raport privind violen a n coli ianuarie 2006 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
RAPORT PRIVIND VIOLENŢA ÎN ŞCOLI - ianuarie 2006- PowerPoint Presentation
Download Presentation
RAPORT PRIVIND VIOLENŢA ÎN ŞCOLI - ianuarie 2006-

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 14

RAPORT PRIVIND VIOLENŢA ÎN ŞCOLI - ianuarie 2006- - PowerPoint PPT Presentation


  • 85 Views
  • Uploaded on

RAPORT PRIVIND VIOLENŢA ÎN ŞCOLI - ianuarie 2006-. Subinspector de poliţie ANGELICA NEAG. DEFINIREA TERMENILOR. Prin „devianţă şcolară” se desemnează în general ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele şi valorile şcolare.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'RAPORT PRIVIND VIOLENŢA ÎN ŞCOLI - ianuarie 2006-' - aderyn


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
raport privind violen a n coli ianuarie 2006

RAPORTPRIVINDVIOLENŢA ÎN ŞCOLI-ianuarie 2006-

Subinspector de poliţie

ANGELICA NEAG

definirea termenilor
DEFINIREA TERMENILOR

Prin „devianţă şcolară” se desemnează în general ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele şi valorile şcolare.

În contextul devianţei şcolare se folosesc o varietate de termeni cu semnificaţii apropiate: indisciplină, delincvenţă juvenilă, inadaptare şcolară, tulburare de comportament, deviere de conduită.

Abordarea sociologică susţine că devianţa şcolară este un fenomen normal; conduitele ce încalcă normele şcolare sunt inacceptabile, dar sunt forme normale de comportament, în sensul că reprezintă încercări ale elevilor de a rezista/înfrunta circumstanţele şcolare specifice în care se află.

slide3

METODOLOGIE

Scopul acestor dezbateri a fost culegerea informaţiilor privind condiţiile de manifestare ale violenţei în mediul şcolar la nivel local.

Dezbaterile s-au desfăşurat cu elevi şi cadre didactice din 2 licee şi 2 colegii din municipiul Cluj - Napoca, selectate pe baza informaţiilor obţinute de la inspectoratul şcolar şi poliţiştii de la investigaţii criminale că au înregistrat incidente violente pe parcursul anului 2005.

Au fost organizate două întâlniri cu câte 12 elevi din clasele IX – XII şi două cu câte 12 cadre didactice: profesori diriginţi, consilieri şcolari, directori şi 2 inspectori şcolari.

aspecte care au fost urm rite n cadrul dezbaterilor cu elevii
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL DEZBATERILOR CU ELEVII

1.Percepţia riscului violenţelor în mediul şcolar

Elevii se simt în general în siguranţă în perimetrul şcolar şi nu îi îngrijorează posibilitatea de a deveni victime ale unor forme de violenţă, zonele din preajma şcolilor fiind de asemenea percepute de majoritatea subiecţilor ca fiind în general sigure.

2. Argumente care susţin percepţia riscului violenţelor în mediul şcolar

Elevii sunt de părere că incidentele violente care se produc cel mai frecvent sunt cele ale elevilor faţă de alţi elevi, urmate de cele ale unor persoane din afara şcolii faţă de elevi şi de agresiuni ale profesorilor faţă de elevi.

Cele mai frecvente tipuri de agresiuni întâlnite în şcoală sunt injuriile şi vulgarităţile, ameninţările, gesturile agresive moderate (îmbrânceli, piedici, loviri umilitoare), bătăi între elevi, presiuni psihice (intimidări) şi elevi terorizaţi sistematic de alţi elevi, sub diverse pretexte, acestea din urmă fiind întâlnite într-o mică măsură.

aspecte care au fost urm rite n cadrul dezbaterilor cu elevii1
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL DEZBATERILOR CU ELEVII

3.Factori care generează/întreţin circumstanţele producerii incidentelor violente

  • Elevii care produc frecvent incidente violente sunt percepuţi de către ceilalţi ca fiind, în cea mai mare parte, copii cu probleme familiale şi materiale deosebite, urmaţi de categoria copiilor unor persoane importante pe plan local.
  • Factorii care generează producerea incidentelor violente în şcoli sunt:
  • influenţa filmelor de acţiune şi a jocurilor PC ;
  • modele de comportament învăţate în familie ;
  • modele de comportament promovate între elevi care valorizează impunerea în faţa celorlalţi ;
  • atragerea atenţiei prin atitudini sfidătoare, etalarea prestigiului prin forţă, impresionarea fetelor prin atitudini zgomotoase ;
  • stresul datorat presiunii de a face faţă cerinţelor şcolare;
  • unii profesori fac diferenţe de relaţionare faţă de diverse categorii de elevi, diferenţe care pot fi surse generatoare de tensiune şi conflicte;
aspecte care au fost urm rite n cadrul dezbaterilor cu elevii2
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL DEZBATERILOR CU ELEVII

4.Atitudinea cadrelor didactice faţă de manifestările violente

Profesorii nu ignoră incidentele violente, deţinând abilităţi de rezolvare a conflictelor, luându-se de asemenea măsuri faţă de cei vizaţi.

