Roma în context

1. Roma în context european

2. Cuprins:-Istoric - Tratatul de la Roma pune bazele Comunităţii Economice Europene -Politicile Tratatului de la Roma - A. Politica agricolă comună (PAC)- B. Politica comercială comună - C. Politica privind Concurenţa - D. Politica economică şi financiară -Tratatul de la Roma-liberalizarea circulaţiei capitalului ca o viitoare componentă a viitoarei Pieţe comune -Încheiere -Bibliografie

3. Istoric • Uniunea Europeană a fost creată cu scopul de a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse de ţări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial. Începând cu anul 1950, ţările europene încep să se unească, din punct de vedere economic şi politic, în cadrul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, propunându-şi să asigure o pace durabilă.

4. Cele şase state fondatoare sunt Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. Anii '50 sunt marcaţi de Războiul Rece dintre Est şi Vest. În Ungaria, manifestările de protest din 1956 îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice; în anul următor, 1957, Uniunea Sovietică trece în fruntea cursei pentru cucerirea spaţiului, lansând primul satelit spaţial din istoria omenirii, Sputnik 1.

5. Tratatul de la Roma pune bazele Comunităţii Economice Europene (CEE), cunoscută şi sub denumirea de „Piaţa comună” în 1957 • Tratatul de la Roma se referă la tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (EEC) și a fost semnat de Franța, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia și Luxemburg la 25 martie 1957. Inițial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunității Economice Europene. Totuși, Tratatul de la Maastricht l-a amendat eliminând, printre alte lucruri, cuvântul "Economic" atât din numele comunității cât și al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori Tratat de instituire a Comunității Europene sau Tratatul CE.

6. Tratatul inițial a fost modificat de către toate tratatele ulterioare; Tratatul de la Nisa a încercat să consolideze toate tratatele într-un singur document, dar Tratatul CE a rămas o secțiune de sine stătătoare în cadrul acestuia. • Deși intrarea în vigoare în 1993 a Tratatului de instituire a Uniunii Europene a fost un nou pas in direcția integrării europene, luarea majorității deciziilor în cadrul Uniunii se face încă după baza legală a Tratatului CE, care rămâne principală sursă a legislației comunitare.

7. POLITICILE TRATATULUI de la ROMA • În cadrul Tratatului de la Roma sunt prevăzute o serie de politici.Scopul acestora era de a armoniza economiile naţionale ale statelor membre. Ele au fost cele care au permis crearea Pieţei Comune. Aceste politici au fost aplicate in domeniul agricol (Politica Agricolă Comună:PAC), comercial (Politica Comercială Comună:PCC),concuren ei (Politica privind concurenţa), dari în cel economic si financiar.

8. A. Politica agricolă comună (PAC) • Este vorba de politica cea mai veche, cea mai integrată si cea mai importantă dintre politicile europene. • Cheltuielile comunitare in acest domeniu reprezintă aproximativ 45% din bugetul comunitar, la ora actuală. • În cadrul Tratatului de la Roma sunt enumerate cinci obiective principale în acest domeniu: • -Creșterea productivității în agricultură-Garantarea securității materiilor prime • -Asigurarea de prețuri rezonabile consumatorilor • -Stabilirea pieţelor • -Asigurarea unui nivel de viaţă echitabil pentru cei care muncesc în agricultură

9. B. Politica comercială comună • Principalul obiectiv al politicii comerciale comune este de a apăra produsele comunitare în faţa produselor provenind din treiţări. De asemenea, ea permite afirmarea puterii comerciale a Europei. Trebuie remarcat faptul că începând cu anii 1960, Comunitatea a început să negocieze acorduri cuţările aflate în curs de dezvoltare, pentru le favoriza dezvoltarea economică.

10. C. Politica prinvind Concurenţa • Tratatul de la Roma cuprinde mai multe articole consacrate protejării liberei concurenţe în sânul Europei comunitare. Aceste articole reglementează acordurile și ajutoarele acordate de către statele membre întreprinderilor naționale interzic abuzurile generate de obţinerea unor poziţii dominate sau de monopoluri. Aceste prevederi suntcompletate de o reglementare comunitară din 1989 privitoare exclusiv la realizarea monopolurilor.

