slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
]nc[lcarea drepturilor copilului oglindite î]n literatura româna ?i universal? PowerPoint Presentation
Download Presentation
]nc[lcarea drepturilor copilului oglindite î]n literatura româna ?i universal?

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 16

]nc[lcarea drepturilor copilului oglindite î]n literatura româna ?i universal? - PowerPoint PPT Presentation


  • 324 Views
  • Uploaded on

]nc[lcarea drepturilor copilului oglindite î]n literatura româna Şi universală. ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR COPILULUI OGLINDITE ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ. Copiii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea. John W. Whitehead. ARTICOLUL 3.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ']nc[lcarea drepturilor copilului oglindite î]n literatura româna ?i universal?' - zeke


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide1

]nc[lcarea drepturilor copilului

oglindite î]n literatura româna

Şi universală

ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR COPILULUI OGLINDITE ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ

slide3

ARTICOLUL 3

Copilul nu trebuie supus torturii sau altor tratamente crude sau degradante.

Copilul nu poate fi supus detenţiei pe viaţă sau pedepsei capitale.

slide4

VREM CA

NIMENI SĂ NU NE

INCALCE DREPTURILE!

slide5

Dreptul la ocrotirepărintească (art. 5)Dreptul la educaţie (art. 28)Dreptul la timpliber, recreereşiactivităţiculturale (art. 31)Exploatareacopiilor (art. 32)

“Vasilică era orfanşi nu umblase la şcoală, nu ştia carte, îlcrescuserănişterudeniiîndepărtatepâna la vârsta de 7 ani, apoiîldăduseră la stăpân. Erauîn sat încămulţicopiisăraci, care gustaseră din vremepâineaamară a străinuluisi care nu puturăînvaţa carte”.

IonAgârbiceanu-“Ciocârlia”

slide6
Dreptul la viaţă ( art.6)Dreptul la ocrotirepărintească ( art.5)Dreptul la un standard de viaţă decent ( art. 27)

“Era frig cumplit; ningeaşi se făceanoapte. Eracea din urmănoapte a anului, noaptea de Anulnou. Pefrigulşipeîntunericulacestamergeapestradă o fetiţăsăracă, desculţăşi cu capulgol.

A douazidimineaţă, înungheruldintreceledouă case, fetiţa cu obrajiiroşiişizâmbetpebuzezăceamoartă , degerată de frig, încea din urmănoapte a anului”.

H. Ch. Andersen-“Fetiţa cu chibrituril

“Şiîntr-o seară, pecândbăieţiidormeau, pădurarul se aşezădinainteavetrei cu nevastaluişi-ispuse, simţind cum i se scurgeinima de durere:

- Ascultă, nevastă, vezişitubinecă nu maiavem cu ce ne hrănicopiii. Şidecâtsă-ivedemmurind de foame sub ochiinoştri, maibineîiducemmâineînpădure, îipunemsăculeagăgăteje, şinoiplecămîncetişor, lăsându-iacolo”.

Charles Perrault- “Degeţel”

“Era odată un moşşi o babă; moşneagulavea o fată, iarbabaaveasi ea o fată. Fata babei era slută, leneşă , ţâfnoasăsirea la inimă…Fata moşneagului era însăfrumoasă, harnică, ascultătoaresibună la inimă.

Într-una din zile, moşneagul, fiindfoarteamărât de câte-ispuneababa, chemăfataşi-izise:

Dragatatei, iacace-mi tot spunemă-ta de tine! Că nu o asculţi, căeştirea de gurăşiobraznicăsică nu este chip sămaistai la casa mea; de aceea du-tesituîncotrote-a îndreptaDumnezeu, ca să nu se maifacăatâtagâlceavă la casa asta din pricinata”.

Ion Creanga- “Fata babeisifatamoşneagului”

dreptul la educa ie art 28 exploatarea copiilor art 32
Dreptul la educaţie (art. 28)Exploatareacopiilor ( art. 32)

“D-l Vucea n-aveaslugi. Afară de bucătăreasă, slugieramnoi…Ceigoi, ceiflămânzi, cei din margineaoraşului, ceiorfani, ceiumiliţi, ceibătuţi, la coşniţă.

