1 / 27

Implicaţiile noii politici comunitare de dezvoltare rurală asupra aderării României la UE

Implicaţiile noii politici comunitare de dezvoltare rurală asupra aderării României la UE. Dr. Mihail DUMITRU Delega ţ ia Comisiei Europene în România. Structura prezentării. Noua arhitectură a politicii comune de dezvoltare rurală Problemele majore ale ruralului românesc

tamika
Download Presentation

Implicaţiile noii politici comunitare de dezvoltare rurală asupra aderării României la UE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Implicaţiile noii politici comunitare de dezvoltare rurală asupra aderării României la UE Dr. Mihail DUMITRUDelegaţia Comisiei Europene în România

  2. Structura prezentării • Noua arhitectură a politicii comune de dezvoltare rurală • Problemele majore ale ruralului românesc • În ce măsură noua politică europeană de dezvoltare rurală răspunde problemelor din ruralul Românesc ?

  3. Noua arhitectură a politicii comune de dezvoltare rurală (I) Prin Agenda 2000Dezvoltarea Rurală a devenit oficial al doilea pilon al PAC. Toate măsurile şi instrumentele de sprijin existente au fost unite intr-un cadru legal comun (Reglementarea 1257/99) şi având la bază o programare multi-anuală. Acest cadru legal oferă statelor membre un meniu de 26 măsuri din care ele îşi pot definii programele naţionale de dezvoltare rurală. Acest cadrul legal expiră la sfârşitul anului 2006.

  4. Noua arhitectură a politicii comune de dezvoltare rurală (II)

  5. Noua arhitectură a politicii comune de dezvoltare rurală (III) Încercarea de a reconcilia în cadrul Agendei 2000 principiul concentrării geografice al fondurilor structurale cu nevoile politicii de dezvoltare rurală ca al doilea pilon al PAC necesar acompanierii procesului de reformă al PAC în toate zonele rurale a condus la o complicare extremă a mecanismului de aplicare a politicii de dezvoltare rurală.

  6. O arhitectură de finanţare şi implementare extrem de complexă • Perioada de programare 2000-2006 • Finanţarea se face din două surse FEOGA-orientare şi FEOGA garanţii • Patru tipuri de programe de dezvoltare rurală • 68 PDR în regiunile din afara obiectivului 1, • 20 SPD regiunile din obiectivul 2 • 69 PRD regiunile din obiectivul 1 • 73 programe Leader + • La care se adaugă pentru perioada 2004-2006 pentru cele 10 noi state membre 10 PDR şi 9 programe obiectivul 1 (SOP)

  7. Noua arhitectură a politicii comune de dezvoltare rurală (IV) O noua propunere de reglementre pentru perioada 2007-2013 pe baza urmatoarelor principii: • Creşterea importanţei dezvoltării rurale în cadrul UE: pentru perioada 2007-2013 sprijinul acordat dezvoltării rurale va fi intensificat prin transferul fondurilor de la măsurile de piaţă, prin reduceri la plăţi directe acordate fermelor mai mari, legând astfel cei doi stâlpi ai PAC. • Politica dezvoltării rurale în perioada 2007-2013 va avea trei axe majore: • Competitivitatea sectorului agricol şi silvic • Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale • Creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi diversificarea activităţilor economice Toate măsurile existente for fi grupate într-un singur instrument de finanţare şi programare pe cele trei axe majore.

  8. Noua arhitectură a politicii comune de dezvoltare rurală (II)

  9. Continuare • Un sistem unic de finanţare (FEADR), programare, management şi control financiar, care se va concentra în egală măsură ca şi în prezent pe fondurile pentru regiunile acoperite de programe de convergenţă • Va exista o strategie de dezvoltare rurală a UE pe baza căreia se vor elabora strategiile şi programele naţionale • Întreg teritoriul Uniunii Europene va fi eligibil să primeasca sprijin în cadrul programelor de dezvoltare rurală confinanţate de UE • Programele de dezvoltare rurală vor fi implementate prin alocări diferenţiate (fondurile vor putea fi utilizate pe o perioada de pana la doi ani dupa anul financiar pentru care au fost alocate resurse) • Nu vor mai fi programe LEADER separate, însa abordarea LEADER va fi menţinutăşi va fi inclus iî programele de dezvoltare rurală sprijinul pentru strategiile de dezvoltare locală elaborate şi implementate în cadrul parteneriatelor locale. • Pentru perioada 2007-2013 se propune un buget de 13 miliarde €/an pentru finanţarea DR.

