BOLILE CARDIOVASCULARE Sunt afectiuni ale inimii si vaselor de sange. Reprezinta cauza principala a deceselor la nivel m - PowerPoint PPT Presentation

vail
slide1 l.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
BOLILE CARDIOVASCULARE Sunt afectiuni ale inimii si vaselor de sange. Reprezinta cauza principala a deceselor la nivel m PowerPoint Presentation
Download Presentation
BOLILE CARDIOVASCULARE Sunt afectiuni ale inimii si vaselor de sange. Reprezinta cauza principala a deceselor la nivel m

play fullscreen
1 / 58
Download Presentation
Presentation Description
248 Views
Download Presentation

BOLILE CARDIOVASCULARE Sunt afectiuni ale inimii si vaselor de sange. Reprezinta cauza principala a deceselor la nivel m

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. BOLILE CARDIOVASCULARE Sunt afectiuni ale inimii si vaselor de sange. Reprezinta cauza principala a deceselor la nivel mondial

  2. ● in anul 2005 au cauzat decesul a 17.5 milioane de oameni ● in Romania fiecare al cincilea om moare anual prin boli cardiovasculare (la fiecare 10 minute, se inregistreaza un deces )

  3. ●la începutul secolului 20, decesele prin BCV reprezentau ~ 10% din mortalitatea totală pe glob. ● la sfârşitul secolului, BCV au crescut la: ◄~ 50% din mortalitatea globală în ţările dezvoltate ◄~ 25% în ţările în curs de dezvoltare ● se estimează că până în 2020: ◄ bolile cardiovasculare vor fi răspunzătoare de aproximativ 25 milioane de decese anual ◄ bolile coronariene vor surclasa bolile infecţioase, devenind cauza numărul 1 de mortalitate şi morbiditate

  4. Modul si frecventa lor de manifestare este variabila in raport cu grupurile etnice (structura genetica si alimentatia diferita). Ex. • caucazienii: sunt predispusi la probleme legate de circulatia coronariana • Chinezii, Japonezii si Africanii sunt predispusi la boli boli provocate de circulatia cerebrala

  5. Factorii de risc care duc la aparitia bolilor cardiovasculare


  6. In legatura cu stilul de viata 1.Fumatul ◄ riscul de a suferi de BCV este de 2-4 ori mai frecvent decat la un nefumator ◄ nicotina intensifica activitatea inimii, facand sa creasca frecventa batailor inimii si tensiunea arteriala. ◄ riscul de imbolnavire a inimii scade incepand cu ziua in care se intrerupe fumatul, si este egal cu cel al nefumatorilor la circa 5 ani dupa intreruperea fumatului.

  7. 2.Alimentatia ◄ trebuie sa fie echilibrata, si sa tina cont de necesitatea prevenirii obezitatii si a dislipidemiei ◄ se evita: grasimile animale (unt, slanina, untura, carne grasa, mezeluri), smantana, frisca, branzeturile grase, maioneza, oua, cartofi prajiti, prajituri, ciocolata, sucuri indulcite cu zahar, excesul de sare ◄ se prefera consumul de legume proaspete sau fierte, carne de pasare, peste slab, branza de vaci, iaurturi, fructe proaspete.

  8. Corelatia dintre ponderea grasimii animale in dieta si mortalitatea cauzata de BCV

  9. Corelatia dintre ponderea alimentatiei vegetariene in dieta si mortalitatea cauzata de BCV

  10. 3.Sedentarismul ◄este factor de risc specifici vietii moderne ◄ poate fi combatut printr-o activitate fizica regulata, care antreneaza tot organismul => ◄ se previn bolile de inima ◄ se mentine o tensiune arteriala normala ◄ arderile din organism sunt accelerate ◄ reduce stresul ◄ restabileste echilibrul fizic al intregului organism. • se previne si obezitatea

  11. 4. Consumul excesiv de alcool ◄ creste riscul de cardiopatie ischemica, moarte subita si boala cerebrovasculara, precum si prevalenta HTA ◄ efecte secundare: boli hepatice si pancreatice, ulcerul gastroduodenal, neuropatiile periferice ◄ un consum mic de alcool (cca. 10-30 g/zi), mai ales de vin rosu, are un efect protector in ateroscleroza, deci nu este proscris

  12. 5.Consumul excesiv de cafea ◄ in cantitati mari (peste 2-3 cesti/zi), cafeaua poate produce cresterea tensiunii arteriale, a pulsului, favorizand si aparitia tulburarilor de ritm cardiac.

  13. 6.Stressul ◄ prin acumulare in timp duce la un grad accentuat de oboseala ◄ cresterea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace ◄ in cazuri extreme cu aparitia unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral.

