Bolile reumatice
Download
1 / 52

BOLILE REUMATICE - PowerPoint PPT Presentation


  • 415 Views
  • Uploaded on

BOLILE REUMATICE. BOLILE REUMATICE. Bolile reumatice constituie un grup de afecţiuni a l ţesutului conjunctiv, având drept factor comun un mecanism etio-patogenetic de tip imunologic. febra reumatismală; artrita reumatoidă; lupus eritematos sistemic sclerodermie de sistem;

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' BOLILE REUMATICE' - neorah


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

Bolile reumatice1
BOLILE REUMATICE

Bolile reumatice constituie un grup de afecţiuni al ţesutului conjunctiv, având drept factor comun un mecanism etio-patogenetic de tip imunologic.

  • febra reumatismală;

  • artrita reumatoidă;

  • lupus eritematos sistemic

  • sclerodermie de sistem;

  • periarteriita nodoasă;

  • dermatomiozita;

  • spondiloartrita anchilozantă şi altele.


Elementele comune n bolile reumatice
Elementele comune în bolile reumatice:

  • dereglarea homeostazei imune cu dezvoltarea reacţiilor de hipersensibilitate tip imediat şi tardiv cu formarea de complexe imune circulante;

  • alterarea vaselor, în special, a patului microcirculator (vasculită alterativă şi proliferativă);

  • dezorganizarea de sistem a ţesutului conjunctiv:

    • faza intumescenţei mucoide;

    • faza modificărilor fibrinoide;

    • faza reacţiilor celulare inflamatorii;

    • faza de scleroză;

  • evoluţie cronică recidivantă.

  • afectarea articulaţiilor şi structurilor cutanate;

  • modificări multiviscerale (cord, rinichi, musculatura scheletală, sistemul nervos, pulmonii);


F ormarea de complexe imune circulante
Formarea de complexe imune circulante


V asculit alterativ i proliferativ
Vasculită alterativă şi proliferativă


Intumescen a mucoid
Intumescenţa mucoidă


Intumescenţa fibrinoidă a ţesutului conjunctiv

(mase de fibrină [Ф],

fibrele colagene [КлВ]lipsite de striaţie transversală)




Febra reumatic

-BOALĂ ACUTĂ, MULTISISTEM–INFLAMATORIE, MEDIATĂ IMUNOLOGIC, CARE AFECTEAZĂ PREPONDERENT CORDUL, CE SE DEZVOLTĂ DUPĂ INFECŢIE FARINGIANĂ CU STREPTOCOCUL β-HEMOLITIC GRUPUL A.

FEBRA REUMATICĂ


Etiologie
ETIOLOGIE

  • Infecţie streptococică cronică

  • Infecţie virală

  • Factori ereditari-constituţionali:

    • Antigenii histocompatibili

      HLA-B27, HLA-B8, HLA-D/DR



Răspuns imun

Angina

Ganglion limfatic

Limfocitul-B

Anticorp antistreptococic

Afectarea reumatismală acută a cordului

Vas sanguin

Vegetaţii

Corpusculii Aschoff

Pericardita fibrinoasă


Clinic atacul reumatismal este caracterizat prin

FEBRĂ,

POLIARTRITĂ MIGRATORIE LA NIVELUL ARTICULAŢIILOR MARI,

PANCARDITĂ,

NODULI SUBCUTANAŢI,

ERITEM MARGINAL CUTANAT,

COREEA SYDENHAM (SAU CHOREA SANCTI VITI – LEZIUNE NEUROLOGICĂ CU MIŞCĂRI INVOLUNTARE, RAPIDE, NEINTENŢIONATE).

CLINICATACUL REUMATISMAL ESTE CARACTERIZAT PRIN:


Endocardita reumatismal

ENDOCARDITĂ DIFUZĂ SAU VALVULITĂ DIFUZĂ;

ENDOCARDITĂ VERUCOASĂ ACUTĂ;

ENDOCARDITĂ FIBROPLASTICĂ;

ENDOCARDITĂ VERUCOASĂ RECURENTĂ.

ENDOCARDITA REUMATISMALĂ








Deschiz tura mitral are aspectul gurii de pe te
Deschizătura mitrală stângare aspectul gurii de peşte

Îngustarea şi scurtarea cordajelor tendinee


Stadiul granulomatos al ar aspectul ochilor de bufni nodul i aschoff i cel ule anitschkow
Stadiul granulomatos al AR stâng ( aspectul ochilor de bufniţă)noduliAschoff şi celule Anitschkow


M stângiocardita reumatismală

  • MIOCARDITĂ INTERSTIŢIALĂ GRANULOMATOASĂ;

  • MIOCARDITA INTERSTIŢIALĂ EXUDATIVĂ DIFUZĂ;

  • MIOCARDITĂ INTERSTIŢIALĂ EXUDATIVĂ ÎN FOCAR.





