1 / 54

HEPATITA VIRALA B Epidemiologie Receptivitate - generală.

HEPATITA VIRALA B Epidemiologie Receptivitate - generală. Imunitatea după infecţie este durabilă; Transmiterea: - predominant percutană sau prin expunerea mucoaselor - parenterală după transfuzie, prin intermediul acelor - transmitere sexuală - transmitere verticală (perinatală).

meriel
Download Presentation

HEPATITA VIRALA B Epidemiologie Receptivitate - generală.

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. HEPATITA VIRALA B Epidemiologie Receptivitate- generală. Imunitatea după infecţie este durabilă; Transmiterea: -predominant percutană sau prin expunerea mucoaselor -parenterală după transfuzie, prin intermediul acelor -transmitere sexuală -transmitere verticală (perinatală)

  2. Etiologie -hepadnaviridae, şase genotipuri de VHB notate de la A la F. Hepatocitul este singurul loc în care se replică VHB. Replicarea HVB: 1011 particule virale zilnic, timp de înjumătăţire de 24 ore.

  3. Structura virionului VHB - formă sferică, diametrul de aproximativ 42 nm. - AgHBs înveliş extern (anvelopă) de 7 nm - nucleocapsidă (core) de 28 nm.

  4. AgHBs - glicoproteine, lipide provenite din peretele celulei hepatice -în citoplasma şi pe suprafaţa hepatocitelor dar circulă şi liber în ser. -conţine un determinant specific de grup a -determinanţi de subtip (dy, wr) -subtipuri de AgHBs: adw, ayw, adr,ayr.

  5. Nucleocapsida -AgHBc, -AgHBe, - ADN-ul viral, - ADN polimeraza -proteina X.

  6. Virusul hepatitei B AgHBe AgHBs AgHBs AgHBc Sfera AgHBs Particula Dane Filament

  7. Structura genomului viral

  8. Genomul VHB - gena C(core, nucleocapsidă) codifică sinteza AgHBc (21000 Da); -pre – C controlează sinteza AgHBe (17000 Da) - gena S (surface, anvelopă) codifică pre S1, pre S2 şi S -gena P (pol, polimerază) codifică ADN-polimeraza - gena X -rol în transformarea neoplazică a celulelor cronic infectate.

  9. Forme circulante de VHB AgHBs prezent în sânge în infecţia acută şi cronică -particule incomplete: 1013 particule/ml -virionii compleţi (particulele Dane) : 108 particule/ml. AgHBe se eliberează din hepatocit în cursul replicării virale şi poate ajunge la concentraţia de 10 g/ml.

  10. Serul infectant conţine particule Dane şi AgHBe chiar dacă 1 ml este diluat la 10-7-10-8. Serurile care conţin doar AgHBs (fără particule Dane şi fără AgHBe) nu sunt infectante. Infectivitatea HVB persistă - 6 luni la 30–32 ºC - 15 ani la-20ºC. Infectivitatea este distrusă prin căldură uscată la 160ºC timp de o oră

  11. Etapele replicării VHB -viral „binding” – ataşarea VHB la receptorul specific, -viral „entry” – pătrunderea VHB în celulă, prin endocitoză -HBV-ADNintră în nucleu -cccADNserveşte ca matriţă pentru sinteza ARN viral -RNA pre-genomic formează nucleocapsida imatură. -revers-transcripţia din ARN este transcris ADN genomic -ADN genomic asamblat în capsida matură -nucleocapsida matură transportată în reticul endoplasmic se înveleşte cu HBsAg -virionul matur şi particule HBs sunt „exportate” în afara hepatocitului.

  12. Replicarea VHB -în nucleul şi citoplasma hepatocitului, -integrarea DNA-HBV precede dezvoltarea carcinomului

  13. Tabloul clinic al hepatitei virale acute B Perioada de incubaţie - 4-28 săptămâni (cu medie de 60-110 zile) -se caracterizează prin infecţiozitatea sângelui, (HBsAg în circulaţie din ziua 6-10 de la momentul infectant) -în cursul incubaţiei virusul se multiplică intens.