Ne alegeadoicâtedoi. Înfiecarezicâte o pereche nu venea la şcoalădecâtsăstrige: “ aici-aici – de rând la piaţă”. Şiplecauacasă la d-l VuceaînLucaci. Dupăcetârguiau, cucoanaîiopreatoatăziua la deretecatulcasei, bătutulsaltelelorsimăturatulcurţii”.

BarbuDelavrancea-“D-l Vucea”

“Turnatul la bancă era teribil. Miculvinovat era aşternut cu pieptulpecapătulbăncii, un monitor îlţineabine de grumaz, altul de picioare, si “Domnu” îitragea cu varga la… spate, ca săgoneascămintea la cap. Uneori “Domnu” se înfuriastraşnic de ţipetelenenorocituluicopil, şi-atunciverigile se rupeau un dupăalta, siasta-l necăjeaşimairău…pe “Domnu”, vezibine.

-Cambur! Să-mi aducimâinedouăzeci de nuielebune; să nu temaivăd cu paie din astea, că-ţirupurechile!

Ş-a douazibăiatulbutnarului de la Podu-Verde-Camburachigogoloş- venea cu maldărul la spinare.”

AlexandruVlahută- “Mogâldea”

dreptul la via art 6
Dreptul la viaţă ( art. 6)

“Tătariinăvăleauîntr-o trâmbălungă, şi-n urmalorcolburileurcaupână-n înălţimi, amestecate cu fumurilesateloraprinse. Cum au ajuns sub stejarul din Borzeşti, hanulnăvălitorilor l-a zăritîntreramuripeMitruţ, aproape mort de spaimă.

-Ce-ifacemcopilului din stejar? a întrebat un otoman. Tragem cu săgeţileîn el?

-Nu! A răspunshanul. Dacătragecarevaîn el vreosăgeată, îlucid…

-De ce? S-au mirattătarii.

-Pentrucăpeacestpui de moldoveanvreausă-l ucidchiareu! Facrămăşagcă-l nimerescdreptîninimă, cu prima săgeată.

-Săvedem…au spuscelelaltecăpeteniişicetele s-au aşternutpe vale, înpriveală.

-Fie-ţimilă…a răcnitMitruţ, cândhanul a întinsarcul, dar n-a maiapucatsăspunănimic, căci o săgeată l-a nimeritdreptîninimăşi l-a omorât”.

EusebiuCamilar- “Stejarul din Borzeşti”

slide9

Dreptul la ocrotirepărintească (art. 5)Dreptul la timp liber, recreereşiactivităţi culturale ( art. 31)Dreptul la un standard de viaţădecent (art.17)

«  Pentru a treia oară întâlnesc azi pe bătrâna asta cu doi copilaşi de mână. Ce slabă-i, săraca, şi de-abia mai merge. E îmbrăcată într-o caţaveică din petici toată, pe cap- o broboadă de lână gălbuie, şi-n picioare târâie rămăşiţele unor foşti şoşoni. Copiii, gătiţi în vechituri de căpătat, palizi la fată, se uită cu ochii mari, speriaţi, pe la vitrinele pline cu jucării.[…]

-I, ce frumos, bunicută…Eu aş vrea arapul ăla călare pe ţap…Da’ tu, Lizico, ce- ai vrea ?

-Eu ?…Stai să-ţi spui…

Şi Lizica se uită ameţită, parcă i-ar fi frică să ia aşa o hotărâre. Sunt atâtea lucruri frumoase, şi toate-i plac, toate fac să-i bată inimioara, de surpriză, de dorinţi care nu se pot realiza.

-Eu aş vrea papuşa aia mare cu pălăria roşie[…]

-Haideţi, copii, nu vă mai uitaţi, că astea nu-s pentru noi…

În fund de mahala văd o cocioabă veche, pleoştită, îngropată în pământ până la fereşti ; geamurile sunt murdare, sparte şi cârpite cu hâtrie ; înlăuntru e o lumină vânătă, fumurie ; pe pareţii umezi sunt pâraie de ploaie. O rogojină ruptă acopere singurul pat şi sigura mobilă a acestei vizuini, la căpătâi, lângă soba care-i mai totdeauna rece, sunt aruncate vraişte ţoate vechi, care miroase-a bolnav.