  10. Axa I - Creştere competitivităţii agriculturii şi silviculturii minimum 15% din resursele financiare alocate fiecărui stat rata de co-finanţare UE 50% sau 75% în regiunile de convergenţă Masuri pentru creşterea potenţialului uman • Pregătire profesională continuă şi acţiuni de informare a fermierilor şi silvicultorilor • Instalarea tinerilor fermieri • Pensionare anticipată • Servicii de consultanţă Măsuri de creştere a potenţialului fizic • Modernizarea fermelor • Creşterea valorii economice a pădurilor • Creşterea valorii adăugate a producţie primare agricole şi silvice • Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii necesare agriculturii şi silviculturii • Restaurarea potenţialului productiv după dezastre naturale şi măsuri de prevenire a lor

  11. Continuare axa I Măsuri de creştere a calităţii producţiei şi produselor agricole • Sprijin pentru îndeplinirea standardelor cerute de legislaţia comunitară • Sprijin pentru fermierii ce participă la programe de calitate a produselor alimentare • Activităţi de informare şi promovare a produselor din schemele de calitate Două măsuri pentru noile state membre • Restructurarea fermelor de semi-subzistenţă • Crearea grupurilor de producători

  12. Axa II - Protecţia mediului şi managementul resurselor funciare Măsurile de agro-mediu sunt obligatorii. O condiţie generală la nivelul beneficiarilor este respectarea normelor UE si naţionale obligatorii pentru agricultură şi silvicultură (eco-condiţionalităţi). Minimum 25% din resursele financiare alocate fiecărui stat trebuiesc alocate axei II. rata de co-finanţare UE 55% sau 80% în regiunile de convergenţă Măsuri de utilizare durabilă a terenurilor agricole • plăţi pentru compensarea handicapului natural în zonele de munte • plăţi pentru compensarea handicapului natural în afara zonelor de munte • plăţi pentru agro-mediu şi bunăstarea animalelor • sprijin pentru investiţii neproductive Măsuri de utilizare durabilă a terenurilor forestiere • prima împădurire a terenurilor agricole • stabilirea pentru prima oara a sistemelor agro-forestiere pe teren agricol

  13. Continuare axa II prima împădurire a terenurilor ne-agricol • Plaţi Natura 2000 • plaţi pentru eco-silvicultură Măsuri pentru restaurarea potenţialului productiv al pădurilor şi acţiuni preventive • sprijin pentru investiţii neproductive

  14. Axa III- Calitatea vieţii şi diversificare rurală Metoda de implementare preferată prin strategiile locale de dezvoltare ţintind entităţi sub-regionale. Minimum 15% din resursele financiare alocate fiecărui stat trebuiesc alocate axei III. Rata de co-finanţare UE 50% sau 75% în regiunile de convergenţă Măsuri de diversificare a economiei rurale • dezvoltarea activităţilor neagricole • sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro întreprinderi • protecţia şi maximizarea potenţialului patrimoniului natural Măsuri de îmbunătăţire a calităţi vieţii în rural • servicii esenţiale pentru economia şi populaţia rurală • renovarea şi dezvoltarea satelor, păstrarea şi restaurarea moştenirii rurale Măsuri de pregătire profesională a actorilor economici în zonele acoperite de axa 3

  15. Axa - LEADER • Fiecare program trebuie să aibă a componentă LEADER pentru implementarea strategiilor locale de dezvoltare şi a grupurilor de acţiune locală • minimum 7% din bugetul programului naţional de dezvoltare rurală al fiecărui stat trebuie rezervată pentru LEADER

  16. O politică comună pentru realităţi atât de diferite • Dezvoltarea rurală a evoluat de la o politică sectorială (agricultură cu o componentă de ajustare a structurilor agricole) la o politică cu o dimensiune teritorială puternică. • La nivelul UE nu există un concept (definiţie) comună a spaţiului rural deşi există mai multe definiţii în special având la bază densitatea populaţiei (OECD). Uneori există o legătură cu modul de utilizarea pământului şi cu structurile administrativ teritoriale.