  14. Tabloul clinic al hepatitei virale acute B Debut/perioada prodromală (preicterică) - insidios, durează 2-10 zile, - astenie, inapetenţă, greţuri, - tipurile de debut caracteristice: - debutul pseudoreumatismal - debutul eruptiv, complexe imune (HBsAg, antiHBs şi complement) -în sinoviala articulară -în capilare cutanate.

  15. Tabloul clinic al hepatitei virale acute B Perioada de stare (icterică)(4-6 săptămâni). - semnele subiective se remit la instalarea icterului. - examenul obiectiv: -icterul -hepatomegalia:- ficatul este uniform mărit -consistenţă elastică, -sensibil la palpare, -suprafaţa este netedă, -marginea inferioară rotunjită -splenomegalia poate însoţi hepatomegalia.

  16. Perioada de declin - scăderea treptată a intensităţii icterului, - reapariţia culorii normale a scaunului şi urinei, - uşoară reducere a hepatomegaliei. - recrudescenţe

  17. Perioada de convalescenţă -histologie şi funcţie metabolică normală în 6-8 luni . -recăderi (formă icterică sau anicterică) Frecvenţa şi numărul recăderilor -indicator de evoluţie spre cronicizare a infecţiei cu VHB.

  18. Severitatea şi evoluţia bolii este influenţată de: -calea de transmitere: - transmitere verticală (inaparent, 95% cronicizare), - transmitere parenterală (95% , vindecare) -vârstă - copii infectaţi parenteral :forme uşoare, - vârstnicii: evoluţie mai prelungită, -doza infectantă, -virulenţa tulpinii de HBV (virusul mutant AgHBe negativ, în infecţiile cronice, nu în hepatitele fulminante), - coinfecţia cu VHD.

  19. Forme clinice Hepatita virală acută B anicterigenă Hepatita virală acută B prelungită Forme severe –hepatita fulminantă (coma la debut), -coma la 8-28 de zile de la debut, - insuficienţa hepatică subacută.

  20. Forme clinice dependent de vârstă: - sugar eutrofic, infectat parenteral, hepatita acută gravă, - sugar cu malnutriţie, forme prelungite, cronicizare - copii şi tineritoate formele de manifestare -vârstnici, sever pe o afecţiune hepatică anterioară (steatoză, hepatită cronică, ciroză) - gravideîn primele 3-6 luni de sarcină: - malformaţii congenitale, - avort spontan sau naştere prematură. - infecţia transplacentară AgHBe infecţia nou-născutului în timpul naşterii şi în perioada de alăptare.

  21. Forme evolutive ale infecţiei acute cu VHB - Infecţia primară autolimitată, AgHBs pozitiv, - Infecţia primară autolimitată, AgHBs negativ, - Infecţia persistentă AgHBs pozitiv, - Infecţia persistentă HBsAg negativ (infecţie ocultă).

  22. Evoluţia infecţiei cu VHB 35% Hepatita acută B 65% <1% Hepatita fulminantă Modalităţi de evoluţie a infecţiei cu virus B Infecţie asimptomatică/ subclinică 5% Hepatita cronică B 30% 50% Portaj asimptomatic Cirozăhepatică ? Hepatocarcinom

  23. Istoria naturală a infecţiei cronice cu VHB 1-etapa de toleranţă imună, - virusul se multiplică activ, - leziunile hepatice sunt minore (transaminaze normale sau uşor crescute), - discretă progresie spre fibroză, - contagiozitatea foarte ridicată.

  24. Istoria naturală a infecţiei cronice cu VHB 2-etapa de reactivitate imună -persistenţa AgHBe, - replicare virală mai redusă, -valori fluctuante ale aminotransferazelor, - necroinflamaţie moderată sau severă, -progresie mai rapidă a fibrozei.

  25. Istoria naturală a infecţiei cronice cu VHB 3-hepatita cronică AgHBe negativ - anticorpi anti-HBe, - reactivarea periodică a infecţiei cu - hepatocitoliză, - niveluri fluctuante ale ADN-VHB, - AgHBe este nedetectabil.

