă:

      • Copii orfani şi “aurolaci”
      • Sărăcie absolută, lipsă apă, încălzire, curent, alimente (în contradicţie: METRO RO cea mai mare rata de creştere din UE!)
      • Transilvania = Dracula şi vampiri
      • Ceauşescu = “Vampirul roşu”
      • Securitate
      • Mafia şi corupţia
      • “Valahia” – pustietate si singuratate
      • Români în GER: spărgători de case, jefuitori de bănci, falsificatori de automate bancare, cerşetori, copii prostituaţi, pseudoazilanţi

Pozitivă:

      • O-Zone/Haiducii – “Dragostea din tei”,
      • Alexandra Maria Lara – Femeia Anului 2004

Jonathan Oprean - ROlingua

mai n glum mai n serios
Mai în glumă, mai în serios:
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide4

Percepţia germanului despre sine

  • Jonathan Oprean - ROlingua
rom nii i germanii
Românii şi germanii
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide6

Standardele culturale germane

  • Definiţie
  • Istoric
  • Standardele culturale germane
    • Raţionalitatea
    • Respectul faţă legi şi structuri
    • Autocontrolul conştientizat şi minimizarea riscurilor
    • Punctualitatea germană
    • Sfera publică şi sfera privată
    • „Low context“ – stilul direct şi nediplomatic de comunicare
    • Individualismul
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide7

Standardele culturale

  • Istoric
  • Benedictismul (“Ora et labora”) – ordin monahal catolic (sec. VI)
  • Iluminismul (abordarea intelectuală a vieţii) – sec. XVIII
  • Protestantismul – sec. XVI
    • suprimarea emoţionalului şi iraţionalului din sacral
    • lipsa obiectelor de cult, jertfelor spirituale
    • în relaţia cu Dumnezeu lipseşte elementul pasional (vezi ortodoxism)
  • Luteranismul: separarea vieţii spirituale de sfera materială
  • Sfântul Imperiu Roman al Naţiunii Germane: statul= protector faţă de Roma
  • “Ministatalismul” (sec. XIII-XIX): 360 de ministate suverane după 1648
    • structuri sociale invariabile, absolutiste
    • imobilitate individ -> lipsa necesităţii de a se adapta permanent unei noi colectivităţi -> orizont redus
  • Războiul de 30 de ani (1618-1648): haos, anarhie, samavolnicie ->reacţie: ordine şi disc.
  • Absolutismul “ministatal” -> geneza birocraţiei germane
  • Militarismul (după 1871) -> Prusia exportă birocraţia în tot imperiul
  • Filozofia germană (Kant, Schopenhauer, Nietzsche, Freud)
  • Perioada postbelică (şoc existenţial -> luciditatea ia locul entuziasmului şi patosului (pronazist) -> renaşterea economică = refulare în materialism/raţional a emoţionalului suprimat
  • “Nu contează unde munceşti, oriunde te-ai afla trebuie să-ţi faci datoria zilnic în mod impersonal, raţional, corect şi neafectiv” (Pross, H., Was ist heute deutsch?)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide8

1. Raţionalitatea

Rol dominant şi central în viaţa profesională, influenţează direct stilul de comunicare

  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide9

1. Raţionalitatea

  • În prim plan: “afacerea” -> costuri, rentabilitate, profit
  • Pe plan secundar: climatul social, nivelul emoţional
  • Rolul şi competenţa partenerului corespunde aşteptărilor = bună colaborare
  • Un comportament raţional = adevărat profesionalism
  • “Komm zur Sache!”, “Bleib bei der Sache!” (la subiect)
  • Exemplu: un coleg revenit din RO aduce mici cadouri...->inutil, penibil?
  • Exemplu: un englez laudă echipa romano-germană pentru orele suplimentare de sâmbătă... -> RO mulţumesc, GER rămân uimiţi “E normal, ne-am facut doar datoria!” Lauda = exagerare inutilă
  • Exemplu: dupa un seminar in GER doar o aluzie involuntară = indiciu +
  • amabilităţi: acceptate cu plăcere, dar nu sunt necesare
  • nivelul raţional: domină relaţiile de muncă
  • baza pe care colaborază colegii: rol şi competenţe clar definite
  • nivelul emoţional: absolut dispensabil
  • şeful: timp numai pentru întâlniri, planuri, structuri, alte responsabilităţi
  • soluţia la orice probleme: bazată pe raţionalism -> stil participativ de conducere , de la egal la egal (argumente raţionale, convingătoare)
  • Exemplu: maşina de serviciu DG subsidiară/DG grup (Volvo/Ford)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide10

