Download
slide1 n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
ANIMALE SĂLBATICE PowerPoint Presentation
Download Presentation
ANIMALE SĂLBATICE

ANIMALE SĂLBATICE

2987 Views Download Presentation
Download Presentation

ANIMALE SĂLBATICE

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. ANIMALE SĂLBATICE

  2. ANIMALE SĂLBATICE Grupa nr.2

  3. Animalele care îşi caută singure hrană şi adăpost sunt animale sălbatice. Acestea trăiesc atât la munte, cât şi la câmpie. Unele dintre ele sunt folositoare omului, dar unele produc şi pagube. În paginile următoare, veţi descoperi câteva dintre animalele sălbatice de la noi din ţară.

  4. Cerbul Este un mamifer rumegător, recunoscut pentru coarnele ramificate ce pot atinge dimensiuni uriaşe. Trăieşte la munte în zone cu păduri întinse, în luminişuri, dar poate fi întâlnit şi la câmpie. Se hrăneşte cu scoarţa copacilor, muguri, frunze, iarbă verde sau uscată. Poate trăi între 18 şi 20 de ani. Cerbul îşi pierde coarnele la fiecare început de lună martie.

  5. Căprioara Este un mamifer rumegător. Se adaptează cu uşurinţă la orice mediu, dar preferă zonele împădurite. Căprioarele sunt renumite pentru capacitatea de a-şi schimba blana în funcţie de anotimp. Trăiesc între 8 şi 16 ani.

  6. Vulpea Este un mamifer carnivor. Se hrăneşte cu şoareci de câmp, popândăi, veveriţe, iepuri şi este o “devoratoare de găini”. Vulpea ucide mai mult decât poate mânca la o singură masă şi îngroapă ceea ce rămâne, urmând să revină altă dată la locul cu “provizii”. Corpul vulpii nu este mare, dar iese în evidenţă datorită cozii lungi şi stufoase, care are vârful alb.

  7. URSUL BRUN Trăieşte în Munţii Carpaţi, mai ales printre stânci, unde îşi poate crea bârlogul. Este un animal puternic, poate parcurge chiar şi 150 de km într-o singură zi şi se bazează pe auz şi pe miros. Poate trăi până la 30 de ani în natură şi 50 în captivitate.

  8. Veveriţa Este un mamifer rozător. Se hrăneşte cu alune, nuci, seminţe, sâmburi, fructe de pădure, conuri de pin sau de brad. Are corpul mic şi o coadă lungă şi stufoasă. Este numită “acrobatul” lumii animalelor, uimind prin salturile pe care le face de pe o creangă pe alta şi prin viteza cu care se deplasează. Trăieşte aproximativ 6 ani.

  9. Ariciul Este un mamifer mic, insectivor. Are corpul acoperit cu ace lungi şi ascuţite. Pe corpul unui arici pot fi până la 15 000 de astfel de ace. Îşi caută hrana numai noaptea, insecte şi animale mici. Iarna, ariciul hibernează, ascunzându-se pe sub frunze.

  10. Este un animal robust şi suplu, asemănător cu câinele. Hrana lui preferată este carnea, dar poate supravieţui şi cu fructe sau alte vegetale. Mănâncă şi animale bolnave sau chiar şi moarte, de aceea i se mai spune “sanitarul pădurilor”. În căutarea hranei, poate parcurge şi 100 de km, într-o singură noapte. Lupul are o “haină” de vară, mai închisă, iar toamna îşi schimbă părul şi “îmbracă o haină” de iarnă, mai deschisă. Lupii se adună în haite, care, pe timp de iarnă, se pot asocia între ele. Lupul

  11. Mistreţul Este un mamifer omnivor, în general nocturn. Trăieşte în pădurile din zone de câmpie, deal, munte. Scoate sunete foarte asemănătoare cu ale porcului domestic. Colindă în turme pădurile şi culturile agricole de la marginea acestora. Produce stricăciuni, în special în lanurile de porumb şi de cartofi.

  12. Capra neagră Trăieşte în grupuri de 15-30 de capre, în regiunile înalte, stâncoase ale munţilor. Se hrăneşte cu măceşe alpine, muguri şi vlăstari de foioase sau conifere, frunze de diferite plante. Iarna consumă muşchi sau licheni. Poate trăi între 15 şi 20 de ani.

  13. Râsul (Linx) Trăieşte în pădurile din regiunile muntoase, greu accesibile. Este un animal carnivor prădător. Prada lui constă în animale din pădure: şoareci, iepuri, cerbi, diferite specii de păsări. Se mişcă repede şi fără zgomot, ceea ce îi permite să atace prada pe neaşteptate. Poate sări în orice direcţie, la o distanţă de 4-6 metri. Vede foarte bine seara şi noaptea.