  14. B. In legatura cu prezenta unor afectiuni asociate 1.Hipertensiunea arteriala 2. Diabetul zaharat 3. Dislipidemiile Valori normale Colesterol total < 200 mg/dl HDL-colesterol > 35 mg/dl LDL-colesterol < 130 mg/dl Trigliceride < 200 mg/dl 4. Obezitatea

  15. 1. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL – AVC Presupune întreruperea bruscă a aportului sanguin într-o anumită regiune a creierului => leziune permanentă a creierului

  16. Cauze: ● un vas de sânge din creier se poate rupe brusc ═> hemoragie cerebrală ● un cheag de sânge provenit din altă parte a corpului, de regulă de la nivelul inimii, poate călători până la un vas sanguin din creier, pe care îl obstruează, ceea ce duce la lezarea respectivei porţiuni a creierului (embolie cerebrală). ● cea mai frecventă cauză de accident vascular cerebral este reprezentată de tromboza cerebrală: un cheag de sânge ia naştere la nivelul unui vas sanguin din creier, pe care îl blochează. Sunt evenimente brutale, care se petrec în decurs de câteva secunde sau minute, fiind numite uneori „atacuri cerebrale”, prin analogie cu „atacul de cord”.

  17. Recunoasterea AVC: coerenta unor actiuni:

  18. Evitarea AVC: ● renunţarea la fumat ● reducerea greutăţii corporale ● practicarea regulată de exerciţii fizice

  19. 2. ANGINA PECTORALĂ Angina pectorală este un tip de durere toracică, determinată de aportul insuficient de sânge la nivelul muşchiului cardiac. Survine datorită unor probleme de irigare sangvină la nivelul muşchiului cardiac si nu conduce la lezarea muschiului cardiac. Este resimţită de regulă ca o presiune sau o greutate în piept şi care frecvent (dar nu întotdeauna), iradiază şi pe braţul stâng sau, mai rar, pe braţul drept.

  20. Trăsătura cea mai importantă: instalarea sa în timpul efortului şi ameliorarea până la dispariţie, în repaus. Exemplu: ● o persoană cu angină pectorală poate resimţi o durere toracică după ce parcurge aproximativ 50 de metri. ● durerea dispare după ce persoana se odihneşte timp de două minute, însă reapare după alţi 50 de metri.

  21. Pentru a-şi îndeplini rolul de pompă, în fiecare secundă, zi şi noapte, muşchiul cardiac necesită un aport continuu de oxigen şi substanţe nutritive. Acesta este asigurat de arterele coronare, vase de sânge aflate pe suprafaţa inimii care hrănesc muşchiul cardiac. ● numeroase persoane au arterele coronare parţial blocate de ateroscleroză (depunerea de material grăsos în perete) sau rigide ● aportul de sânge poate fi suficient pentru hrănirea muşchiului cardiac în repaus

  22. ● în cazul unui efort fizic, cum ar fi mersul, bătăile inimii devin mai puternice şi mai rapide, iar necesarul de oxigen creşte; dacă există un blocaj parţial, aportul de oxigen este insuficient în caz de efort => angina

  23. Evitarea anginei pectorale: ●renunţarea la fumat – cel mai important ● scăderea în greutate (dacă persoana este supraponderala) ● practicarea de exerciţii fizice ● evitarea alimentelor bogate în grăsimi.

  24. 3. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Prin tensiune arterială se înţelege presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor arterelor – vasele cu pereţi groşi care transportă sângele de la inimă către periferie.

  25. Presiunea din artere depinde de puterea cu care inima pompează sângele si reflecta presiunea din inimă, scăzând şi crescând în fiecare secundă, odată cu bătăile inimii. Ea depinde şi de starea vaselor de sânge, nu numai de activitatea inimii. Tensiunea arterială se măsoară în mmHg

  26. Se exprimată sub forma unei perechi de numere, de exemplu 120 / 80 mm Hg. Numărul mai mare (tensiune arterială sistolică) = vârful presiunii Numărul mic (tensiunea arterială diastolică) = cea mai mică presiune măsurată în artere, înainte ca inima să pompeze un nou val de sânge.

  27. Denumirea hipertensiunii arteriale: ● o tensiune arterială sistolică > 140 mm Hg sau ● o tensiune arterială diastolică > 90 mm Hg Diagnosticul de hipertensiune arterială se pune analizand o medie a mai multor măsurători efectuate pe parcursul câtorva săptămâni sau luni.

  28. Simptome: in general nu are simptome => a fost supranumită „ucigaşul silenţios”. Factor de risc: ● angina pectorală ● infarctul miocardic ● AVC (accident vascular cerebral) ● ateroscleroza ● disfuncţia erectilă ● insuficienţa renală ● tulburările de circulaţie de la nivelul membrelor inferioare.

  29. Riscul producerii hipertensiunii arteriale Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că: ● ~ 15% - 37% din populaţia adultă globală are hipertensiune. • > 1/4 din populaţia adultă a lumii (~ 1 miliard) avea hipertensiune în 2000 ● proporţie va creşte la 29% până în 2025

  30. ● studiile arată că bărbaţii şi femeile au o prevalenţă egală a hipertensiunii ● prevalenţa creşte cu vârsta în toate regiunile lumii ● in 95% din cazuri, hipertensiunea arterială nu are o cauză specifică ● probabilitatea apariţiei hipertensiunii arteriale este mai mare în rândul persoanelor obeze sau diabetice şi creşte odată cu înaintarea în vârstă.

