slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
2014 PowerPoint Presentation
Download Presentation
2014

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 38

2014 - PowerPoint PPT Presentation


  • 105 Views
  • Uploaded on

2014. STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CULTURA PLANTELOR PE NISIPURI D ĂBULENI “SISTEMUL NATIONAL AL PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECTIE, INTRE DEZIDERAT SI REALIZARE”. ,, INFLUEN ŢA PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECŢIE ÎN COMBATEREA DEFLAŢIEI EOLIENE PE SOLURILE NISIPOASE”

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about '2014' - tate-holcomb


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide1
2014

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CULTURA PLANTELOR PE NISIPURI DĂBULENI

“SISTEMUL NATIONAL AL PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECTIE, INTRE DEZIDERAT SI REALIZARE”

slide2

,,INFLUENŢA PERDELELOR FORESTIEREDE PROTECŢIE ÎN COMBATEREA DEFLAŢIEI EOLIENE PE SOLURILE NISIPOASE”

Autori: Aurelia Diaconu, Toma V., Reta Draghici, Draghici I.

Punerea în valoare a terenurilor nisipoase şi a condiţiilor climatice din aceste zone s-a realizat printr-o o investiţie foarte importantă :

Sistemul antideflaţinal

Acest sistem antideflaţional a fost proiectat şi realizat încadrul amenajării sistemului de irigatii Sadova –Corabia şi a ţinut seamă de rezultatele cercetărilor atât la realizarea sistemului de perdele forestiere, cât şi la lucrările de amenajare a teritorului.

In cadrul sistemului de agricultură specific solurilor nisipoase s-au elaborat tehnologii de cultivare a plantelor care au prevăzut şi metode de combatere a eroziunii eoliene.

  • În anul 1969 prin HCM 1898 s-a aprobat planul şi măsurile de amenajare pentru sistemul de irigaţii Sadova –Corabia, prin care s-a dispus defrişarea pădurilor din zona sistemului (cca 9000 ha) şi înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie care au suprafaţa de 1400 ha şi o lungime de 2000 km.
  • Pe solurile nisipoase cu grad ridicat de expunere au fost amplasate perdele forestiere din salcâm cu lăţimea de 10 m distanţate la 288 m pe terenurile cele mai expuse şi la 560 m pe terenurile cu grad de expunere mai redus.

15.Mai 2014

slide3

Un factor climatic cu implicaţii majore în sistemul de agricultură practicat pe solurile nisipoase îl constituie vântul, a cărui acţiune dă naştere la fenomenul denumit eroziune eoliană sau deflaţie.

  • Solurile nisipoase din amenajarea hidroameliorativă Sadova – Corabia sunt supuse permanent fenomenului de eroziune eoliană, predominant în perioada de primăvară – vară, respectiv lunile: martie, aprilie, mai, iunie şi iulie.
  • Pagubele produse agriculturii de acest fenomen, specific solurilor nisipoase pot fi rezumate astfel:
  • descoperirea seminţelor şi dezrădăcinarea plantelor,
  • traumatizarea plantelor de către nisipul purtat de vânt,
  • acoperirea culturilor agricole cu nisip,
  • reducerea capacităţii fotosintetice a plantelor datorită prafului depus pe frunze,
  • sărăcirea solului în humus, în elemente nutritive, în particule fine de sol (praf şi argilă)
  • acoperirea solurilor fertile cu nisip.
  • Gradul de expunere la deflaţie este dependent de
  • compoziţia granulometrică,
  • conţinutul în materie organică,
  • de obstacolele naturale sau artificiale,
  • de gradul de acoperire cu vegetaţie, umiditate, etc.
  • Clasificarea expunerii solurilor la deflatia eoliana
  • În funcţie de compoziţia granulometrică (tabelul 1, fig. 1), solurile din amenajarea hidroameliorativă Sadova –Corabia pot fi grupate astfel:
  • - 28440 ha cu grad de expunere ''foarte mare'' - ''mare'' - nisipuri şi psamosoluri;
  • - 7350 ha cu grad de expunere ''moderat'' - ''mic'' - cernoziomuri cambice;
  • - 2230 ha cu grad de expunere ''mic'' - brune argilo - iluviale;
  • - 8540 ha cu grad de expunere ''absent''- cernoziomuri, cernoziomuri cambice şi brun-roşcate
suprafe ele i modul de folosin ale nisipurilor i solurilor nisipoase din rom nia i c p a 1998
SUPRAFEŢELE ŞI MODUL DE FOLOSINŢĂ ALE NISIPURILOR ŞI SOLURILOR NISIPOASE DIN ROMÂNIA(I.C.P.A.1998)
slide6
REPARTIZAREA PE JUDEŢE A NISIPURILOR ŞI SOLURILOR NISIPOASE DIN ROMÂNIA (DEZVOLTATE PE DEPOZITE DE NATURĂ EOLIANĂ)
slide7

