1 / 75

OR GANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

OR GANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE. Conf.univ.dr. Anca Gabriela Ilie. Delimitări conceptuale. Tipuri de organizaţii internaţionale (O.I.).

yul
Download Presentation

OR GANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ORGANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE Conf.univ.dr. Anca Gabriela Ilie

  2. Delimitări conceptuale. Tipuri de organizaţii internaţionale (O.I.) • Asociere de state constituită printr-un tratat, având un act constitutiv, organe comune şi personalitate juridică distinctă de cea a statelor membre care o compun. → : 2 elemente: -OI sunt create printr-un instrument juridic -orice OI dispune depersonalitate juridică

  3. Componente şi Organe ale O.I. • Componente : • normative: convenţii • operaţionale • Organe ale O.I.: • organ deliberativ plenar • organ deliberativ restrâns • organ administrativ • organe tehnice şi consultative • eventual organe jurisdicţionale

  4. Premisele apariţiei şi proliferării O.I. • Uniunile internaţionale administrative – primele organizaţii interguvernamentale permanente • Termenul de O.I. : • 1867 – James Lorimer • 1880 – Constantin Frantz : “federalismul reprezinta principiul de existenta al organizatiilor internationale” • 1908 – Walter Schücking : “Organizaţiile lumii” • 1924 – Convenţia Ligii Naţiunilor – recunoaşte indirect existenţa OI • Dupa al 2-lea razboi mondial – recunoscuta existenta Natiunilor Unite • Factori: • necesitatea prevenirii războiului • interdependenţele care apar în procesele de dezvoltare a naţiunilor • noile probleme cu care este confruntată societatea internaţională

  5. Trăsături comune: • caracter voluntar • caracter relativ stabil • caracter paritar • au la bază un acord multilateral; • statutul şi functiile lor sunt stabilite de statele membre în functie de ob pe care şi le-au propus; • scop:de a identifica diversele alternative în rez probl din zona/sfera pentru care au fost create

  6. Clasificarea O.I. – Criterii de clasificare • 1. Gradul de deschidere faţă de statele lumii : - organizaţii cu vocaţie universală - organizaţii cu vocaţie restrânsă Caracteristici comune ale organizaţiilor cu caracter universal: • Universalitatea • Imperativele globalizării • Eterogenitatea

  7. Clasificarea O.I. 2. Sfera de acţiune : - organizaţii omnifuncţionale (O.N.U.), - organizaţii specializate ( instituţiile specializate din cadrul Naţiunilor Unite) 3. Criteriul reprezentării: - organizaţii interguvernamentale - organizaţii neguvernamentale (ONG) 4. Natura raporturilor dintre organizaţie şi ţările membre : - organizaţiile de cooperare sau coordonare (OCDE) - organizaţii integraţioniste (UE)

  8. Clasificarea O.I. • 5. Nivelul de dezvoltare economică al ţărilor membre: -organizaţii ale ţărilor dezvoltate (OCDE) -organizaţii ale ţărilor în dezvoltare („Grupul celor 77”), peste 132 state • 6. Criteriul geografic : - organizaţii subregionale : Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR, 1991, compusă din: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), Asociaţia Naţiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN, 1967,ţări membre: Filipine, Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda, Brunei) - organizaţii regionale:Sistemul Economic Latino-American (SELA), 1975, NAFTA (North American Free Trade Agrement) - organizaţii interregionale: O.C.D.E., Forumul de Cooperare Economică pentru Asia şi Pacific (APEC), Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)

  9. Clasificarea O.I. • în funcţie de obiectul de interes : • ajutor umanitar; pace, securitate dezarmare; sprijin pentru dezvoltare; drepturile omului; • comerţ şi alte activităţi economice; bunăstare socială; • cultură ; educaţie şi cercetare; sănătate; servicii sociale; mediu; legislaţie ; filantropie şi voluntariat; religie; afaceri, asociaţii profesionale şi sindicate