  14. Iepurele de câmp Trăieşte atât la câmpie cât şi la munte. Se hrăneşte cu iarbă, morcovi, cereale, iar iarna cu scoarţa copacilor.Are o greutate de 4 până la 6 kg. Culoarea blănii variază în funcţie de loc şi anotimp, nuanţa generală fiind cenuşie-roşcată.Nu se poate deplasa la pas, numai în salturi, a căror întindere poate atinge 3 metri.

  15. Şoarecele de câmp Seamănă cu şoarecele de casă, doar că e puţin mai mare, botul şi coada sunt mai scurte, e mai cenuşiu pe spate şi mai alb pe burtă. Trăieşte în tuneluri săpate sub pământ. Se hrăneşte cu boabe de cereale şi frunze de grâu, lucernă. Produce mari pagube agricultorilor. Un singur animal într-un an mănâncă sau distruge 11 kg de substanţe vegetale. Se înmulţeşte cu o iuţeală uimitoare.

  16. Barza Trăieşte în zone calde, în apropierea bălţilor sau mlaştinilor. Se hrăneşte cu broaşte, peşti, păsări mici. Îşi face cuibul pe acoperişuri, coşuri, turnuri de biserici. Toamna zboară în stoluri spre ţările calde, iar primăvara se întoarce la acelaşi cuib. Berzele comunică între ele prin repetate lovituri de cioc.

  17. Vrabia Este o pasăre mică, fiind cel mai frecvent întâlnită în preajma locuinţelor. Are pene cenuşii, cu dungi mai închise pe spate. Îşi construieşte, în arbori sau în scorburi, un cuib sferic în care depune ouăle, pe care le clocesc ambii părinţi, timp de 14 zile. Se hrăneşte cu insecte mici, seminţe, firimituri şi alte resturi alimentare. Duşmanul de temut al vrabiei este pisica.

  18. Este una dintre cele mai cunoscute păsări din lume. Este specializată în căţărarea pe trunchiurile copacilor, cu ajutorul ghearelor puternice, curbate şi ascuţite, iar coada fiind rigidă îi serveşte ca punct de sprijin. Se hrăneşte cu insecte şi larve, dar consumă şi seminţe şi fructe. Prin distrugerea insectelor dăunătoare, ciocănitoarea este foarte utilă în pomicultură şi silvicultură. I se mai spune şi “doctorul pădurilor” Ciocănitoarea

  19. Este cea mai mare pasăre răpitoare de noapte. Se hrăneşte cu şoareci, lilieci mici, broaşte, insecte şi chiar şi iepuri. Trăieşte singură în cuiburi pe care şi le construieşte pe crengile copacilor sau în scorburi. Este o pasăre folositoare, pentru că vânează într-un an aproximativ 10 000 de şoareci, care, înmulţindu-se, ar consuma cantităţi uriaşe de hrană şi ar duce la răspândirea multor boli. Bufniţa

  20. Uliul Este o pasăre răpitoare de zi, mare, puternică. Atacă păsări şi mamifere mici. Are un cioc puternic cu care sfâşie prada. Are vedere foarte bună, putând distinge de la mari înălţimi prada: păsări, şoareci, iepuri, insecte. Se aruncă asupra prăzii, o apucă cu ghearele, o sfâşie cu ciocul şi o înghite nemestecată.

  21. Cărăbuşul Îl întâlnim peste tot, dar mai ales în regiunile cu terenuri nisipoase. Are picioare lungi şi subţiri, cu care aleargă pe sol şi pe trunchiurile copacilor. Ziua stă ascuns în locuri răcoroase şi doarme, iar noaptea iese în căutarea hranei(muguri, frunze), fiind o insectă dăunătoare.

  22. Este una dintre cele mai iubite insecte. Face parte din familia cărăbuşilor, trăieşte în livezi, pe câmpuri, în grădini. Hrana gărgăriţelor constăîn insecte minuscule de gradină, ouă de insecte, nectar şi polen, ceea ce la face foarte utile în grădină.Iarna hibernează în locuri curate şi ferite de vânt. Ca să se apere de duşmani, elimină din picioare o substanţă urât mirositoare, care ţine prădătorii departe. De asemenea, pentru a nu fi mâncată de păsări, se preface moartă. Gărgăriţa (Buburuza)

  23. Fluturi Fluturii sunt insecte cu un ciclu de viaţă neobişnuit. Deoarece cele mai multe specii zboară ziua, atrag atenţia prin diversele modele formate pe aripile colorate şi prin zborul lor extravagant şi graţios.

  24. Bibliografie: • manualul de Cunoaşterea mediului, clasa a II-a; • wikipedia.org; • clopoţel.ro; • zooland.ro.