Deflaţia sau eroziunea eoliană se înscrie , alături de apă şi hrană în seria factorilor limitativi ai producţiei pe nisipuri şi soluri nisipoase. Prin frecvenţa şi intensitatea lor, precum şi prin momentele în care se produc , vânturile conduc la compromiterea parţială sau totală a culturilor de pe suprafeţe mari cu nisipuri şi soluri nisipoase. frecvenţa şi intensitatea vânturilorRegimul vânturilor este caracterizat de frecvenţa cu care bate , direcţia din care bate şi de viteza sau intensitate .Frecvenţa reprezintă 59% din an, faţă de calm, de 41%. Direcţia dominantă este vestică, de la vest la est şi estică, de la est la vest (Soimu T.,1997). Cunoaşterea direcţiei dominante a vânturilor este necesară pentru amplasarea unor obstacole care să micşoreze viteza vânturilor la suprafaţa terenurilor agricole.

Vânt = 59% (pe an)

Calm = 41% (pe an)

Direcţia de bătaie (% pe an)

V = 20,5; VNV = 5,4

NV = 3,3; NNV = 0,5

N = 1,3; NNE = 0,8

NE = 5,4; ENE = 1,5

E = 11,8; ESE = 3,7

SE = 1,0; SSE = 0,2

S = 0,5; SSV = 0,3

SV = 1,1; VSV = 1,7

Figura 2: Media multianuală a frecvenţei vânturilor (%), Dăbuleni 1967 - 1997

(Şoimu T., 1997)

slide8

Lunile cele mai afectate sunt martie, aprilie, mai şi iunie, deci perioada de primăvară spre vară, când solurile sunt lucrate sau plantele sunt puţin dezvoltate . Variaţia vitezei anuale a vântului este prezentată în figura 4 din care reiese că din totalul de 365 zile dintr-un an există 64,5 zile cu posibilităţi de declanşare a deflaţiei (Şoimu T.,1998).

3: Media lunară multianuală a frecvenţei vânturilor (%),

Dăbuleni 1967 - 1997 (Şoimu T, 1998)

slide9

Intensitatea fenomenului de deflaţieIntensitatea fenomenului de deflaţie depinde de:- viteza vântului,- perioada de desfăşurare, - gradul de acoperire cu vegetaţie - gradul de fertilitate sau conţinutul în humus al solurilor nisipoase.

y = -22,389 + 5,112X - 0,136X2

r = 0,99***

y = 1,444 + 0,127X

r = 0,91*

Intensitatea fenomenului de deflaţie funcţie de viteza vântului

şi de perioada de desfăşurare

(Şoimu T., 1996)

slide11

NIVELAREA MODELAREA TERENURILOR NISIPOASENisipuri ameliorate suprafeţele de teren luate în cultură după efectuarea lucrărilor de modelare-nivelare, fertilizare-ameliorativă, irigare, desecare şi înfiinţarea perdelelor de protecţie antierozionale eoliene (Baniţă P. şi colab., 1981).“O expeditie in Sahara olteană’ - Ilie Purcaru – Fundatia Scrisul Românesc, 2001citat : “Această concepție și-a avut adversarii ei, și nu puțini. Ea s-a văzut silită să lupte nu doar cu natura pe care se exersa, ci și cu o mentalitate asupra acesteia care, sedimentată în timp, devenise, ca și nisipurile, de o duritate de rocă.”Deci la Dabuleni spectacolul “Terex”- urilor a continuat. Spectacol, adică o întâmplare exterioară oamenilor, neclintindu-le nimic din ființă, decât doar o mentalitate asupra geologicului, considerat până atunci sub specia eternității. .....................................Marșul “Terex”- urilor, trezind mineralul și mișcându-l spre viață, și-a avut ca ecou marșul invers, spre neființă, al pădurilor de salcâmi sfârtecate de fierăstrae și de exploziile dinamitei. …………………………Întreaga viață a plantelor, a copacilor, a vietăților aripate, patrupede sau târâtoare s-a reașezat, când n-a murit, într-o formulă nouă.” Noua ecologie” profețită de profesorul Baniță se năștea.

