Medicina în natură

1. Medicinaîn natură Elevi: Stănciulică Marian Zegheru Ioana Clasa a XI-a C C.N. Ienăchiță Văcărescu

2. Salcia • Salcia conține salicina, o substanță asemănătoare acidului acetilsalicilic care se găsește în aspirină. • Lemnul de salcie este de calitate inferioară,el neputând fi utilizat nici măcar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde,ci doar fumegă. • Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul), lemnul de salcie nu poate fi folosit la confecționarea bețelor de chibrituri. • Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica, așa numita "salcie plângătoare" ale cărei ramuri atârnă de trunchi, folosită în parcuri și grădini ca plantă ornamentală.

3. Utilizări clinice ale salicinei • Neuro-psihiatrie: analgezic • Hematologie: anticoagulant șiantitrombotic • Modulareasistemuluiimunitar: anti-inflamator • Acțiuneantimicrobiană: antifungică

4. Aspirina naturală • Aspirinaorganicăeste un amestec natural de săruri ale aciduluisalicilic, întâlnitînscoarțadiferite­lorspecii de salcie, darșiîntulpinilealtorplante care cresc la noi în țară. • Acestesăruri se găsescînamestec cu multealtesubstanțe care le completeazășitempereazăacțiunea, făcându-le perfect compatibile cu organismuluman. • Spredeosebire de aspirina de sinteză, ceaorganicăestefoarteblândă cu stomaculșisistemuldigestiv, nu afec­teazănegativdecâtîn doze foartemarivasele de sân­ge, iarefectul de scădere a imunitățiiesteincom­parabilmaimic. • Șiaceasta nu estetotul: aspirinaorga­nicăeste un ajutormultmai bun contra dureriiși a inflamațieidecâtcea de sinteză, avândîn plus și o acțiunedetoxifiantăputernică

5. Beneficiile aspirinei naturale • Aspirinanaturalaare: • - acțiuneanalgezică • - acțiuneantiinflamatoare • - acțiuneantipiretică– produce vasodilatareșitranspirațiecare provoacăpierdere de căldură; • - acțiune anti-agregantăplachetară

6. Modalități de preparare Crețușcasau răchitanul pot fi găsite la noi în țară, în zonele umede, mlăștinoase. Iar în tulpinile și frunzele lor exis­tă cantități apreciabile de salicilați, care pot fi extrași în infuzia combinată, care îmbină extracția la rece cu cea la cald, conservându-se astfel principiile active. Se prepară din 1-2 lingurițe de părți aeriene mărunțite, care se lasă la înmuiat într-o jumătate de cană de apă, de seara până dimineața, când se filtrează; maceratul se pune deoparte, iar pulberea rămasă se opărește cu încă o jumătate de cană de apă fier­binte, după care se lasă la răcit 20 minute și se filtrează; se combină cele două extracte.

7. Se pun două lingurițe de pulbere de scoarță de salcie într-un pahar (200 ml) de apă și se lasă la mace­rat vreme de 6-8 ore, la temperatura came­rei, după care se strecoară. • Extractul obținut se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe vreme de cinci minute cu 200 ml de apă, după care se lasă să se răcească. • În final, se combină cele două extracte.

8. Păpădia • Păpădia este cunoscută drept una dintre cele mai puternice ierburi detoxifiante. Datorită princi­piilor amare, tonifică ficatul obosit, stimulează activi­tatea rinichilor şi a intestinelor. Prin aceste calităţi, are un rol esenţial în eliminarea toxinelor. Este indicată în toate afecţiunile în care există dereglări glan­dulare. Creşte diureza, măreşte secreţia glan­dulară şi norma­lizează circulaţia sângelui. • Remedii din păpădie: -tinctura din păpădie; -infuzie de păpădie; -decoct din păpădie; -extract fluid din păpădie;

9. Pelinul • Pelinulare numeroase utilizări în medicina umană și veterinară de la noi si din alte țări: excitant al secrețiilor gastrice,antiinflamator al mucoaselor gastro-intestinale, antidiareic, laxativ, etc. Printre cele mai importante proprietăți terapeutice pe care pelinul alb le prezintă sunt: proprietăți dezinfectante, depurative, laxative, antiinflamatoare, stimulente gastric. • Pelinul alb, întâlnit, aproape la tot pasul în satele românești, conține un tezaur de principii active, dovedindu-și eficiența în tratarea a numeroase afecțiuni. În practica naturistă, încă din vechime, se utilizează frunzele și vârfurile înflorite.