La orele de dirigenţie s-a tratat tema rezolvării conflictelor pe cale non-violentă şi cea a consecinţelor adoptării comportamentelor violente.

Elevii se simt în general înţeleşi, apropiaţi şi sprijiniţi de către profesorii lor, existând o comunicare deschisă între ei, cadrele didactice nelimitându-se doar la transmiterea unor informaţii şi directive.

5.Circumstanţele producerii incidentelor violente

Cele mai frecvente incidente violente se produc în pauze şi după ore.

Sunt sporadice situaţiile în care, în timpul orelor, nu se poate menţine o atmosferă adecvată, existând schimburi de replici violente, gesturi şi comportamente agresive care nu pot fi stopate de profesori.

aspecte care au fost urm rite n cadrul dezbaterilor cu elevii3
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL DEZBATERILOR CU ELEVII

6.Intervenţia poliţiei

Elevii au afirmat că reprezentanţii poliţiei îşi fac simţită prezenţa în apropierea şcolilor şi răspund solicitărilor. Măsurile luate de poliţişti au fost: legitimarea persoanelor suspecte implicate în conflicte deschise, cercetarea cazurilor sesizate, sancţionarea persoanelor vinovate.

Expectanţele elevilor pentru prevenirea incidentelor violente în şcoli şi pentru creşterea gradului de siguranţă vizează următoarele aspecte:

  • menţinerea atitudinii de implicare a profesorilor în rezolvarea incidentelor violente dintre elevi;
  • intensificarea colaborării dintre elevi şi consilierii şi psihologii şcolari;
  • sporirea numărului de ore de dirigenţie cu tematică de prevenire antiinfracţională şi antivictimală;
  • prezenţa poliţiştilor şi a jandarmilor într-un număr mai mare în preajma şcolilor.
aspecte care au fost urm rite n cadrul dezbaterilor cu cadrele didactice
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL DEZBATERILOR CU CADRELE DIDACTICE

1.Percepţia riscului violenţelor în mediul şcolar

Violenţa nu a devenit o problemă majoră, ci este un aspect susţinut fals de mass-media, violenţa moderată manifestându-se dintotdeauna în mediul şcolar, nefiind vorba de un fenomen care tinde să ia amploare.

2.Argumente care susţin percepţia riscului violenţelor în mediul şcolar

Incidentele violente care se produc cel mai frecvent sunt cele ale elevilor faţă de alţi elevi, urmate de cele ale unor persoane din afara şcolii faţă de elevi. Cele mai frecvente tipuri de agresiuni întâlnite sunt: injurii şi vulgarităţi, ameninţări, presiuni psihice (intimidări) şi gesturi agresive moderate (îmbrânceli, piedici, loviri umilitoare etc.).

Cazurile când diverse persoane au acostat şi agresat elevi pot fi considerate sporadice, acestea nepetrecându-se în incinta şcolii. Au existat însă situaţii conflictuale care au avut loc în zone adiacente şcolilor.

aspecte care au fost urm rite n cadrul dezbaterilor cu cadrele didactice1
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL DEZBATERILOR CU CADRELE DIDACTICE

3.Factori care generează/întreţin circumstanţele producerii incidentelor violente

Elevii mai agresivi care produc frecvent incidente violente sunt percepuţi de către profesori ca fiind, în cea mai mare parte, copii cu probleme familiale şi materiale deosebite, copii ai căror părinţi sunt divorţaţi, decedaţi sau plecaţi la muncă în străinătate.

Spre deosebire de elevi, profesorii sunt de părere că unele modele comportamentale „la modă” influenţează atitudinea copiilor, aceştia dorind să devină celebri prin intermediul mass-media şi de a atrage astfel atenţia asupra lor.