  10. Sistemul Naţiunilor Unite • 1919 – Conferinta de Pace de la Paris, “Dreptul popoarelor de a dispune de ele insele” – Societatea / Liga Natiunilor • “Natiunile Unite”- Franklin Roosevelt – Declaratia Natiunilor Unite, 1942

  11. Sistemul Naţiunilor Unite COMPONENŢĂ: - organe şi organisme proprii, cu caracter permanent - instituţiile (agenţiile) specializate, autonome. A. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) • creată la Conferinţa de la San Francisco, din iunie 1945, când a fost semnată Carta ONU • Cel mai reprezentativ forum cu vocaţie universală (193 ţări membre,) • membrii originari (51) şi membrii admişi

  12. B. Organele ONU: • Adunarea Generală, • Consiliul de Securitate, • Consiliul Economic şi Social (ECOSOC), • Consiliul de Tutelă, • Curtea Internaţională de Justiţie • Secretariatul.

  13. Organele ONU 1. Adunarea Generală - organul cel mai reprezentativ al ONU • - iniţiază studii şi face recomandări pentru promovarea cooperării internaţionale în domeniul politic, încurajarea dezvoltării progresive a dreptului internaţional, promovarea cooperării în domeniile economic, social, cultural, învăţământ şi sănătate, sprijinirea înfăptuirii drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. • - primeşte şi examinează raporturile anuale ale celorlalte organe ale Naţiunilor Unite + bugetul organizaţiei

  14. Consiliul de Securitate - menţinerea păcii şi securităţii internaţionale - 15 membri ONU, dintre care 5 membri permanenţi: China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite ale Americii + 10 membri nepermanenţi aleşi pe o perioadă de doi ani, pe criteriul distribuţiei geografice echitabile  • 10 membri nepermanenţi : • Columbia, Germ, India , Portug, Afr de Sud (1 ian 2010 – 1 ian 2012) • Austria, Japonia, Mexic, Turcia, Uganda (1 ian 2011 – 1 ian 2013)

  15. ECOSOC 3. ECOSOC - promovează cooperarea economică şi socială internaţională. - alcătuit din 54 de membri, aleşi pe termen de trei ani. • organe regionale subsidiare ale ECOSOC : cinci comisii economice: ♦ Comisia economică pentru Africa (ECA), sediul la Addis Abeba ♦ Comisia economică pentru Europa (CEE/ONU), sediul la Geneva ♦ Comisia economică şi socială pentru Asia şi Pacific (ESCAP), Bangkok ♦ Comisia economică pentru America Latină şi Caraibe (CEPAL), Santiago de Chile ♦ Comisia economică şi socială pentru Asia de Vest (ECLA), Amman • Organisme proprii cu caracter permanent: PNUD, UNCTAD, UNEP

  16. Organele ONU 4. Consiliul de Tutelă – obiectiv principal : promovarea progresului politic, economic şi social al popoarelor din teritoriile sub tutelă şi evoluţia lor spre independenţă 5. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) : principalul organ judiciar al ONU - 15 judecători aleşi concomitent de Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate pe o perioadă de 9 ani - Sediul CIJ este la Haga 6.Secretariatul este condus de secretarul general, cel mai înalt funcţionar al organizaţiei - 1 ianuarie 2007 – prezent: secretar general al ONU este Ban Ki – moon (Coreea de Sud). - 1997 – 2007 : Kofi Annan (Ghana)

  17. Instituţii specializate • Acorduri încheiate cu ONU • Autonome: propriul buget şi proprii membri • OIM, UNESCO, OMS, OMT, UNICEF, BIRD, FMI, FAO, ONUDI , OMC • România: membră a tuturor instit specializate ale ONU

  18. SEDIUL O.N.U.; BUGET O.N.U. • Sediul principal ONU: New York + oficii la Geneva, Viena şi Nairobi • Buget ONU – 5,15mld USD (2012-2013) • 2010 – 2011 : 5,41 mld USD • 2012 -2013 – buget mentinere a pacii – 7 mld USD