Acolo văd intrând pe « bunicuţa », c-o pâine la subţioara, şi cu cei doi copilaşi, care nu ştiu încă pricepe cum se face asta că nu sunt şi ei « bogaţi ».”

Alexandru Vlahută- « În Ajunul Crăciunului »

slide10

« Glasul lui dintr-o datăscăzuseîntr-un tremur de lacrimi.

Şipeomul care ţi-a pălitoaia nu-l cunoşti ?

Nu-idinsat de la noi, nu-lcunosc.

De ce nu te-ai întorsrepedesăspui lu tatu-tău ?

Tătucanu-iacasă, a ieşit la aratcucei mari.

Şi de ce spuicăţi-o lăsasemămucaţie ?

Apoi nu ştii ? Eu n-am mamă. A muritînpostulCrăciunului

şi ne-a lăsatsinguri. Acu n-are cine măspăla, n-are cine mă

îngriji…n-are cine-mi spune o vorbăbună.”

MihailSadoveanu-“Un omnăcajit”

“Copilul era îmbracat la întâmplare, cu niştepantalonibărbăteştipe care nu-iavea de la taică-săuşi o bluză de femeiece nu era a maică-si. Nu ştiu cine îlîmbrăcaseînzdrenţe, de milă. Cu toateacesteaaveasitatăsi mama. Dar tată-său n-aveagrijalui, iarmaică-sa nu-l iubea. Era unuldintreaceicopiivrednici de plâns, care au tatăşimamă, şi cu toateacesteasuntorfani”.

Victor Hugo- “Mizerabilii”; Vol. III

slide11

“Trecurăcâteva minute. Omul continua:

-DoamnaThenardier n-are servitoare?

-Nu, domnule.

-Eştisingurăacolo cu ea?

-Da, domnule.

Din nou se făcutăcere.Cosetteridicăglasul:

-Adicămaisuntdouăfetiţe.

-Care fetiţe?

-Poninesi Zelma.[…]

-Cine suntPoninesi Zelma?

-SuntdomnişoareledoamneiThenardier. Feteleei, cum s-arspune.

-Şiacesteacefac?

-Ah, spusefetiţa, au păpuşifrumoase, lucruri care strălucesc ca aurul, fel de fel…Se joaca, se distrează.

-Toatăziua?

-Da, domnule.

-Şitu?

-Eumuncesc.

-Toatăziua?

Fetiţaridicăochiimari, în care era o lacrimănevazută din pricinanopţiişirăspunseblând:

-Da, domnule.Urmădupă un răstimp:Uneoridupăce-am isprăvittreaba, şidacăvorei, măjocşieu.

-Şi cum tejoci?

-Aşa cum pot. Mălasă. Numaică n-am jucăriimulte. Poninesi Zelma nu mălasăsămăjoc cu păpuşilelor. N-am decât o săbiuţă de plumb, uiteatât de mică.

Fetiţaîiaratădegetulcelmic.”

Victor Hugo- “Mizerabilii”; Vol III

slide12

Dreptul la un standard de viaţă decent ( art.17)Dreptul de fi a protejatîmpotrivaviolenţei ( art. 19)Dreptul la viaţă ( art.6)

“La curtea lui conuMişu e zarvă mare…E pom de Crăciun, la care suntpoftiţicopiiituturorprietenilor…

În vremeaasta, alături, la casierie, e un sufletstingher, care se zbateşi se frământă…Anultrecut, când l-a durutîngât, l-a dus mă-sa la spiţerieşiatunciprinuşaîntredeschisă a zărit o clipăînodaia de alături, un bradfrumos, îmbracatîn … dar a închisspiţeruluşa…E ! dar dacăarvreaconuMişu…Ce, ConuMişu nu e om bun ? … Dacă i-arieşiînainteşi l-arrugasă-i arateşi lui pomul de Crăciun- numainiţel, niţel de tot…

Se audsăniiveninddinspretârg…Uite-le cotesc la colţşiînbătaialămpiielectrice de la raspântii, NicuşorrecunoaştepeconuMişuşi-l auderâzândcupoftă. Repede o ia la fugăsă-i iasăînainte…A ajuns ! Aici e altăcotitură : “Hei ! la o parte ! »  strigăbirjaruldegeaba ; iarconuMişu, ieşindpejumatatedin sanie si vazândcopilulîndrum :

Îndrum, hai ? Draceîmpelitat! Să te calce sania. Marşacasă !

