1 / 21

No ţ iuni generale despre ap ărarea împotriva efectelor dezastrelor

No ţ iuni generale despre ap ărarea împotriva efectelor dezastrelor. DEZASTRU DEFINI Ţ IE (calitativă) grav ă î ntrerupere a func ţ ion ă rii unei comunit ăţi , gener â nd pierderi umane, materiale sau modific ă ri nefaste ale mediului, care nu poate fi ref ă cut ă prin

Download Presentation

No ţ iuni generale despre ap ărarea împotriva efectelor dezastrelor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Noţiuni generale despre apărarea împotriva efectelor dezastrelor

  2. DEZASTRU DEFINIŢIE (calitativă) gravăîntrerupere a funcţionării unei comunităţi, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia.

  3. DEZASTRU DEFINIŢIE (cantitativă) - dezastru = hazard + vulnerabilităţi

  4. DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA HAZARDELOR- DEFINIŢIE: fenomen rar sau extrem, de natură umană sau naturală, care afectează viaţa şi activităţile umane şi a cărui extindere poate duce la dezastru.- CLASIFICARE: * geologice (cutremure, alunecări de teren şi prăbuşiri de teren); * climatice (tornade, inundaţii, secetă, grindină); * de mediu (poluarea mediului, deşertificare,defrişare păduri); * epidemii şi epizootii; *accidente( nucleare, chimice, biologice, rutiere, maritime, aeriene, fluviale, miniere etc; * conflictele armate, inclusiv terorismul.

  5. VULNERABILITĂŢI • DEFINIŢIE: gradul de pierderi (de la 0 la 100%) rezultat din acţiunea posibilă a unui fenomen susceptibil de a produce pierderi umane şi materiale unei comunităţi. • TIPURI DE VULNERABILITĂŢI: • * urbanizarea • * degradarea mediului • * lipsa de educaţie • * creşterea populaţiei • * fragilitatea economiei • * sărăcia • * structuri de urgenţă birocratice

  6. CÎND UN HAZARD DEVINE DEZASTRU ? • O.G. 47/1994 (Legea 124/1995), Cap. II, art. 15, aliniatul l): • Comisiile centrale ministeriale pe tipuri de dezastre stabilesc prin • regulamente parametrii tehnici pe baza cărora se poate defini un hazard • ca fiind dezastru.

  7. Exemple de parametri tehnici* Academicianul Dan Bâlteanu (pentru dezastre de origine naturală) - cel puţin 10 morţi; - cel puţin 50 răniţi; - pagube materiale directe de cel puţin 1 milion $* Pentru incendii în masă (conform H.G. 1088/09.11.2000) - minim 20 morţi; - minim 200 persoane traumatizate; - minim 100 locuinţe sau apartamente distruse etc; - riscul aprinderii sau producerii exploziei unor concentraţii ridicate de substanţe sau materiale combustibile periculoase.* Pentru înzăpeziri (conform Instrucţiunilor AND nr. 525-95 pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice) - depunerile de zăpadă pe platforma drumului depăşesc grosimea de 0,3 m pe sectoare continui sau discontinui.

  8. EFECTUL ECONOMIC AL DEZASTRELOR ASUPRA COMUNITĂŢII “EFECTUL STAGFLATION” NIVEL PREŢURI OA2 E2 OA1 E1 CA1 PIB

  9. APĂRAREA ÎMPOTRIVA DEZASTRELORDEFINIŢIE Prin apărare împotriva dezastrelor se înţelege: - măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţie; - măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea dezastrului; - măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare;

  10. Scopurile apărării împotriva dezastrelor- reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor umane şi materiale;- asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor;- realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile.

  11. Etapele apărării împotriva dezastrelor cu desfăşurare rapidă

  12. Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor - includerea problematicii privindapărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii la nivel central şi local; - realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard; - optimizarea activităţii structurilor care asigură conducerea operaţiilor de limitare a efectelor dezastrelor; - dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.

  13. Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor- instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru; - exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;- pregătirea factorilor cu drept de decizie şi a specialiştilor;- realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre.

  14. Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre- cercetare zonei afectate;- coordonare acţiunilor de căutare-salvare, acordarea asistenţei medicale de urgenţă etc; - repararea provizorie a elementelor de infrastructură critică afectate; - evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu;- crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi; - distribuirea ajutoarelor umanitare.

  15. Paradoxul MOZAMBIC - în 1999 se prognozează, peste 6 luni, în Mozambic, inundaţii catastrofale - Mozambicul cere ajutor internaţional umanitar pentru reducerea efectelor acestora în valoare de 2,7 milioane $- primeşte mai puţin de 1, 3 milioane $ - inundaţiile afectează grav circa o pătrime din Mozambic - comunitatea internaţională donează circa 200 milioane $

  16. COSTURI DE OPORTUNITATE ÎN APĂRAREA ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR DEFINIŢIE Bunurile şi serviciile la care renunţăm pentru a le obţine pe cele necesare apărării împotriva dezastrelor EVALUAREA EFECTELOR DEZASTRELOR 2 variabile caracteristice: - severitatea (se poate aprecia destul de exact) - frecvenţa (nu se poate întotdeauna aprecia exact)

  17. LEGILE ECONOMICE ALE APĂRĂRII ÎMPOTRIVA DEZASTRELORLEGEA COSTURILOR MARGINALE- de la un anumit nivel de cheltuieli, orice sumă investită în apărarea împotriva dezastrelor nu mai produce efecte proporţionale.LEGEA REPARTIŢIEI CHELTUIELILOR DE APĂRARE- 1 $ investit în activităţi de prevenire a dezastrelor valorează cât 10 $ investiţi în acţiunile de intervenţie şi reabilitare.

  18. Studiu de cazUraganul KATRINA -2005- dezastru previzibil ca severitate şi frecvenţă - exerciţiul simulat pe calculator “ Uraganul PAM - 2004” - la nivelul local şi federal exista un plan de intervenţie în cazul afectării coastei de sud a USA de un uragan.

  19. Uraganul KATRINA -2005Faza pre - dezastru - Corpul inginerilor militari cere alocarea unui buget de 650 milioane $ pentru consolidarea digurilor din New Orleans; - Se alocă sub 100 de milioane $; - la nivel macroeconomic, uraganele nu afectează semnificativ PIB-ul SUA; - FEMA este una din cele 23 agenţii ale Homeland Security Agency; - din bugetul federal destinat HSA, 25% se duce la apărarea împotriva dezastrelor şi 75% la lupta antiteroristă). Faza post – dezastru - pentru acţiunile de căutare – salvare şi evacuare s-au alocat deja 62 miliarde $; - cheltuielile federale în zonele afectate sunt de 2 miliarde $ zilnic; - PIB- ul SUA scade cu 0,5%.

  20. “Dilema lui Sir Bernard Crossland”Unde să cheltuiască 450 milioane $ din bugetul anual ?VARIANTA 1Pentru ridicarea coeficientului de siguranţă al metroului din Londra (la fiecare 30-40 de ani, un incendiu cu 10-20 morţi )VARIANTA 2Dotarea fiecărei case din Anglia cu detectoare de incendiu (anual mor circa 500 persoane)

  21. MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE

More Related