1. Raţionalitatea

  • Stilul de comunicare
  • Scurt, la obiect, explicit
  • Fără pierdere de timp (“să vorbim discuţii?”)
  • Scuzele neplauzibile şi “datul cu părerea” creează unui GER impresia de neprofesionist
  • Pentru a convinge un GER: date concrete, clare, reale, argumente cuantificabile
  • GER: critici directe, jignitoare, fără milă şi respect faţă cel care a comis o eroare -> e vorba doar de “afacere” şi de nimic personal!
  • “De la un profesionist (raţionalist!) mă aştept să putem controversa la obiect, fără să ia nimic în nume personal”
  • Emoţiile ţinute sub control -> discuţiile cu GER par plictisitoare
  • Small talk: enervant, pierdere de timp, lucru fără scop
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide11

1. Raţionalitatea

  • Avantaje:
  • obiectivele sunt urmărite cu consecvenţă, stringenţă şi prioritate
  • şansa de a eşua este minimă
  • tot ce ar putea deranja (stări emoţionale de moment) este ţinut sub control
  • Dezavantaje:
  • impresia creeată (duritate, răceală, severitate) afectează în plan emoţional partenerul de afaceri -> eşec afacere
  • Concluzie:
  • şi GER au emotii, sentimente, bucurii şi necazuri, dar la un bun profesionist acestea sunt suprimate de raţional în mod subconştient şi automatizat, în favoarea bunului mers al “afacerii”!
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide12

2. Respectul faţă legi şi structuri

  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide13

2. Respectul faţă legi şi structuri

  • reglementare excesivă a activităţilor din firmă (regulamente de ordine interioară, instrucţiuni, norme, reguli, proceduri)Exemplu:Betriebsverfassungsgesetz, EBR (consiliul de personal)
  • la origine: breslele meşteşugăreşti medievale, ->“Meisterbetrieb”
  • existenţa, numărul şi acceptanţa acestor normative = marea diferenţă faţă de alte culturi antreprenoriale
  • Fiscalitatea (70% din literatura mondială de specialitate = lb. germană, 60 tipuri de impozite şi taxe, 68.000 de legi şi regulamente de aplicare, dispoziţii de simplificare) (Regensteuer!, editura C.H. Beck)
  • DIN = 28.000 norme (+ 7000 proiecte de normă) care reglementează detailat toate produsele <= consens între industrie şi guvern (din 1917)
  • angajaţii se obligă tacit să respecte toate regulile
  • s+r reduc libertatea de acţiune, flexibilitatea, spontaneitatea în decizii
  • => iniţiativă privată slabă, obstrucţionată (şi de sistemul bancar) – teama de a nu cunoaşte şi deci de a încălca regulile împiedică “privatizarea” micului întreprinzător -> Exemplu:“Ich-AG”
  • contractul scris preferat oricărei înţelegeri verbale(şi în familie) ->Exemplu: „Ehevertrag“ = contractul conjugal (Gütertrennung - partaj, Zugewinngemeinschaft – beneficiu comun)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide14