Şisăniiletrec…E noapte…nu se pot vedealacrimile care au năpăditînochişoriinegri, catifelati, dulci ca o mângaiere…I-a zisaşa : “ Marşacasă !” Dar cesăfacăacasă ? Nu e nimeniacasă, nimeni…Şicoşul de la sobăţiuie…Şi-i e urât. Şi cum stăîn drum, parcă-işopteştecineva la urechi : “Ştiice ? Poatecă se vede la poartăprinferestre”…

Perdelele-s lăsate,… ba nu, una e ridicată ! Păşeştebinişor…binişor…Aaaa ! Ce frumos! Ce frumos!…dinspreterasă se audelătratul gros al unuicâine si ţipătulunuicopil, ţipat de groazălung, sfâşietor, care spintecătăcereaşitrece ca un junghiîninimiletuturor…  “Marş Leu !marş Leu !”stigăconuMişudândcupiciorulîncâine…Jos lângăfereastrăzacecopilulfarăcunoştinţă… “

I. Al. Brătescu-Voineşti- “NiculaiţăMinciună”

dreptul de a fi protejat mpotriva violen ei art 19
Dreptul de a fi protejatîmpotrivaviolenţei ( art. 19)

“Prinzândiarpecopilde-opoală a rochieiîifăcuceea ce se chiamă un şurub, răsucindu-i înmoalelecapuluiunghiacea mare şimonturiledegetelor. VăzândcăLizuca se stăpâneşteîncă, îi mai făcuunulşi mai îndesat, şi mai înrăspăr, până ce simţisubdegetemâinileceleilaltecarneatremurândşiauzilacrimileforfotindînnăsuşorulneînsemnat .”

Mihail Sadoveanu- “Un om năcăjit”

“Nioka era singurăacasă. Ieşiînpragulcolibei. Atunciceitreioameni o smuciră de mâinişi se răstiră la ea:

-Hei, fată, undesuntfraţiităi?

-Nu ştiu, le răspunseNioka.

-Minţi! Strigarăei, îmbrâncind-o la pământ. Să ne spuiunde-au fugit! Cecredei, căaşa merge? Că nu le dăm de urmă?

-Au plecatîn alt sat! Nu ştiuunde! le spusefetiţa.

Oameniistăpânuluiscoaserăbiceleşiîncepură s-o bată.”

Nina Stănculescu- “Nioka”

“Un găligan de şcolar, cât un bivol de mare, tăbărâsepe un băiat slab şipirpiriu, îltrântise la pământşi-icăra la pumni, căutândsă-iia din mână o bucată de halviţă…Îndatăcecumpăracineva un covrigsau un măr, el se repezea ca un ereteşii-l smulgea.”

Ion Ghica-“ ScrisoricătreVasile

dreptul la na ionalitate art 7
Dreptul la naţionalitate ( art. 7)

“Irinucarămase cu ochiilargdeschişişi nu ştiecesăcreadăÎn cutie este cu adevărat o păpusă, numaică…e neagră ! Mâinilenegre, picioarelenegre, faţaneagră, părulnegru…”

Nina Stănculescu- “ Nioka”

Volumul “Gâze, florişimulţicopii”

slide15

“E timpul să lăsăm copiii să fie copii, să râdăşi să spere cu sufletul curat,să cadăşi-apoi cu o sărutare să se vindece,să fugă dupăzâne-fluturi şi prinţi-broscoi,să primeascăîn dar un înger păzitor în care să creadăşi aripi să zboare încrezători spre cer.”

slide16
Realizat de : înv..SABOU ELENA

Scoala Gimnazială “Gheorghe Sincai“

Bobota

  • BIBLIOGRAFIE:
  • www.images.google.ro
  • www. animatedgif.net
  • “Drepturile copilului”
  • carti ,articole din ziare, reviste, de pe internet
  • Muzica: “ Children – healtheworld (Michael Jackson)