  19. Top 10 donatori Bugetul ONU (2011) Sursa Assessment of Member States' contributions to the United Nations regular budget for the year 2011, http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=ST/ADM/SER.B/755

  20. Bugetul ONU • Format din contribuţia statelor membre + contribuţia obligatorie pt operaţ de menţinere a păcii • Ceiling rate redusă de la 25 % la 22 % • Floor rate 0,001 din bugetul ONU • LDC – plafon maxim 0,01 % din bg ONU

  21. Bugetul ONU • Pt ţările cu venituri mici şi cele cu datorii mari : facilităţi de plată • Bg nu acoperă decât aprox 50% din total chelt, reprezentând chelt cu infrastructura şi chelt de personal • Cauzele crizei financiare cu care se confruntă ONU: • Contrib deficitare din partea statelor membre, mai ales SUA (cel mai mare datornic) • Incapacitatea de plată a unor state, mai ales cele din fosta URSS • Avantajarea nejustificată a unor state pe care sist de contribuţii actual nu le taxează la adevărata lor capacitate economică • Proceduri admin greoaie

  22. Bugetul ONU • Ponderea stat care plătesc la tp şi integral cotiz este doar 1/3 • Întârzierea sau neplata subminează credibilit ONU şi principiul universalit (Ex: anii ’90 – Federaţia Rusă) • Posibilit de revenire: • Disciplină financiară • Efort de adaptabilitate la dinamica realităţii geopol contemp (obligaţie şi nu voluntariat politic) • Depăşirea tradiţionalismului în materie de finanţare (met noi, mai îndrăzneţe)

  23. Instituţii financiare internaţionale : FMI si Grupul Băncii Mondiale • Bretton Woods, în iulie 1944 – înfiinţarea FMI si Băncii Mondiale • FMI - obiective principale : • promovarea cooperării monetare internaţionale; • facilitarea şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional,; • promovarea stabilităţii cursurilor valutare şi evitarea devalorizărilor monetare, ca mijloc de concurenţă internaţională; • contribuţia FMI la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi în ceea ce priveşte tranzacţiile curente dintre ţările membre şi la eliminarea restricţiilor valutare, care stânjenesc dezvoltarea comerţului internaţional; • oferirea ţărilor membre de credite pe termen scurt şi mijlociu, în vederea reducerii dezechilibrelor temporare din balanţele de plăţi.

  24. Conducerea F.M. I. • 1) Consiliul Guvernatorilor - format din reprezentanţii ţărilor membre • 2) Consiliul de administraţie - format din 21 de membri • 3) Directorul General: Christine Lagarde (din iulie 2011) • Româniamembră a FMI din1972 • 187 ţări membre (Iulie 2010)

  25. http://www.imf.org/external/np/exr/facts/quotas.htm, August 2011

  26. Principalele funcţii ale FMI • supravegherea politicilor financiar-valutare • asistenţa financiară • Creditele acordate de FMI sunt pe termen mediu (2 – 5 ani) sau termen lung (4 – 10 ani) şi se solicită garanţii specifice pentru rambursare • Acord de împrumuturi ţărilor cu dificultăţi în echilibrarea bal de plăţi oferind posib de a-şi reface stocul de rez internaţ, stabiliz curs valutar, continuarea plăţii import, reinstaurarea cond de creştere econ • asistenţa tehnică

  27. DST • Create în 1969 • DST - valori de rezervă internaţionale care servesc drept unităţi de cont şi drept mijloace de plată utilizate de către statele membre ale FMI • DST-urile se constituie ca parte a rezervei valutare oficiale a unui stat. • - etalon monetar; - mijloc de procurare de monede naţionale convertibile • 1 DST = 5,00 Ron (nov 2011)

  28. DST • Iniţial val DST a fost expr în aur (1 DST = 0,88 gr aur) • În urma devaloriz USD şi a generaliz cursurilor fluctuante (1971 – 1973) s-a decis revizuirea periodică odată la 5 ani pe baza performanţelor ţărilor în materie de exporturi.

