1. O rapidă trecere în revistă a evoluției procesului de îmbătrânire demografică în România

1. O SOCIETATE PENTRU TOATE VÂRSTELECasa ONU, 21 martie 2011Îmbătrânire demografică și pensionari în România, 2010-2030Prof. Vasile GhețăuInstitutul Național de Cercetări Economice al Academiei RomâneCentrul de Cercetãri Demografice Vladimir Trebici

2. Opiniile exprimate sunt cele ale autorului și nu reprezintă, în mod necesar, punctul de vedere al Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei Române

3. Ceea ce vă propun este un dublu exercițiu prospectiv:I. O privire asupra evoluțiilor așteptate ale procesului de îmbătrânire demografică în România până la mijlocul secolului.II. O tentativă de cuantificare a felului în care dimensiunea generațiilor și variațiile în timp ale acestei dimensiuni își vor pune amprenta pe numărul de pensionari în țara noastră în acest deceniu și în cel care va veni. Suntem în domeniul evoluțiilor viitoare, posibile, și precauția se impune. Dar, o viziune prospectivă este indispensabilă în orice domeniu al socio-economicului pornind de la înțeleptul motto -"mâine nu este decât ieri-ul lui poimânie".

4. I. O privire asupra evoluțiilor așteptate ale procesului de îmbătrânire demografică în România până la mijlocul secolului.1. O rapidă trecere în revistă a evoluției procesului de îmbătrânire demografică în România.2. România în context european.3. Perspectivele procesului.4. Implicații.

5. Îmbătrânirea demografică este cea mai importantă și durabilă schimbare pe care o cunoaște structura pe vârste a unei populații în procesul modernizării. Mecanismul este bine cunoscut:- scăderea de durată a natalității-factor cauzal major;- în țările dezvoltate procesul a fost și este intensificat, începând din anii 1970, de un recul mai important al mortalității la vârstele avansate comparativ cu celelalte vârste (RevC-V);- migrația poate accentua sau diminua procesul, în funcție de dimensiunea migrației și geografia fluxurilor.Cazul RO.

6. 1. O rapidă trecere în revistă a evoluției procesului de îmbătrânire demografică în România

7. Îmbătrânirea demografică s-a declanșat mai târziu în România în raport cu multe din țările europene dezvoltate pentru că și reculul natalității a început cu un decalaj. Nivelul procesului a fost, și mai este încă, mai redus dar viteza este mai ridicată, pe fondul scăderii rapide și masive a natalității în anii 1990 -1994 și menținerii acesteia la o valoare mică în anii următori (scăderea a fost mai rapidă și mai profundă în România). În felul acesta, decalajul este în reducere.

8. Sursadatelor: INS

10. 2. România în context european.

12. 3. Perspectivele procesului.

13. Sursadatelor: proiectari CCD

14. INS, 2009 V. Medie (2004-2007): 2030=19,2 mln.: 2050= 16,1 mln. V. Constantă-2008: 2030=19,2 mln.: 2050=15,5 mln. UNPD-WPP-2008Rev Varianta Fertilitate constantă--1,32 2030=19,2 mln: 2050=16,3 mln.

15. Sursadatelor: proiectari CCD

16. Sursadatelor: proiectari CCD

17. La 65+: G. mici 1957-1966

18. Sursadatelor: 1990&2010: INS; 2030,2040, 2050: proiectari CCD

19. 4. Implicații

20. Sursadatelor: proiectarisicalcule CCD

21. Sursa datelor: Eurostat

22. Sursa datelor: Eurostat

23. Sursa datelor: Eurostat

24. Sursa datelor: Eurostat

25. Sursa datelor: Eurostat

26. Remarci finale1. Reculul natalității după 1989 și menținerea ei la o valoare scăzută a avut și are avantaje economice și pentru individ/cuplu și pentru societate. Această natalitate scăzută va schimba însă dramatic structura pe vârste a populației și costurile vor apărea după 2025, când la vârstele avansate se vor afla generațiile mari dinainte de 1990 iar populația în vârstă de muncă va fi compusă din generații mai mici născute după 1989. Aceste generații voi plăti prețul declinului demografic și al accelerării îmbătrânirii demografice.2. O redresare a natalității este singura schimbare care ar putea diminua pe termen lung viteza procesului de îmbătrânire. O astfel de evoluție va duce însă – pentru un număr buni de ani - nu la reducerea raportului total de dependență, ci la creșterea sa, prin raportul de dependență al tinerilor.4. RPL- oct. 20113. Întreaga Europă se confruntă cu îmbătrânire demografică și consecințele economice și sociale ale acesteia. Se caută soluții. Societatea va trebui să aloce din ce în ce mai multe resurse pentru o populație vârstnică în creștere a proporției și a raportului său față de populația în vârstă de muncă. Sistemele actuale de securitate socială, sisteme născute în secolul al 19-lea și perfecționate în timp, par depășite de amploarea evoluțiilor viitoare. Rămâne de văzut care vor fi soluțiile viitorului.

28. II. O tentativă de cuantificare a felului în care dimensiunea generațiilor și variațiile în timp ale acestei dimensiuni își vor pune amprenta pe numărul de pensionari în țara noastră în acest deceniu și în cel care va veni.