  17. Clasificarea regiunilor după nivelul de ruralitate(definiţia OECD)SURSA: Reţeaua experţilor agricoli independenţi din tarile candidate TCEE

  18. Problemele majore ale ruralului românesc (economico-sociale) • Dominată într-o prea mare măsură de agricultură(37% din populaţia activă si 14% contribuţie la PIB) • Dualitatea structurilor de exploatare agricolă un număr mic de ferme forte mari1.773 ferme de peste 1,000 hectare (cu o medie de 270 hectare) din care: • 42 ferme de peste 5.000 ha • 75 ferme cu dimensiuni între 2.500 si 5.000 ha • 526 ferme între 1.000 si 2.500 ha şi un număr forte mare de gospodării de subzistenţă ori semi-subzistenţă • 4,759.7 mii ha cu o medie de 1.6 ha • Exces de populaţie activă agricolă • Nivelul scăzut al veniturilor rurale şi al ocupării forţei de muncă • Rată mică de instalare a IMM-urilor • Infrastructura (fizică şi socială) insuficient dezvoltată • Nivel scăzut de educaţie şi calificare al populaţiei rurale

  19. Cercul vicios al economiei rurale româneşti

  20. Problemele majore ale ruralului românesc (politică de dezvoltare rurală) • definiţia recentă a spaţiului rural românesc(ordinul comun al MAPDR/MAI/ MIE 173/160/93 martie 2004) bazată pe o transpunere parţială a definiţiei din Carta europeană a spaţiului rural • O combinaţie între componenta teritorială, organizarea administrativ teritorială şi modul de folosinţă a terenului • după definiţia actuală multe localităţi ce ar putea fi încadrate în spaţiul rural sunt considerate zone urbane şi în consecinţă excluse de la finanţările existente. • Lipsa unor măsuri naţionale de dezvoltare rurală(excepţie făcând programele cu finanţări externe, SAPARD, programele Băncii Mondiale si ale FIDA) • introducerea funcţie de protecţie a mediului in politica agricolă şi de dezvoltare rurală

  21. Problemele majore ale ruralului românesc • Lipsa creditului rural Ezitarea băncilor comerciale de a opera în mediul rural ar fi trebuit să confere o oportunitate cooperativelor de credit să ocupe repede această nişă de piaţă. O singură reţea cooparatistă (Creditcoop) care are circa 500 de filiale a fost autorizată. Programele de finanţarea externă compensează într-o mare măsură lipsa creditului comercial rural. 3 258,96 milioane USD programe de finanţare externă în perioada 2000-2006: 1 672,37 milioane USDContribuţia netă donatorilor internaţionali 1 556,30 milioane USD co-finanţare naţionala (privată şi publică) Stimularea investirii productive a veniturilor căştigate de populaţia rurală ce lucrează în străinătate

  22. Situaţia finanţării SAPARD 30.03.2005 (milioane € )

  23. Noua politică europeană de dezvoltare rurală răspunde problemelor ruralului românesc? • din punct de vedere al resurselor alocate şi al gamei de măsuri oferite problemele ruralului românesc pot fi bine adresate • decizia privind completarea plăţilor directe (national topping up) poate diminua resursele alocate dezvoltării rurale • adaptarea definiţiei spaţiului rural românesc astfel încât să nu mai fie excluse comunităţii cu un vădit caracter rural

  24. Pachetul financiar pentru Romania 2007-2009

  25. puncte cheie • pregătirea strategiei şi a planului naţional de dezvoltare rurală trebuie să adreseze aceste probleme • crearea mecanismului de aplicare a politicii (agenţiei de plăţi, organism de certificare) care va gestiona resursele financiare pentru dezvoltarea rurală • anumite măsuri din politica de dezvoltare rurală sunt administrate pe baza mijloace de gestiune a plaţilor directe (plăţile pentru handicap natural)

  26. Alte aspecte Anumite probleme ale ruralului românesc se găsesc la confluenţa politicilor şi trebuiesc adresate printr-o integrarea elementelor de politici sociale, educaţionale, de protecţie a mediului cu politica de dezvoltare rurală • consolidarea exploataţiilor agricole • reducerea abandonului şcolar • combaterea sărăciei • calitatea serviciilor rurale (educaţie, sănătate, infrastructură fizică,

  27. Concluzie România are nevoie de un proiect major de modernizare a spaţiului său rural. Aderarea la UE reprezintă un moment potrivit pentru a lansa un astfel de proiect pentru că îi oferă, contextul, cadrul instituţional şi resursele financiare pentru un astfel de proiect. Comunitatea rurală trebuie să devină un artizan activ al unui astfel de proiect şi nu un asistent pasiv la proiecte şi măsuri decise din afara mediului rural

More Related