  26. Istoria naturală a infecţiei cronice cu VHB 4-etapa de portaj inactiv a VHB - seroconversiei AgHBe -anti-HBe, - transaminaze normale, - viremia joasă sau nedetectabilă.

  27. Istoria naturală a infecţiei cronice cu VHB 5-etapa AgHBs negativ - dispariţia AgHBs din sânge, - anti-HBc prezenţi, - virusul se replică în hepatocit- infecţie ocultă cu valori reduse ale ADN-VHB în ficat dar nedetectabile în ser. Infecţia ocultă se poate reactiva în condiţii de imunosupresie.

  28. Diagnosticul pozitiv al hepatitei virale acute B Suspiciunea -persoanele ce aparţin unei anumite grupe de risc - contact strâns interuman în familie sau colectivitate Sugestiv: - debutul cu artralgii, erupţii cutanate - debut mai lung (2-4 săptămâni) - perioadă de stare între 4-6 săptămâni

  29. Diagnosticul pozitiv al hepatitei virale acute B 1.sindromul de hepatocitoliză - dozarea transaminazelor (TGP sau ALAT, TGO sau ASAT), - dozarea gama-glutamil-transpeptidazei (GT).

  30. Diagnosticul pozitiv al hepatitei virale acute B 2.sindrom de retenţie biliară - bilirubina directă (conjugată) şi totală este de 5-15 mg%, - pigmenţi biliari în urină, - fosfataza alcalină în formele colestatice.

  31. Diagnosticul pozitiv al hepatitei virale acute B 3.sindromul hepatopriv - scade capacitatea de sinteză a ficatului: - a protrombinei, - factorilor de coagulare V, VII şi X, - fibrinogenului, - albuminei.

  32. Diagnosticul pozitiv al hepatitei virale acute B 4.markeri virali şi serologici antigene virale: - AgHBs- prezenţa lui certifica infecţia cu VHB, - AgHBe- este prezent în ser în cursul replicării virale. anticorpi specifici: - anticorpi anti-HBs neutralizanţi, - anticorpi anti-HBe, - anticorpi anti-HBc tip IgM, - anticorpi anti-HBc totali. ADN al VHB

  33. Evoluţia markerilor serologici în hepatita acută B

  34. Diagnosticul pozitiv al hepatitei virale acute B 5.alte investigaţii - hemoleucograma completă - alfa-fetoproteina

  35. Diagnosticul diferenţial al hepatitei acute B -alte hepatite acute de etiologie virală ( HVA; HVC), - hepatitele din sindroamele mononucleozice, -leptospiroza ictero-hemoragică, - hepatite cronice.

  36. Evoluţia şi prognosticul hepatitei virale B - dependentă de capacitatea de a limita infecţia cu VHB, - formele uşoare şi medii se vindecă şi lasă imunitate durabilă, - prognosticul este foarte rezervat în cazurile de hepatită fulminantă, - boală cronică de ficat (hepatita cronică persistentă, activă, ciroză hepatică sau chiar cancer hepatic primar), - afectări renale (glomerulonefrită cronică) sau vasculare (periartrită nodoasă). risc al persoanelor cronic infectate cu VHB: suprainfecţia cu VHD.

  37. Tratamentul în hepatita acută virală B - boală din grupa A, cu internare obligatorie şi declarare nominală, - potenţial sever în primele 10-20 de zile (risc de atrofie hepatică acută), - în convalescenţa: - depistarea semnelor clinice şi biologice de evoluţie prelungită, - recrudescenţele sau recăderile favorizează cronicizarea

  38. Tratamentul în hepatita acută virală B Regimul igieno-dietetic - reducerea solicitării metabolice hepatice, - favorizarea circulaţiei sangvine şi buna oxigenare a celulelor hepatice, - alimentaţia echilibrată ,cu toate principiile nutritive (glucide, lipide, proteine, săruri minerale, vitamine).

More Related