11. D. Politica economică şi financiară • Deşi articolul 103 al Tratatului de la Roma cere statelor membre să- şi elaboreze politicile economice cosultându-se reciproc, până acum acest lucru nu s-a prea realizat. Faptul cămajoritatea guvernelor au adoptat politici similare in anii ’70, s-a datorat recreaţiei acestora lapresiunile economice globale şi nu conceperii în comun a strategiilor lor de ansamblu. Astfel,în pofida discuţiilor periodice dintre miniştri, nu s-a elaborat o politica comună de reunire a resurselor energetice, delimitare a inflaţiei sau de reducere a şomajului. Rapoartele economice anuale întocmite de Comisie conţineau recomandări pentru guvernele naţionale, însă acestea nu erau obligatorii.

12. Tratatul de laRoma-liberalizarea circulaţiei capitalului ca o viitoare componentă a viitoarei Pieţe comune Procesul liberalizării capitalului a avut loc lent şi treptat, prioritate acordându-se liberalizării comerţului cu cărbuni.Primele două directive asupra liberalizării capitalului, din 1960 şi 1962, aveau in vedere mişcarea capitalului sub formă de: investiţii directe, credite comerciale pe termen scurt, comerţ cu acţiuni cotate la bursă. Restricţii emiterea şi plasarea de acţiuni, restricţii pe motive de balanţă de plăţi. Schimbări in sistemul monetar internaţional apariţia „euromodelelor”, dezvoltareapieţei capitalului privat, trecerea de la sistemul de cursuri fixe la sistemul de cursuri flotante,crearea Sistemului Monetar European.

13. Liberalizări ale capitalului: Germania, Olanda, Luxemburg si Belgia, urmate mai târziu de Regatul Unit (1979) şi Danemarca (1985). Franţa şi Italia au invocat clauze de salvgardare pentru o perioadă mai lungă în timp ce noii veniţi-Grecia, Portugalia şi Spania au menţiunutrestric ii în decursul unei perioade de tranziţie.Cartea Albă, 1985, privind, măsurile pentru desăvârşirea Pieţei unice interne, se referă la înlăturarea restricţiilor care mai existau asupra mişcărilor de capital şi crearea unei pieţe unice a seriviciilor financiare.O directivă din iunie 1988, cu intrarea în vigoare la 1 iulie 1990, a introdus o listă revizuită recondiţionate de capital în care s-au inclus noi tranzacţii şi transferuri. La 1 iulie 1990, circulaţia capitalului in Comunitatea Europeană a devenit liberă (mici excepţii deliberalizări obligatorii pentru a proteja cursul valutar. • Uniunea Europeană de azi constituie rezultatul unei evoluţii, a unei construcţii de-alungul a cinci decenii. Această perioadă nu a fost lipsită de reculturi, de momente de criză, • precum cea dintre 1962 si 1969, din timpul generalului de Gaulle, revenit la preşedintelui Franţei. Ceea ce este important însă este faptul că, de fiecare dată s-au găsit personalităţi şi • adeseori din tări mici precum, Pierre Werner, fost prim-ministru al Luxemburgului care au • făcut ca aceste momente să fie depăşite cu brio. În plus, motorul construcţiei europene pe care l-a reprezentat alianţa franco-germană a funcţionat aproape permanent în perioada preşedintelui francez Mitterand şi a cancelarului german Kohl.Fundamentală, în aceste perioade, a fost cooperarea între ţările membre pentru a găsi soluţii unanim-acceptabile diverselor provocări cu care s-a confruntat Uniunea.

14. Toate aceste soluţii aveau nevoie de o bază juridică solidă, de unde a decurs şi nevoia modificării Tratatului de la Roma din 1957.

15. Bibliografie:-http://www.scribd.com/doc/25340040/Tratatul-de-La-Roma-http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_RomaBibliografie:-http://www.scribd.com/doc/25340040/Tratatul-de-La-Roma-http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Roma • -http://ec.europa.eu/enlargement/index_ro.htm • “Europa în 12 lecţii” de Pascal Fontaine • Uniunea Europeană în lume- Politica externă a Uniunii Europene

16. COLEGIUL NAŢIONAL “IULIA HASDEU” LUGOJProiectrealizat de elevii:-Larisa Berzava-ValentinaToderescu-VladMozaProfesorcoordonator: CameliaPuţinelu