29. Dupa 21 de ani de declin demografic si previzibila continuare a acestuia in anii care vin, populatia Romaniei ar putea ajunge in anul 2030 la 19,2 milioane locuitori (United Nations, 2009), ceea ce ar insemna un recul de 4 milioane fata de inceputul anului 1990 si de 2,2 milioane fata de 1 ianuarie 2011. Anul 2030 este anul in care varsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani atat pentru barbati, cat si pentru femei. Cele 5,7 milioane de pensionari de la inceputul anului 2011 reprezentau 27 % din populatia tarii. Problema pe care ne-am pus-o este cea a evolutiei posibile a numarului de pensionari la orizontul anului 2030, într-un context demografic previzibil. Nu trebuie sa omitem faptul ca populatia din care vor proveni pensionarii din acest deceniu si din cel care va urma este o populatie aflata in viata si nu va fi influentata de evolutia natalitatii in cele doua decenii.

30. I. Aria prospectivăII. Metodă • III. Rezultate • III.1. Intrări • III.2. Număr pensionari • III.3. Ieșiri • Câteva observații și remarci finale

31. I. Aria prospectivă

32. I. Aria prospectivă: PASS-fără Urmași și Pagricultori (2011=87% din Total Ps)

33. Tabelul 1. Evolutia numarului total de pensionari de asigurari sociale si a celor doua categorii majore de pensionari, 2000-2010 - date medii pentru anii 2000-2009 si la 31 decembrie 2010-

34. Tabelul 2. Pensionarii incluși în studiul prospectiv - în mii la 1 ianuarie 2010 – Sursa : CNPAS/CPARSD, 2010a ; 2010b

35. II. Metodă

36. Prognoza demografică (proiectările demografice) este un capitol bine dezvoltat al Demografiei și dispune de tehnici și instrumente adecvate. Cele 5,6 milioane de pensionari fac parte din populația pe sexe și vârste a României, reprezentând o proporție consistentă (27%). Într-un sistem care funcționează după reguli solide, clare, previzibile și stabile, un model prospectiv poate fi asimilat cu cel al prognozelor derivate, specifice unor subpopulații omogene prin caracteristici demografice și socio-economice. Pensionari constituie o astfel de subpopulație și abordarea noastră este tipică prognozelor derivate (derivate în raport cu prognoza principală - cea a populației pe sexe și vârste).

37. Credem că o precizare de terminologie, dar și de ordin metodologic, este utilă. Ceea ce va găsi cititorul în acest studiu este o proiectare demografică derivată, definind posibile evoluții viitoare ale unei subpopulații omogenă prin anumite caracteristici demografice și socio-economice. Astfel de subpopulații fac parte din ansamblul populației proiectate pe sexe și vârste (proiectare demografică principală) iar tehnicile folosite "extrag" din această populație acele subpopulații pe care dorim să le proiectăm (cele mai importante: populația activă economic, populația ocupată, populația școlară, numărul de gospodării). Termenul de proiectare demografică este cel mai apropriat pentru astfel de abordări, noțiunea de prognoză demografică fiind atribuită acelei variante din setul de proiectări care are, apriori, probabilitatea cea mai mare de realizare, prin ipotezele adoptate (cele mai realiste). În cazul de față, orizontul este anul 2030 și avem o singură proiectare, componenta care diferențiază variantele proiectărilor principale, fertilitatea feminină, neintervenind aici, și o putem apela prognoză, termen care – în plus – este mai frecvent folosit la noi.

38. Modelul elaborat constă în adaptarea metodei componentelor de proiectare a populatiei pe sexe si varste (cohort-component method), pornind de la dsitributia pensionarilor pe sexe si varste la 1 ianuarie 2010 si determinand intrarile si iesirile pe sexe si varste in anii 2010-2030. Iesirile sunt cele pe cale naturala (deces) iar intrarile pe sexe si varste sunt similare cu cele asociate includerii migratiei in proiectarea populatiei pe sexe si varste. Modelul permite determinarea numarului de pensionari pe sexe si varste la sfarsitul fiecarui an de prognoza, oferindu-ne contributia a doua componente - pensionari la sfarsitul anului proveniti din cei aflati in viata la inceputul anului si pensionari la sfarsitul anului din intrarile pe sexe si varste din cursul anului. Vom face observatia ca pensionarii la inceputul fiecărui an de prognoză provin din stocul initial, la 1 ianuarie 2010, combinat cu intrarile din anii anteriori. Dupa rularea modelului si proiectarea distincta a iesirilor din stocul initial (1 ianuarie 2010), s-a elaborat un algoritm care ne-a permis cuantificarea celor trei componente aflate în numărul pensionarilor la sfârșitul fiecărui an calendaristic : (i). pensionari proveniti din stocul de la 1 ianuarie 2010; (ii). pensionari proveniti din intrarile care au avut loc in cursul anului ; (iii). pensionari proveniți din intrarile anilor anteriori.