P ericardita reumatismal

EXUDAT: stâng

SEROS;

SERO-FIBRINOS;

FIBRINOS.

Pericardita reumatismală


Pericardit fibrinoas cord vilos
Pericardită fibrinoasă stâng(cord vilos)


Formele clinico morfologice ale fr

Formele clinico-morfologice stângale FR

1.Cardio-vasculară

2.Poliartritică

3.Cerebrală

4.Nodoasă


CRITERIILE JONES MODIFICATE ÎN 1992: stâng

CRITERII MAJORE:

CARDITĂ;

POLIARTRITĂ;

COREE;

ERITEM MARGINAL;

NODULI SUBCUTANAŢI

CRITERII MINORE:

ARTRALGII;

FEBRĂ;

INDICII SERICI AI INFLAMAŢIEI MĂRIŢI

CREŞTEREA INTERVALULUI PQ PE ECG.

DIAGNOSTICUL POZITIV AL FEBREI REUMATISMALE SE BAZEAZĂ PE CRITERIILE JONES PRIN PREZENŢA A MINIM 2 CRITERII MAJORE SAU UN CRITERIU MAJOR ŞI 2 MINORE.


Artrita reumatoi d

Artrita reumatoidă (AR) reprezintă o afecţiune inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.

Artrita reumatoidă


Distribuirea leziunilor articulare n artrita reumatoid
Distribuirea leziunilor articulare în artrita reumatoidă inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


Criteriile histologice ale artritei reumatoide
Criteriile histologice ale artritei reumatoide inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.

  • Infiltrat inflamator perivascular (foliculi limfoizi,celule plasmatice, macrofage).

  • Vascularizare crescută datorită vasodilatării şi angiogenezei

  • Agregarea fibrinei în curs de organizare – corpusculi riziformi

  • Acumularea neutrofilelor în lichidul sinovial

  • Activizarea osteoclastelor stă la baza penetrării sinoviului în os, formând eroziuni juxtaarticulare, formaţiunilor chistice subcondrale şi osteoporozei.

  • Formarea panusului – masa fibro-celulară intrasinovială


Tipurile de artrită inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.

inflamaţie

Modificări articulare

degenerare


Inflama ie granulomatoas
Inflamaţie granulomatoasă inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


Distrugerea capsulei articulare
Distrugerea capsulei articulare inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


Panus distructiv
Panus distructiv inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


Erodarea osului
Erodarea osului inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


Erodarea osului1
Erodarea osului inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


Osteoartroz deformant
Osteoartroză deformantă inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


L upus eritematos de sistem
L inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase. UPUS ERITEMATOS DE SISTEM

Lupus eritematos de sistem este o boală acută sau cronică a ţesutului conjunctiv cu o autoimunizare pronunţată şi cu leziuni preferenţiale ale pielii, cordului, rinichilor.


Implicarea organelor
Implicarea organelor inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.

  • Pielea: fluture cutanat, eritem difuz, vasculită

  • Articulaţii: mânii, radiocarpală, genunchilor

  • Serosită: pleură/ pericard

  • Rinichi: de la inflamaţie uşoară până la insuficienţă renală cronică

  • Plămîni: pneumonită, hemoragie, hipertensiune pulmonară

  • Inimă: miocardită, endocardită

  • Hematologic: anamie, trombocitopenie


Semnele patologiei nucleare
Semnele patologiei nucleare inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.

Cariorexsis

Celule LE

Corpusculi hematoxilinici

Cromatoliza centrală

Bazofilia fibrinoidului


Celulă lupică inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.

(leucocit neutrofil, care a fagocitat un nucleu denaturat)


Inflama ie perivascular
Inflamaţie perivasculară inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


Nefrit lupic
Nefrită lupică inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


Rinichi ratatinat secundar
Rinichi ratatinat secundar inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


Glomerulonefr i t lupic
Glomerulonefr inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase. ită lupică


Endocardita libman sacks
Endocardita Libman-Sacks inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.


Dermatopolimiozita
Dermatopolimiozita inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase.

Dermatomiozita (DM)

reprezintă o miopatie nesupurativă , caracterizată prin modificări inflamatorii şi degenerative ale muşchilor scheletici şi ale pielii, cauzând în final atrofie şi contracturi musculare.