  31. Evitarea hipertensiunii arteriale ● mentinerea unei greutăţi corporale optime prin alimentaţie adecvată şi efort fizic suficient ●reducerea stressului ● renunţarea la fumat ●reducerea aportului de sare

  32. Verificarea tensiunii arteriale în mod regulat (adultii minim: odată pe an sau o dată la doi ani)

  33. 4. INFARCTUL DE MIOCARD Infarctul de miocard sau atacul de cord este suferinţa muşchiului cardiac determinată de blocarea fluxului de sânge. Denumirea medicală se explică astfel: “mio” înseamnă muşchi, “cardiac” se referă la inimă, iar “infarct” înseamnă moartea ţesutului datorată lipsei de sânge.

  34. Producerea: Muşchiul cardiac este un muşchi puternic, care se contractă aproape o dată la fiecare secundă, pe durata întregii vieţi. Într-o viaţă, inima bate de peste 2 miliarde de ori! Pentru a menţine funcţionarea acestui muşchi, aportul de oxigen şi substanţe nutritive trebuie să fie constant. Oxigenul este asigurat de arterele coronare, vasele de sânge aflate pe suprafaţa inimii. Daca arterele sunt parţial obstruate, din cauza procesului de ateroscleroză sau de rigiditate, la producerea ulterioara a unui cheag de sange => muşchiul hrănit de artera respectivă moare – astfel apare infarctul miocardic.

  35. Simptome: ● transpiratie, greata ● anxietate ● dureri in piept care radiaza la nivelul bratelor, maxilarelor sau gatului

  36. Riscul de aparitie a infarctului miocardic ● 1,5 - 2 milioane de pacienţi sunt internaţi anual pentru infarct miocardic acut ● prevalenţa este însă mai mare: studiile populaţionale largi au arătat că între 25-40% dintre infarctele miocardice nu se manifestă clinic ● bărbaţii au un risc mai mare decât femeile

  37. ● riscul creşte odată cu înaintarea în vârstă ● riscul este ridicat dacă exista rude apropiate care au suferit infarcte înainte de a împlini vârsta de 50 de ani ● fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, nivelurile mari de colesterol din sânge, obezitatea şi sedentarismul.

  38. Evitarea infarctului de miocard ● renuntarea la fumat ● scăderea greutăţii corporale ● alimentaţia sănătoasă, săracă în grăsimi şi sare ● practicarea regulată de exerciţii fizice: 30 de minute de efort fizic moderat (mersul energic, mersul pe bicicletă sau înotul), de trei ori pe săptămână, reprezintă nivelul optim de activitate fizică cu rol în menţinerea sănătăţii cardiovasculare. ● dacă persoana are diabet zaharat, este important să isi controleze glicemia prin respectarea dietei, exerciţii fizice regulate şi administrarea medicamentelor prescrise.

  39. 5. ARTERIOSCLEROZA Apare prin acumularea de lipide (grasimi) in peretele arterelor, care produc ingustarea acestora. Cand vasul de sange este obstruat in proportie de 70-75%, apare un deficit de oxigen la nivelul tesuturilor. Daca o placa de aterom se rupe, la nivelul ei se formeaza un cheag care poate opri complet fluxul sangvin prin vas, iar tesutul irigat moare prin lipsa de oxigen.

  40. Bolice cardiovasculare sunt corelate si cu alte afectiuni:

  41. ALIMENTATIA IN BOLILE CARDIOVASCULARE ● corelatii stranse intre: ◄ nivelul diferitilor nutrienti ai alimentelor ◄consumul diferentiat al unor grupe alimentare in fiecare tara ◄ mortalitatea prin BCV ● corelatie pozitiva in cazul: ◄ consumului de: colesterol si acizi grasi din oua, unt, carne grasa ● corelatie negativa in cazul: ◄ consum de cereale, fructe, legume

  42. ● lacto-vegetarieni (colesterol 31-38%): mortalitatea mai scazuta cu 57% ● vegetarieni: mortalitatea mai scazuta cu 77% Regiunea Mortalitate la 10.000 locuitori Japonia 33 Franta 102 USA 182 UK 380

  43. ● BCV depind de: ◄ nivelul ridicat de colesterol ◄ factori de mediu ◄ alimentatie ◄ predispozitie ereditara Ex: ● japonezii emigrati in SUA (consum mai mare de proteine, grasimi saturate si zahar decat cei din Japonia) au nivelul mai ridicat al colesterolului => frecventa de 2 ori mai mare a BCV

  44. LIPIDELE ● factorii alimentari cei mai implicati in provocarea BCV: ◄ calitatea lor (provenienta): animale/vegetale ◄ aportul de colesterol ◄ raportul acizi grasi saturati/acizi grasi nesaturati: § acizi grasi saturati favorizeaza colesterolemia § acizi grasi nesaturati scad colesterolemia (peste, produsele marine, ulei de nuca, ulei de masline, etc)

  45. ● dieta saraca in lipide (mai ales saturate) scade mortalitatea prin BVC si prelungeste cu 5-11 ani repetarea infarctului de miocard ● actiunea este favorabila la persoanele tinere (sub 45 ani) ═> dieta profilactica de la varste tinere ● dieta trebuie sa contina: § legume galben-verzi