  29. Constituirea resurselor F.M.I. • Fiecare ţară membră a FMI trebuie să contribuie la resursele financiare cu o anumită sumă, denumită cotă de subscripţie sau cotă parte(exprimată în echivalent DST ) • Mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte pornindu-se de la indicatori identici, ţinând de puterea economică a fiecărei ţări • Rezerve FMI (2011) : 400 mld USD – insuficiente pt acoperirea nevoilor de finantare • Spre deosebire de băncile de dezv, FMI nu acordă împrum pt proiecte specifice

  30. Formele de finanţare practicate de FMI • Tragerile ordinare (normale ) • Tranşe: • a) tragerile în cadrul tranşei de rezervă - se acordă automat, fără condiţionări. Dimensiunea lor este determinată de ponderea DST sau a devizelor convertibile în totalul cotei-părţi a ţării în cauză. • b) tragerile în cadrul tranşelor de credit . O ţară recurge la astfel de trageri atunci când şi-a epuizat drepturile de tragere în cadrul tranşei de rezervă. - patru tranşe de credit: 125, 150, 175 şi 200 % din cota – parte a ţării în cauză.

  31. Transa de rezerva Transa de credit 1 : 125 % din cota parte a tarii Transa de credit 2 : 150 % din cota parte a tarii Transa de credit 3 : 175 % din cota parte a tarii Transa de credit 4 : 200 % din cota parte a tarii Trageri ordinare - Transe

  32. Facilităţi de finanţare • aranjamente stand-by • facilităţi de finanţare extinsă • facilităţi de transformare sistemică • facilităţi de finanţare compensatorii • facilităţi de finanţare a stocurilor tampon ________________________________ ●facilităţi de precauţie = nu necesită utilizarea sumelor de bani decât în caz de urgenţă

  33. Acord de precauţie Acordul de precauţie - nu vizează o sit dificilă, ci o contin a reformelor cu asist financiară internaţională

  34. Resurse suplimentare , 2009 – Summit G20, aprilie 2009, Londra • 250 mld USD (deja în gestiunea Fondului) x 3 = 750 mld USD • 100 de miliarde dolari - Japonia • statele UE - 100 miliarde dolari • 50 mld alţi parteneri • 250 mld USD de la NAB (New Arrangements to Borrow) ● NAB + GAB (General Arrangements to Borrow) – aranjamente de creditare între FMI şi ţări sau instituţii care vor să suplimenteze resursele Fond.

  35. Imprumut de concesiune, 2009 ● martie 2009, Conf Dar El Salaam (Tanzania) : împrumut de concesiune = subventionarea ratelor dobanzii la creditele efectuate de cele mai sărace ţări (5 - 6 mld USD) - Dacă o ţară cu venituri mici nu-şi poate utiliza res primite de la Fond, atunci acestea pot fi utiliz de o altă ţară

  36. Participanţi GAB şi sumele alocate http://www.imf.org/external/np/exr/facts/gabnab.htm

  37. Participanţi NAB şi sumele alocate • 26 state • Australia, Austria, Chile, Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Finlanda, Franţa, Hong Kong, Italia, Japonia, Koreea, Kuweit, Luxemburg, Malaezia, Olanda, Norvegia, Arabia Saudită , Singapore, Spania, Suedia, Elveţia, Thailanda, Marea Britanie, SUA http://www.imf.org/external/np/exr/facts/gabnab.htm

  38. Grupul Băncii Mondiale • 1944, la Bretton Woods (S.U.A.) – FMI + BIRD • „Grupul Băncii Mondiale” : • BIRD • Corporaţia Financiară Internaţională (CFI), 1956 • Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID), 1960 • Agenţia de Garantare Multilaterală a Intestiţiilor (MIGA), 1988 Sediul Băncii Mondiale - Washington