39. 2-Probabilitățide decespevârste (și generații) în anul 2010 4-Pensionari pevârstela 1 ianuarie 2011 din pensionarii la 1 ianuarie 2010 3-Decese pevărstein anul 2010 1 Pensionaripevârste (și generații) la 1 ianuarie 2010 11 Pensionaripevârste (și generații) la 1 ianuarie 2011 8-Rate de mortalitatepevârste (și generații) in anul 2010 9-Decese pevârstein anul 2010 din pensionariiintrațiin 2010 5-Rate de intrarepevârste (și generații) in anul 2010 7-Intrări-pensionarinoipevârste (și generații) in cursulanului 2010 10-Pensionari noipevârstela 1 ian.2011 din intrări2010 6-Populațiapevârste (și generații) la mijloculanului 2010 Date de output final Date de input Intrări -noi pensionari Ieșiri pe cale naturală-decese Date de output parțial

40. (Piramidă – nu trapez)

42. Ratele de mortalitate se referă la intrări si acoperă vârstele 40-74 ani

44. 4-Pensionari pe varste la 1 ianuarie 2011 din pensionarii la 1 ianuarie 2010 2-Probabilitati de deces pe varste (si generatii) in anul 2010 3-Decese pe varste in anul 2010 1 Pensionari pe varste (si generatii) la 1 ianuarie 2010 11 Pensionari pe varste (si generatii) la 1 ianuarie 2011 5-Rate de intrare pe varste (si generatii) in anul 2010 8-Rate de mortalitate pe varste (si generatii) in anul 2010 9-Decese pe varste in anul 2010 din pensionarii intrati in 2010 7-Intrari-pensionari noi pe varste (si generatii) in cursul anului 2010 6-Populatia pe varste (si generatii) la mijlocul anului 2010 10-Pensionari noi pe varste la 1 ian.2011 din intrari 2010 Date de input Intrări -noi pensionari Ieșiri pe cale naturala-decese Date de output parțial Date de output final

48. Intrarile proiectate pentru anii 2010-2030 sunt prezentate in figura 8. La barbati intrarile urmeaza sa aiba o anumita stabilitate in jurul valorii de 135 mii pana in jurul anului 2025 si crestere in anii urmatori, ajungandu-se la valori de peste 140 de mii in ultimii ani ai prognozei. Evolutia va fi diferita la femei: scadere a intrarilor pana in anul 2025 si crestere in continuare, o crestere care devanseaza pe cea de la barbati. Ascensiunea sau declinul intrarilor provin din raportul in care se afla intensitatea pe varste a intrarilor - ratele de intrare, si dimensiunea populatiei la varstele cu ratele cele mai mari de intrare. Figurile 7 si 9 ofera aceste evolutii proiectate ale celor doua variabile determinante si, implicit, posibilitatea de a explica variatiile in timp ale intrarilor din figura 8.. Ratele cele mai ridicate vor ramane la 59 si 64 de ani la barbati pana in anul 2013 si se vor deplasa cu un an de varsta incepand cu acest an (figura 7a). La femei, avem o singura varsta care se detaseaza prin intensitatea intrarilor (cea standard) si ea va creste mai mult si mai frecvent decat la barbati - de la 59 de ani astazi la 63 de ani pana in anul 2030, dupa calendarul din figura 7b.

49. Ratele de intrare determina fluxurile de intrari dar dimensiunea acestor fluxuri variaza, direct proportional, cu numarul populatiei aflate la varstele cu ratele cele mai ridicate iar acest numar este expresia dimensiunii generatiilor. In figura 9 sunt prezentate aceste dimensiuni, la nastere, pentru generatiile care ajung la cele sapte varste cu ratele de intrare cele mai mari, in anii calendaristici reper pentru schimbarile semnificative ale dimensiunii intrarilor. Generatiile din a doua jumatate a anilor 1940 si prima jumatate a anilor 1950 au avut efective ridicate si relativ stabile - in jurul valorii de 400 de mii , si din aceste generatii vor proveni noii pensionari barbati la varstele de 60-61 si 64-65 ani (cu ratele cele mai mari) pana in jurul anului 2020, efective relativ stabile (segmentul A din figura 8) ; odata cu ajungerea la varstele de 60-61 ani a unei parti din generatiile mai mici din anii 1957-1966, intrarile vor cunoste un declin moderat in anii 2020-2025 (segemetul B in figura 8), declin catre ar fi fost mult mai mare daca nu ar fi contrabalansat de stabilitatea intrarilor mari de la varsta de 65 ani; schimbarea majora a intarilor se va produce dupa anul 2025, cand la 61 de ani vor ajunge generatiile extrem de mari 1967-1968 (segmentul C). Evolutiile compensatorii ale intrarilor mari de la varsta de 65 de ani in anii 2020-2025 la barbati nu le regasim insa la femei, avnd doar o singura varsta de intrari masive in perioada 2016-2025, cea de 60 si respectiv 61 de ani, si de aici declinul consistent al intrarilor inca din anul 2016 -segementul b in figura 8. Dupa anul 2025 ajung insa la varstele de 61-63 ani aceleasi generatii mari de dupa 1966 si ascensiunea numarului de intari este vertiginoasa (segmentul c).