2. Respectul faţă legi şi structuri

  • Obsesia organizării perfecte
  • planuri, structuri, sisteme, organigrame, standarde, norme -> atingerea obiectivului fără “incidente pe parcurs”
  • nu se lasă nimic la voia întâmplării, nu se riscă nimic (“Vorher schlau, als nachher klüger“)
  • responsabilităţi clare: experţi şi responsabili pentru fiecare activitate separat, fără interf.
  • => proces decizional lent (se iau toate eventualităţile în calcul, se ţin şedinţe se întocmesc procese verbale)
  • în contact cu străinii şi mai accentuat
  • Perfecţionismul şi minuţiozitatea
  • planuri exacte şi detailate
  • surse de erori eliminate preventiv
  • pregătire minuţioasă şedinţe şi negocieri
  • în producţie: pentru 100% exactitate, precizie, calitate -> respectare 100% norme date
  • Exemplu: proiect traducere documentaţie licitaţie (reclamaţie: semne “...”)
  • în chestiuni financiare (colegi, particular) : împărţire exactă şi corectă (“nemţeşte”) a cheltuielilor
  • Exemplu: masa protocol la restaurant în RO, bacşiş (exact cât?)
  • Exemplu: “Haushaltsbuch” în familie –> vezi pag. urm.
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide15

2. Respectul faţă legi şi structuri

  • Perfecţionism, minuţiozitate şi obsesia organizării perfecte
  • Exemplu: “Haushaltsbuch” – registrul contabil al familiei
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide16

2. Respectul faţă legi şi structuri

  • Avantaje:
  • - un sistem bine conceput şi implementat -> rezultate excelente
  • Dezavantaje:
  • plan odată întocmit = busolă -> respectare strictă, orientare exactă după plan.Intervin lucruri neprevăzute: panică şi dezorientare (lipsă de imaginaţie, spontaneitate)->nou plan
  • grad înalt de birocratizare în firme ->flexibilitate mică, reticenţă/teamă faţă de noi angajamente pe pieţe externe. Exemplu: băncile GER în RO
  • structuri şi sisteme odată concepute -> greu de actualizat, adaptat la noua situaţie
  • “ochelari de cal”Exemplu: autostrada congestionată pe zeci de km
  • loialitatea faţă de legi şi regulamente = teama de a nu risca nimic “Better to safe than to be sorry”
  • extrem: drepturi cuvenite exploatate la maxim, fără nici o jenă şi remuşcare Exemplu:1) ajutorul social, 2) candidatul insistent -> scop: dovada discriminare3) în producţie: şef desfacere (GER)/şefă aprovizionare (RO) cere 4000 cutii carton in 24 ore (contract !)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide18

3. Autocontrolul şi minimizarea riscurilor

  • “Pflichtgefühl“ – simţul datoriei foarte dezvoltat
  • seriozitate = respectarea tuturor regulilor şi indentificarea absolută cu datoria
  • Exemplu: semafor pietoni
  • autocontrol conştientizat => încredere absolută în toţi factorii implicaţi
  • atenţionarea ostentativă a celor care încalcă regulile “sistemului” (în scop didactic şi preventiv)
  • Exemplu: vecina şi curăţenia din zona verde
  • odată planul întocmit în scris = ca şi realizat, se presupune că toţi îl vor respecta
  • “Planung” – planificarea: element cheie al sferei profesionale ŞI personale
  • “planul cincinal” – invenţie germană ?
  • cu planificarea se pierde mai mult timp decât cu realizarea planului!
  • minimizarea riscurilor-> planificarea exactă a viitorului, vezi UAI (Hofstede)
  • Exemplu: “Familienplanung” = planul familial (număr copii, la ce interval, ce contracte de asigurare pe viaţă, plan inscriere la creşă/gradiniţă/şcoală cu mulţi ani înainte)
  • Exemplu: control vamă (“Aveţi ceva de declarat?”)
  • Exemplu: renegociere contract
  • Exemplu: preţurile negociabile în comerţ (2004)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide19