Majoritatea cadrelor didactice participante la dezbateri au menţionat că în şcolile în care predau nu sunt copii-problemă. Doar o parte au susţinut că există asemenea cazuri, iar atitudinea cadrelor didactice vizavi de aceştia este de a le îndrepta comportamentul prin sprijin şi consiliere.

aspecte care au fost urm rite n cadrul dezbaterilor cu cadrele didactice2
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL DEZBATERILOR CU CADRELE DIDACTICE

4.Atitudinea cadrelor didactice faţă de manifestările violente

Îmbucurător este faptul că majoritatea profesorilor nu ignoră

incidentele violente, ci le discută cu elevii, se implică în aplanarea

conflictelor şi iau măsuri faţă de cei implicaţi.

Colaborarea dintre profesori şi părinţii elevilor-problemă există,

dar în unele cazuri, diriginţii se confruntă cu atitudini de neimplicare şi dezinteres ale părinţilor.

Acest fapt se concretizează în percepţia profesorilor că există

părinţi care încurajează comportamentele agresive ale unor

elevi, în special prin neimplicare şi neglijare, şi prin

învinovăţirea profesorilor.

aspecte care au fost urm rite n cadrul dezbaterilor cu cadrele didactice3
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL DEZBATERILOR CU CADRELE DIDACTICE
  • În opinia profesorilor, pentru stoparea actelor violente în şcoli ar trebui avute în vedere următoarele aspecte:
  • existenţa în permanenţă a poliţiştilor în zonele adiacente perimetrului şcolar;
  • asigurarea sistemului de pază cu jandarmi sau cu firme de pază specializate;
  • implicarea mai activă a poliţiştilor de prevenire şi de proximitate şi prezentarea unor cazuri concrete petrecute în şcoli şi a măsurilor luate;
  • sporirea numărului de ore educative susţinute de persoane de specialitate;
  • dotarea şcolilor cu camere video de supraveghere;
  • înăsprirea regulamentului şcolar şi implicarea elevilor în activităţi extracurriculare;
  • intensificarea muncii educative în cadrul orelor;
  • acordarea unei atenţii deosebite din partea părinţilor în ceea ce priveşte aspectele educative;
  • promovarea unor emisiuni cu caracter educativ în mass-media şi de asemenea interzicerea difuzării unor emisiuni TV care promovează actele de violenţă.

5.Circumstanţele producerii incidentelor violente

aspecte care au fost urm rite n cadrul dezbaterilor cu cadrele didactice4
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL DEZBATERILOR CU CADRELE DIDACTICE

6.Colaborarea cu poliţia

În cea mai mare parte, cadrele didacticeconfirmă prezenţa poliţiştilor în apropierea şcolilor, iar în cazul în care au fost sesizaţi, aceştia au răspuns cu promptitudine. De cele mai multe ori, poliţiştii au fost chemaţi nu pentru incidente violente, ci pentru alte situaţii, de exemplu furturi. În aceste cazuri s-a procedat la legitimarea suspecţilor, luarea de declaraţii, întocmirea de procese-verbale şi sancţionarea persoanelor vinovate.

concluzii
CONCLUZII

Elevii şi cadrele didactice participante la dezbateri nu percep

incidentele violente de o asemenea amploare, încât să fie

considerate un fenomen.

Aceştia consideră că în general, devianţa şcolară un mijloc de:

  • explorare a limitelor şi a libertăţii. Elevii pun frecvent la încercare profesorii pentru a vedea până unde pot merge acţiunile lor fără ca adultul să riposteze.
  • exprimare a dificultăţilor emoţionale determinate de relaţiile interpersonale din şcoală sau din afara şcolii;
  • ripostă în conflictele cu părinţii;
  • semnalare a unor serii de disfuncţii sau deficienţe în activitatea şcolii: calitatea slabă a predării, climatul excesiv de autoritar sau de permisiv, lipsa de implicare şi indiferenţa profesorilor faţă de evoluţia comportamentală a elevilor, normele şcolare anacronice, lipsa de pertinenţă a conţinuturilor în raport cu nevoile de învăţare ale elevilor.
concluzii1
CONCLUZII
  • a accede la un status şi la un prestigiu social celor care au experimentat eşecul şcolar;
  • a indica apartenenţa elevilor la o „subcultură delincventă” din şcoală sau din afara ei.

Noile practici şi structuri de prevenire a delincvenţei juvenile implică crearea unui parteneriat social pentru elaborarea şi aplicarea programelor /proiectelor de prevenire. Acest parteneriat reuneşte poliţia, administraţia publică, serviciile sociale, unităţile de învăţământ, dispozitivele de ajutor social (guvernamentale şi neguvernamentale), asociaţiile de proprietari, etc.