  39. Principalele obiective ale B.I.R.D. • sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării ţărilor membre • încurajarea investiţiilor străine private, prin intermediul garanţiilor oferite sau participării la împrumuturi de capital • stimularea dezvoltării echilibrate de lungă durată a comerţului internaţional şi menţinerea unor balanţe de conturi echilibrate • ajutarea ţărilor membre în efortul de trecere de la economia de război la economia de piaţă

  40. B.I.R.D. • B.I.R.D. - 185 de ţări membre • 1947 – Adunarea Generală a ONU i-a acordat statutul de instituţie specializată a ONU • Conducere: • Consiliul Guvernatorilor • Administratorii Executivi • Preşedintele(1 iulie 2007 Robert B. Zoellick  ) • Consiliul consultativ • Comitetele de împrumuturi

  41. Resursele financiare ale BIRD • contribuţiile la capital ale statelor membre şi resurse atrase • Principala sursă de capital pentru împrumuturi a Băncii Mondiale o constituie pieţele financiare internaţionale, care acoperă aproximativ 85% din resursele sale • O altă sursă de fonduri pentru BIRD destinate împrumuturilor, o constituie beneficiul său net care provine, în principal, din dobânzile şi comisioanele percepute la împrumuturile acordate. • Rata dobânzii la creditele BIRD - 5,2%, scadenţa 15 – 20 de ani , perioada de graţie fiind de minimum 5 ani.

  42. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI ) • 179 de membri • Susţine dezvoltarea economică a activităţilor sectorului privat • CFI realizează investiţii de capital în întreprinderi private din sectoarele cheie ale ţărilor în dezvoltare • Scadenţa împrumuturilor: 3 - 13 ani

  43. Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) • 166 membri • IDA este cel mai important organism din lume în furnizarea de asistenţă tehnică şi resurse financiare ieftine, efectuând, în acelaşi timp, investiţii în proiecte fundamentale pentru dezvoltarea economică şi a resurselor umane • Scopul principal al IDA este reducerea sărăciei prin promovarea unei dezvoltări economice sustenabile în zonele cel mai slab dezvoltate ale lumii,incluzând 79 de state, a căror populaţie totală este de 2,5 miliarde locuitori

  44. Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor (MIGA) • 171 membri • Scop: atragerea de investiţii străine în scopuri productive în ţările în curs de dezvoltare

  45. UniuneaEuropeană

  46. Bilateralism în relaţiile economice externe • Actul Acordurilor Comerciale (1934) din SUA : Principiul reciprocităţii bilaterale a concesiilor vamale • Negocierile şi concesiile bilaterale iniţiate şi practicate de SUA - prim pas în calea comerţului exterior • clauza naţiunii celei mai favorizate.

  47. Regionalism în relaţiile economice internaţionale • Tendinţe în comerţul internaţional: • Globalizarea pieţei • Crearea de organisme economice regionale ● Regionalizare şi globalizare - tendinţe complementare : realizarea de grupări regionale facilitează şi grăbeşte liberalizarea internaţională a comerţului

  48. Regionalism în relaţiile economice internaţionale • Valuri de integrare economică şi de regionalizare a comerţului internaţional: • 1- prima etapă a regionalizării comerţului internaţional (primul val) a debutat în anii ’60 în Europa, prin crearea Comunităţilor Europene • 2 – lea val : mijlocul anilor ’80, principal iniţiator SUA.

  49. Europa – în fruntea concepţiei integrării în organizaţii regionale • Argumente: • Uniunea Europeană: 27 ţări membre: Belgia, Olanda, Luxemburg, Franţa, Italia, Germania, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Portugalia, Spania, Austria, Finlanda, Suedia, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România.

  50. Europa • Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA) – Tratatul de la Stockholm (1959): Elveţia, Islanda, Lichtenstein, Norvegia • Zona de Liber Schimb din Europa Centrală (CEFTA) – ianuarie 1993: membri fondatori Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria + Slovenia, România (1997), Bulgaria (1999), Croaţia (2003). • CEFTA este cel mai important acord multilateral de comerţ liber din centrul şi sud - estul Europei

More Related