3. Autocontrolul şi minimizarea riscurilor

  • Jonathan Oprean - ROlingua

Recomandări

  • Luaţi în serios structurile şi regulile germanilor => reputaţie bună în rândul colegilor
  • Dacă nu sunteţi sigur pe un anumit lucru: întrebaţi întotdeauna! => respect faţă de dvs. ca persoană conştincioasă, angajat motivat şi interesat
  • Nu ascundeţi şefului GER problemele apărute, în speranţa că se vor rezolva de la sine. El vede în aceasta un semn că nu vă luaţi în serios sarcinile asumate şi nu că v-a fost teamă să nu daţi dovadă de slăbiciune sau incompetenţă
  • LUAŢI INIŢIATIVA! Soluţii!
  • Nu vă daţi acordul într-o problemă sau nu stabiliţi termene pe care nu le puteţi respecta! Orice acord dat unui GER e considerat absolut obligatoriu. În caz contrar -> neseriozitate (grav!)
  • Anunţaţi imediat când “nu merge ceva”! GER vrea să afle din timp pentru a reacţiona corespunzător şi a-şi reface planurile
  • Clarificaţi până în cel mai mic detaliu orice sarcină care vi s-a atribuit de un GER
slide20

4. Punctualitatea germană

  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide21

4. Punctualitatea germană

  • Nu subestimaţi importanţa orei stabilite pentru o întâlnire!
  • 5 ‘ = târziu, impresie negativă, poziţie dezavantajoasă în negocieri
  • 15 ‘ = numai în cazuri excepţionale, justificate f. plauzibil (in GER: autostrada congestionată, pierdut legatură avion/tren)
  • Reţineţi: partenerul GER apare oricum cu 10’-15’ înaintea orei stabilite!
  • În caz de întârziere: sunaţi din timp partenerul german
  • AGENDA -> întâlnirile/termenele se planifică cu mult imp înainte
    • dacă se stabilesc telefonic: cu cca. 1-2 săptămâni înainteExemplu: asociaţie BDÜ
    • dacă se stabilesc în scris (mail): cu cca. 1 lună înainteExemplu: GER trimte colegilor un tabel cu deplasări (1/2 an)Exemplu: GER solicită pe 7 ianuarie o întrevedere pe 18 mai...
  • Orele preferate: 10-13 / 15-17. Vineri după ora 14-15 nerecomandabil!
  • “In Urlaub”, “Werksferien”: vacanţe în care nu se stabilesc întâlniri: iulie, august, Crăciun, Paşti
  • Schimbarea orei/locului: cu 1 zi înainte, justificare!
  • “Toţi nemţii poartă ceas, dar nici unul n-are timp!” (IT-ist din India)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide22

4. Punctualitatea germană

  • Avantaje:

stilul linear de abordare consecutivă a sarcinilor => concentrare maximă pe un singur lucru şi rezultate optime

  • Dezavantaje:
    • flexibilitate redusă, dificultăţi majore când termenele nu pot fi respectate -> panică şi nervozitate, teama de a nu “demonta” întreg sistemul
    • lipsa cronică a timpului
    • Cuvinte-cheie: “TERMINE”, “STRESS” “KEINE ZEIT” (Google: 1,4 mil.) “FEIERABEND” (Google: 400 mii)Stresul: scuza acceptată întotdeauna“Keine Zeit”  pretext, fără subînţeles
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide23

5. Sfera publică şi sfera privată

  • în public = om raţional / în viaţa personală = om emoţional (familia = debuşeu)“La serviciu un om, acasă altul”
  • Politica şi religia = sferă publică / sferă privatăExemplu: dezinteresul faţă de sfera privată a politicienilor
  • hiperimplicare în rol profesional
  • Feierabend -> “Do not disturb after work!”
  • O nouă modă: “After work party”
  • coleg = coleg de serviciu !
  • coleg amabil  amicExemplu: consultant la firma X (2004)
  • privat/serviciu = ori copii, ori carieră (diferente est-vest/pensii)
  • siguranţa de sine (aroganţa) în meserie  mândrie naţionlă
  • trecutul (nazist) -> sentiment permanent de vinovăţie. Nesiguranţă!Exemplu: seminar noiembrie 2004 (drapelul)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide24

5. Sfera publică şi sfera privată

Avantaje:

  • lipsa “perturbaţiilor” emotive => eficienţă sporită în muncă
  • concentrare şi atenţie focalizată asupra sarcinilor asumate

Dezavantaje

  • sistemul este foarte dur pentru cei care nu au posibilitatea unui debuşeu/compensaţii emoţionale în familieExemplu: adaptarea dificilă a românilor în GER
  • “dubla personalitate” interpretată de un străin ca duplicitate, falsitate, ipocrizie -> afectează integrarea străinilor în sistem
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide25

5. Sfera publică şi sfera privată

Recomandări practice

  • nu uitaţi că GER  robot
  • răceala nu vi se adresează personal! (vezi “raţionalitate”)
  • răbdare în orice relaţie personală
  • luaţi iniţiativa în relaţiile personale, încercaţi întâi în sfera privata (sala sport, meci de fotbal, club de afaceri)
  • obişnuţi-vă să vă prezentaţi problemele în cadrul rezervat: meeting, AGA, etc. (altfel nu vor fi luate în serios sau nu vor fi reţinute)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide26

5. Sfera publică şi sfera privată

Istoric

  • după cele 2 războaie mondiale -> condamnarea morală a vieţii publice şi politice
  • reacţie: retragere în sfera privata ca expresie a umilinţei şi a dorinţei de a-şi împăca conştiinţa cu cele petrecute
  • => problema identităţii naţionale
  • noţiunea ”mândrie naţională” = dezavuatăExemplu: seminar training intercultural in GER (drapel)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide28

6. Low context stilul direct şi nediplomatic de comunicare

  • “Cei în guşă-i şi-n căpuşă!”
  • Nu contează cum spui, ci ce spui
  • “low context” : direct, fără “complicaţii”, la obiect
  • vorbesc fără subînţeles
  • nu se gândesc că ar putea jigni -> abordează la nivel raţional nu personal!
  • nu stăpânesc “arta” pretextelor sau a mesajelor “codificate” (presupun onestitate în relaţii interumane indubitabile)
  • nu lasă loc interpretărilor, stil precis, exact şi clar
  • se aşteaptă la informaţii clare şi explicite, în cadrul rezervat
  • nu obişnuiesc să citească printre rânduri
  • nu înregistrează aluziile şi nu le folosescExemplu: un pulover nou
  • Exemplu: meeting româno-german (reacţie imediată = “Zi ca ei şi fă ca tine!”, comentarii = imediat după şedinţă, în final = o adresă cu puncte critice; reacţie GER = consternare)
  • Exemplu: formula de invitaţie la masă “Sie sind eingeladen!” (nota)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide29

6. Low context stilul direct şi nediplomatic de comunicare

Avantaje:

  • adaptare uşoară la acest stil pentru străinii obişnuiţi cu un “high context”
  • eficienţă, claritate, pierdere de timp = 0
  • permite o apreciere clară a intenţiilor celuilalt

Dezavantaje:

  • stilul e perceput ca arogant, jignitor, fără respect faţă de sentimentele altora
  • pune persoana criticată direct în situaţii penibile => caracterizare incorectă a performanţelor angajatului!
  • interlocutorul surprins se blochează şi respinge dialogul
  • lipsa de umor (aluzii, bancuri, parabole). Umor-> rezervat pentru sfera privată
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide30

