fiziologia sistemului circulator n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Fiziologia sistemului circulator PowerPoint Presentation
Download Presentation
Fiziologia sistemului circulator

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 19

Fiziologia sistemului circulator - PowerPoint PPT Presentation


  • 250 Views
  • Uploaded on

Fiziologia sistemului circulator. Prof.Pop Aurel. Printre alte roluri pe care le îndeplineşte în organism, sângelui îi revine şi acela de a aproviziona ţesuturile cu substanţele nutritive necesare.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Fiziologia sistemului circulator' - michel


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide2
Printre alte roluri pe care le îndeplineşte în organism, sângelui îi revine şi acela de a aproviziona ţesuturile cu substanţele nutritive necesare.

De circulaţia sângeluidepinde buna funcţionare a organelorşi viaţa organismului în totalitate.

slide3
Activitatea inimii

Activitatea inimii,ritmică şi involuntară, se desfăşoară în trei timpi:

  • contracţia celor două atrii (sistola atrială)
  • contracţia celor două ventricule (sistola ventriculară)
  • repausul general al atriilor şi ventriculelor (diastola generală)
slide4
Inima este un muşchi, care, ca toţi muşchii, are nevoie de repaus pentru eliminarea toxinelor rezultate în urma contracţieişi pentru a-şi reface rezervele.

Această recuperare se face în diastola generală.

Cei trei timpi în care inima îşi desfăşoară activitatea formează revoluţia cardiacă (ciclul cardiac).

slide5
În sistola atrială, pereţii atriilor se contractă, împingând sângele în ventricule.

În acest moment, peretele ventricular este relaxat (diastolă ventriculară).

slide6
În sistola ventriculară, pereţii ventriculelor se contractă şi sângele este împins în aortă şi artera pulmonară; ventriculele se golesc, urmând ca imediat sângele din atrii să le umple.

În momentul sistolei ventriculare, peretele atriilor este relaxat (diastolă atrială), iar valvulele închid orificiile dintre atrii şi ventricule,sângele fiind împiedicat să revină în atrii.

slide7
Sângele, împins cu putereprin contracţia pereţilor ventriculelor şi având presiune mare, reuşeşte să deschidă valvulele aflate la baza arterelor aortă şi pulmonară.

Acum vă puteţi explica de ceperetele ventriculelor, şi mai ales al celui stâng, este aşa de gros.

În timpuldiastolei generale, sângele din vene curge în atrii, iar prin valvulele dintre atrii şi ventricule, care sunt deschise, curge în ventricule, datorită forţei de gravitaţie.

slide8
Ritmul cardiac (numărul contracţiilor inimii pe minut) depinde deactivitatea persoanei, vârsta,starea psihică, sexul acesteia.

Ascultând bătăile inimii,constataţi că se aud nişte zgmote mai deosebite, care se repetă ritmic.

Primul zgomot, mai lung şi mai profund,se produce datorită închiderii valvulelor dintre atrii şi ventricule şi pulsării sângelui din ventricule în artere.

slide9
Al doilea zgomot corespundediastolei ventriculare.

Acesta este mai scurt şi are un ton mai înalt.

El este produs de închiderea valvulelor de la baza arterelor (aortă şi pulmonară), ceea ce nu permite sângelui să se întoarcă în ventricule.

Aceste zgomote se pot exprima prin silabele lup-dup.

Înregistrarea lor este importantă pentru analiza revoluţiei cardiace,folosindu-se în prevenirea şi tratarea bolilor inimii.

slide10
Pulsulcorespunde contracţiilor ventriculelor, al căror şoc se transmite în artere datorită elasticităţii acestora.

Luând pulsul unei persoanenumărăm 70 de pulsaţii, carecorespund celor 70 de bătăi ale inimii pe minut.

slide11
Circulaţia sângelui

Sângele efectuează în orgnanism un dublu circuit: de la inimă la diversele organe, şi, înapoi, de la acestea la inimă.

Acest dublu circuit este prezentat în figura de mai jos.

slide12
Mica circulaţie (circulaţia pulmonară).

Ventriculul drept împinge în artera pulmonară sânge venos (încărcat cu dioxid de carbon).

La nivelul plămânului, sângele lasă dioxid de carbon, fixează oxigen în hemoglobina din hematii şi devine roşu aprins datorită oxihemoglobinei.

Venele pulmonare îl aduc în atriul stâng, de unde, prin sistola atrială, trece în ventricululul stâng.

Durata acestui circuit este de 11 secunde.

slide13
Marea circulaţie.

Ventriculul stâng,prin sistola ventriculară, împinge sângele în artera aortă şi ramificaţiile acesteia.

La nivelul organelor, prin intermediul capilarelor, sângele lasă oxigenul,cu care s-a încărcat în plămâni, şi nutrimentele, cu care s-a îmbogăţit la nivelul intestinului subţire (prin absorbţia intestinală).

Imaginile alăturată prezintă această vascularizaţie la nivelul creierului şi al mâinii.

slide14
Sângelecapătăo culoare închisă datorită dioxidului de carbon cu care se încarcă în ţesuturi (carbohemoglobina).

Venele cavă superioară şi inferioară dirijează sângele venos spre atriul drept.

Durata acestui circuit este de 22 secunde.

În cursul marii circulaţii, sângele asigură eliminarea substanţelor nefolositoare, conducându-le la rinichi.

slide16
Paralel cusistemul circulator sangvin, în corp se găseşte o reţea de vasecare constituie sistemul circulator limfatic.

Circulaţia limfei în acest sistem este determinată tot de activitatea ritmică a inimii.

slide17
Sistemul limfaticeste alcătuit din vase limfatice,pe traiectul căroraexistă ganglioni limfatici.

În traiectul său, limfa străbateglanda endocrină timus,care joacă şi rol de ganglion limfatic, precum şi splina, organ care produce limfocite.

slide18
Circulaţia limfeise face de la periferie spre centru, deci, spre deosebire de sânge,limfa nu mai revine la locul de plecare.