slide12

FERTILIZAREA AMELIORATIVĂNu noi, românii, suntem primii care ne-am ocupat de nisipuri, într-o lume în care criza alimentară o dublează pe cea energetică. Au făcut-o înaintea noastră, sau simultan cu noi, agricultori din California, din Ungaria, din Rusia, din Israel, din China, sau din alte locuri cu ”Sahara”. Dar la noi profesorul Banita (care a vizitat toate tarile de mai sus), operatia fertilizarii are un „ce” al ei. Si prin amploare, și prin complexitate și mai ales prin caracterul ei unitar și armonic, decis și dirijat la nivel național cu lungă bătaie în viitor. “O expeditie in Sahara olteană’ - Ilie Purcaru – Fundatia Scrisul Românesc, 2001citat : “Această concepție și-a

slide13

Dupa 20 de ani de la infiintarea SCDCPN Dabuleni, in 1979 când s-a făcut recepţia proiectului prin care s-au amenajat solurile nisipoase din sudul Olteniei în vederea unei exploatări agrosilvice în condiţii de irigare prin punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii Sadova-Corabia pe o suprafaţă de circa 74 500 ha din care circa 36 000 ha terenuri nisipoase, preşedintele BIRD, Robert Mc Namara, scria în „cartea de aur” a SCCCPN Dăbuleni următorul mesaj: „ Aveţi toate motivele să fiţi mândrii de o realizare extraordinară – crearea unui paradis agricol într-un deşert, Felicitări!” ,

datat 21.07.1979.

sistemul de iriga ii sadova corabia
SISTEMUL DE IRIGAŢII SADOVA-CORABIA

PE BAZA REZULTATELOR DE CERCETARE OBŢINUTE LA STAŢIUNEA DĂBULENI S-A ELABORAT STUDIUL TEHNICO-ECONOMIC DE CONSTRUIRE A SISTEMULUI DE IRIGAŢII SADOVA - CORABIA

SUPRAFAŢĂ - 80.000 HA

DIN CARE: 36.000 HA SOLURI NISIPOASE

slide19

Camp experimental cu sorg pe solurile nisipoase

Hibrizi de porumb pe solurile nisipoase

slide34

După anul 1990 s-a constatat o intensivizare a fenomenului de deflaţie determinată de apariţia noilor forme de proprietate asupra terenurilor agricole, care au condus la:

  • - tăierea abuzivă a unor perdele forestiere de protecţie,
  • - defrişarea unor suprafeţe întinse de pădure, plantaţii viticole şi livezi
  • - practicarea unei agriculturi fără măsuri agrofitotehnice de prevenire şi combatere a acestui fenomen. În prezent putem spune că fenomenul de eroziune eoliană se manifestă într-o măsură redusă în zona solurilor nisipoase datorită următoarelor aspecte: - au fost refăcute în cea mai mare parte perdelele forestiere cu precădere în zonele cu gradul cel mai ridicat de expunere, astfel că suprafaţa ocupată cu perdele forestiere este de 1400 ha;- o parte din solurile nisipoase cu grad de fertilitate redus, supuse eroziunii eoliene şi neexploatabile în condiţii de eficienţă economică au trecut în proprietatea Regiei Pădurilor, suprafaţa împădurită fiind de 2886 ha(HG 876/1997 şi HG 357/2002);-numărul mare de proprietăţi, cu structuri diferite de culturi determină realizarea unui sistem empiric de culturi în fâşii;-suprafeţele mari de terenuri nisipoase rămase necultivate determină creşterea gradului de acoperire cu vegetaţie sau resturi vegetale.
slide36

Necesitatea măsurilor de combatere a eroziunii eoliene pe solurile nisipoase se va menţine şi în perspectiva anului 2025. Schimbările climatice prognozate vor determina creşterea gradului de aridizare şi implicit a gradului de expunere a terenului la eroziune eoliană.

  • Se impune comasarea suprafeţelor din amenajarea Sadova - Corabia în ferme agricole de dimensiuni mijlocii şi mari, pentru exploatarea cărora sistemul de combatere a deflaţiei aşa cum a fost conceput prin proiectul de realizare a incintei amenajate Sadova–Corabia şi sistemul de agricultură specific solurilor nisipoase.
  • Terenurilor a căror exploatare agricolă nu este profitabilă vor primi alte destinaţii (păduri, parcuri ecologice naturale, etc.)
  • Exploatarea agro-silvică a solurilor nisipoase poate fi o alternativă la agricultura tradiţională şi totodată una dintre măsurile de stăvilire a eroziunii eoliene.

.

slide37

Sprijin legislativ

- creştere continuă a tuturor elementelor de cuantificare a stării de infracţionalitate, ca urmare a scăderii continue a nivelului de trai al populaţiei, dar mai ales lipsei de fermitate a instituţiilor de justiţie şi de cercetare penală în luarea unor decizii drastice faţă de cei care comit abateri de la regimul silvic.

De asemenea, nu se încasează amenzile de către primăriile locale, iar administraţiile fiscale locale nu se preocupă de încasarea pagubelor aduse fondului forestiersi sistemelor de irigatii