6. Low context stilul direct şi nediplomatic de comunicare

  • Recomandări:
  • Formulaţi explicit, în cuvinte, tot ce vreţi să spuneţi. GER nu cunoaşte alte canale de informare, nu va încerca să ghicească intenţia dvs.
  • Nu vă comportaţi în nici un caz reţinut într-un dialog. Curaj! Spuneţi pe şleau tot ce aveţi de gând!
  • Dacă sunteţi criticat, n-o luaţi în nume personal! Dimpotrivă, GER îşi doreşte un dialog constructiv şi vă apreciază dacă participaţi activ la discuţii (dar rămâneţi la obiect)
  • Nu încercaţi să vă formulaţi frazele foarte complicat sau extrem de politicos (în sensul înţeles la români) -> nu se înregistrează, indiciu pentru un neprofesionistExemplu: conferinţele economice ro-ger
  • Răspundeţi cu un “NU!” clar atunci când nu sunteţi de acord cu ceva (un “poate/probabil” vă poate crea dificultăţi mai târziu)Dacă un termen nu poate fi respectat, spuneţi de la început. Altfel GER se va şi vă va pune ulterior într-o situaţie mult mai penibilă, criticându-vă masiv
  • Discuţiile contradictorii sunt preferate oricărui acord tacit (= lipsă de iniţitivă)
  • Lăsaţi pretextele proaste la o parte! Veţi fi considerat evtl. diletant, mai rău: mincinos
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide31

7. Individualismul

  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide32

7. Individualismul

  • copiii sunt învăţaţi de mici să-şi spună propria părere, să se descurce singuri
  • copiii părăsesc foarte devreme căminul părintesc -> independenţă financiară
  • chiar şi în familie: respect faţă de sfera privată a celuilalt
  • deseori au chiar şi soţii conturi separate şi îşi împart exact cheltuielile din gospodărie
  • persoanele în vârstă, care necesită îngrijire, sunt deseori trimise în cămine de bătrâni (“Pflegeversicherung”!)
  • a cere ajutor într-o societate în care contează numai performanţa -> slăbiciune personală
  • problema demografică actuală: numărul mare de celibatari!
  • idealul managerului german: o echipă în care subalternii lucrează independent şi îşi asumă răspunderea pentru sarcinile primite
  • independenţa managerului
  • protecţia oferită de grupările de interese (reţeaua de “p.c.r.”) nu este absolut necesară în sfera publică şi privată (majoritatea problemelor se rezolvă fără relaţii!)
  • angajările se fac de obicei fără “recomandarea” unei rude din firmă
  • Exemplu: inginerul rus în firma germană (consternat de numărul mic angajaţi înrudiţi– soţi, fraţi, nepoţi, veri, etc...)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide33

Dimensiunile culturale (Hofstede)

Cultura nr. 1: cultura în sensul restrâns al cuvântului (artele plastice, muzica, nivelul de educaţie/civilizaţie)

Cultura nr. 2: (“software of the mind”) : modul în care membrii unei civilizaţii sunt “programaţi” mental. Cuprinde pe lângă sfera spirituală şi aspecte mai “lumeşti” , practice:

- cum ne manifestăm sentimentele- cum ne salutăm- cum ne comportăm în societatel, la serviciu şi acasă- ce şi cum mâncăm- etc, etc.

Factorii care “progamează” mental individul:

- mediul social

- experienţa de viaţă

  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide34

Dimensiunile culturale (Hofstede)

  • Cele 5 dimensiuni culturale ale lui Hofstede
  • Intensitatea puterii, indicele distanţării de putere PDI (Power Distance Index)
  • Individualism /colectivismIDV (Individualism/Collectivism)
  • Masculinitate /femininitate MAS (Masculinity/Femininity)
  • Toleranţa faţă de incertitudini UAI (Uncertainty Avoidance Index)
  • Orientarea pe termen lung LTO (Long Term Orientation)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
intensitatea puterii pdi
Intensitatea puterii (PDI)

Intensitatea puterii = gradul de dependenţă faţă de putere, nivelul de centralizare al autoritatii, intensitatea autocratismului managerial. Comportamental: PDI mare = subordonaţii tind spre o relaţie de dependenţă/indiferenţă faţă de şefi -> management autoritarPDI mic = superiorii incurajeaza apropierea faţă de “putere”, -> management consultativ, cooperativ;

  • Jonathan Oprean - ROlingua
individualism vs co le c tivism idv
Individualism vs. colectivism (IDV)

Expresia relaţiei dintre individ si grup. Colectivism (ex. Japonia): implicare morala individIndividualism: se urmăreşte obtinerea deavantaje personale, se exploateaza oportunitatile pentru atingerea propriului scop.Grupul : rol important. HR = investiţie, care trebuie susţinută (formare continuă, cursuri, seminare, incentives)

  • Jonathan Oprean - ROlingua
toleran a fa de incertitudini uai
Toleranţa faţă de incertitudini (UAI)

Tendinţa unei societăţi de a evita sau nu riscurile, situaţiile ambigue, incerte. Progresul tehnic, normele şi ritualurile civile, teoriile filozofice ale societăţii sunt destinate reducerii riscurilor potenţiale. Culturile cu UAI mare tolerează mai uşor noul. UAI mic: nu acceptă exprimarea în public a emoţiilorşi agresivităţii. Disponibilitate redusă de a-şi asuma riscuri.

  • Jonathan Oprean - ROlingua
masculinitate vs feminitate mas
Masculinitate vs. feminitate (MAS)

Gradul de diferenţiere a rolulilor pe sexe în viaţa cotidiană. In societatile masculine primează: profit, recunoastere, realizare personală, atitudine provocatoare. In societatile feminine rolurile sunt mai putin diferentiate. Primează: nevoile sociale, relatiile bune cu ceilalţi, un climat plăcut la locul de muncă, siguranţa serviciului.

  • Jonathan Oprean - ROlingua
orientarea pe termen lung lto
Orientarea pe termen lung (LTO)

Exprimă gradul în care o societate acceptă sau nu acceptă tradiţionalismul.

Societăţi orientate pe termen lung: tradiţionaliste, rezultatele din viitor trebuie să corespundă eforturilor actuale. Pentru luarea deciziilor în investiţii şi afaceri au nevoie de mult mai mult timp.

Societăţi orientate pe termen scurt: dispuse să accepte frecvent schimbarea, trăiesc “de azi pe mâine”, flexibilitate şi spontaneitate în procesul decizional, tradiţia nu reprezintă un impediment în calea schimbării

  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide40

Recomandări practice

  • Conversaţia cu germanii
  • “Small talk” : nu se dă importanţă în relaţiile de serviciu
  • Nu exageraţi cu complimente prea galante -> provoacă nedumeriri, situaţii penibile, jenante
  • Lauda din partea unui superior: apreciată, dar nu obligatorie
  • La “Wie geht es Ihnen?” = Ce mai faceţi? -> aşteptaţi răspuns detailat
  • “Sie” (dvs.) uzual între colegi şi după zeci de ani (= ierarhie instituţională, păstrarea distanţei emoţionale şi psihologice)
  • deseori: prenume + dvs. (anglicism)
  • în companiile IT: în general numai “du”
  • în şedinţă: acordaţi femeilor toată importanţa, chiar dacă sunt subalterne sau nu se implică în discuţii (se interpretează ca lipsă de respect şi agresivitate)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
  • Formule de adresare
  • “Dr.” = titlu academic şi parte a numelui
  • de ex. “Dr. Stephan Meyer” = Herr Doktor Meyer “Prof. dr. Maria Schulz = Frau Professor Schulz”
  • domnişoară (Fräulein) = învechit
  • în magazine: salut obligatoriu “Guten Tag”
  • pe stradă nu se salută
slide41

Recomandări practice

  • Cadouri şi mici atenţii
  • Cadoul: un lucru neobişnuit în firmele germane!
  • La primul contact de afaceri: o mică atenţie ajunge
  • Cadouri substanţiale -> atenţie, se interpretează altfel!
  • Cadouri făcute în particular -> atenţie, se interpretează altfel!
  • Cu cât e cadoul mai mare, cu atât mai public trebui făcut
  • Obligaţia angajatului: declararea şi impozitarea cadourilor primite (> 40 EUR/an)!
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide42

Recomandări practice

Cadouri/mici atenţii recomandate (păstraţi neutralitatea!):

  • la firmă: articole de birotică (set stilou/pix de valoare, agendă cu logotip firma, etc.) -> neutralitate, utilitate practică, profesională!nerecomandabil: flori pentru colege (= surpriză plăcută, dar se interpretează des greşit)
  • în vizită acasă: - o sticlă de ţuică bună face întotdeauna minuni- un vin de colecţie adus din România face impresie- un vin (german, francez) cumpărat loco, dar nu sub 15-20 EUR- o carte despre RO în limba germană sau engleză- un CD sau DVD cu muzică românească clasică sau modernănerecomandabil: icoane, obiecte de arta populara, goblenuri
  • pentru soţia gazdei: un buchet de flori bine asortat (nu trandafiri roşii!)nerecomandabil: trandafiri roşii (dragoste), crini (înmormântare) bere (!), confecţii (nu şi şaluri), parfumuri (lucruri prea personale)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide43

Recomandări practice

  • La telefon
  • GER apelat se prezintă primul cu numele (şi în particular)
  • salutul “Hallo” scurt: numai între prieteni (poate fi altfel interpretat!)
  • un simplu “Alo” = jignitor (şi în particular)
  • Firmele se prezintă cu: firma, persoana care vorbeşte şi invitaţia de a vă comunica motivul apelului (formula este deseori exagerat de lungă)
  • Persoana care sună se prezintă cu: numele şi firma
  • Exasperant: robotul telefonic cu ghid de navigare în meniu (5-10 minute navigare pana intervine un operator uman)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide44

Recomandări practice

  • Teme preferate de conversaţie:
  • fotbalul (actual: “scandalul” arbitrilor)
  • ultimul concediu, planurile de viitor
  • evenimentele curente (actual: reforma “Hartz IV”, reforma sănătăţii, şomajul, Europa de est, străinii, etc,...)
  • problemele de serviciu
  • berea, vinul (fiecare îşi are berea preferată, se socotesc “mari degustători” de vin)

Tabu (în mediul profesional):

  • nazismulşi al II-lea război mondial, exterminarea evreilor
  • salariul
  • întrebări-compliment de genul :”Excelentă cămaşa dvs., dar cât a costat?”
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide45

Recomandări practice

  • “Ospitalitatea” germană
  • amabilitate uşor exagerată, superficială (cu precădere în vechea RFG)
  • linie de demarcaţie clară: serviciu / familie
  • în vizită la firma din GER: nu e de aşteptat o primire prea călduroasă, empatică, sentimentală
    • “Feierabend” (sfârşitul programului) = începutul vieţii particulare, de familie (fără compromisuri)
    • în afara serviciului: rareori invitaţii acasă, se preferă terenul neutru (restaurant, bar, etc.) Motiv: individualismul şi separarea vieţii de familie de cea profesională ->Armonia în familie primează în faţa intereselor de serviciu (de grup)
  • GER în vizită în RO: evitaţi să le faceţi un program (“extraşcolar”) prea încărcat, se simt bine deseori dacă mai sunt lăsaţi şi singuri (relaxare, probleme proprii, etc.)
  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide46

Corupţia în Germania

Transparency International Indicele de percepţie a corupţiei 2004

1. Finlanda 9,7

2. Noua Zeelandă9,6

3. Danemarca9,5...

13. Austria 8,4...

15. Germania 8,2...

31. Slovenia 6,0...

42. Ungaria, Italia 4,8...

51. Cehia 4,2

54. Bulgaria 4,1

67. Croatia 3,5

87. Romania, Iran 2,9

90. Rusia2,8...

145. Bangladesh, Haiti 1,5

B

  • Jonathan Oprean - ROlingua
slide47

“Tipic nemţeşte”...

- Punctul verde şi “Mülltrennung“ - colectarea şi separarea deşeurilor (pubele galbene, verzi, albastre, maro, negre)

  • Jonathan Oprean - ROlingua
  • exemplu clasic pentru ordinea şi disciplina germană
  • pentru străini: fenomen exasperant, ciudat şi inutil
  • germanii percep sistemul ca fiind “normal”, absolut necesar pentru protecţia mediului şi curăţenia oraşelor
  • bucătăria = “centru de colectare şi sortare” benevolă a deşeurilor menajere