10. Moduri de preparare a remediilor din pelin • Tinctura: -într-un borcan cu filet se pun cincisprezece linguri de pulbere de pelin, peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se închide borcanul ermetic şi ingredientele se lasă să se macereze vreme de două săptămâni, după care se filtrează. Apoi, tinctura rezultată se pune în sticluţe mici, închise la culoare. • Infuzia combinată -se pun la macerat 4 linguri de pelin mărunţit într-o jumătate de litru de apă. După 10 ore, se filtrează. Infuzia obţinută prin macerare la rece se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe tot într-o jumătate de litru de apă, vreme de cinci minute. Licoarea se lasă să se răcească şi se filtrează. În final, se amestecă cele doua extracte, obţinându-se aproximativ un litru de infuzie combinată, care se foloseşte extern, sub formă de comprese şi de spălături.

11. Utilizările pelinului • Uşurează digestia • Tratează intoxicaţiile alimentare • Bun împotrivaviermilorintestinali • Alungă dureri de cap • Calmează arsurile • Vindecă infecţiile • Atenţie! Gravidele, mamele care alăptează şi cei care suferă de boli nervoase nu au voie să urmeze un tratament cu pelin. Nu ai voie să foloseşti un tratament intern cu pelin mai mult de 14 zile, pentru că are reacţii adverse: tremurături, convulsii, halucinaţii.

12. Sunătoarea • Are proprietăţi sedative, antiseptice, astringente, antiinflamatoare, vasodilatatoare şi cicatrizante. Însă cea mai populară proprietate terapeutică a acestei plante rămâne cea de antidepresiv. • Cantităţi impresionante de sunătoare sunt folosite anual pentru prepararea medicamentelor care tratează cele mai frecvente boli răspândite pe mapamond: depresia, afec­ţiu­nile cardiace, insomniile, hipertensiunea arterială şi obezitatea. • Sunătoarea este o adevărată farmacie. În compoziţia plantei au fost identificaţi peste 15 compuşi activi, printre care acidul valerianic, saponinele, colina, uleiul volatil, substanţecare îi atribuienumeroaselecalităţi terapeutice.

13. Beneficii și contraindicații • Beneficii: -combate depresia şi tulburările de somn -previne îngrăşarea pe fond nervos -estealiatasistemuluidigestiv -tratează afecţiunile cardiovasculare • Are şi contraindicaţii: -cea mai importantă contra­indicaţie în ceea ce priveşte folosirea prepara­telor cu sunătoare se adresează bolna­vilor care folosesc medi­ca­mente de sinteză contra de­presiei, insomniei, anxietăţii, epilepsiei şi contra infecţiei cu HIV. Alergia la sunătoare apare sub formă de dureri gas­trice, de erupţii cutanate şi de stări de vomă.

14. Urzica Urzicile au următoareleproprietățimedicinale: • diuretic • hemostatic (oprestesângerarea) • antiseptic • emolient • depurativ • combatereumatismulșianemia • vindecă rănileșiulcerul • stimuleazăcreșterea părului • luptăîmpotrivabolilor de rinichi

15. Beneficii și contraindicații • Beneficii: -ceaiulde urzicăvitaminizează, remineralizeazășiechilibreazăsistemul de apărare al organismului, eliminândstăride anemiesauastenie. -ceaiulde urzicăare acțiunebactericidă, plantalimitândsauînlăturândmultiplicareabacteriilor. Activeazăproceselefiziologice de formare a eritrocitelor, leucocitelorșitrombocitelor; fluidifică sângeleșiscadeconținutulde glucozădin sânge. • Contraindicatii: -datorită acțiuniisale diuretice, consumulprelungit de urzicipoatecauza un dezechilibruelectrolitic. Cei care consumăîn mod repetatplanta de urzicătrebuiesăaibăgrijăcaîn dietalorzilnicăsăintroducădestulpotasiu.

16. Curiozități • Concentrația de salicină din scoarțade salcie este atât de scăzută încât 25-35 litri de ceai de scoarța de salcie ar fi necesar pentru a atinge doze comparabile cu 4 grame de aspirină pe zi. • Populația lumii consumă nu mai puțin de 40 de milioane de kilograme de aspirină în fiecare an. • Unuldin riscurilemajorepe care le au cei care iauzilnic acid acetilsalicilicesteorbirea. Șiasta din cauzacăaspirinapoate duce atât la aparițiacataractei, a deteriorăriimaculei, cât șila producereaunorrupturi ale vaselor de sângedin retină, mai ales dacăestefolositămaimult de zeceani. • 1 Mai esteziuapelinului.

17. Concluzie • Proprietățilecurative ale plantelor s-au folositîncădin antichitatepentrutratareadiverselorafecțiuni. Din celemaivechitimpuri, medicii au încercat sădescoperenoitratamentepebazăde plante, care nu suntnociveorganismului. • Medicina naturistă este practicată de milenii cu succes în condiţiile în care medicina de acum, cea a medicamentelor de sinteză, nu reuşeşte, de multe ori, să fie eficientă în faţa unor cazuri de îmbolnăviri chiar simple. • Din ce în ce mai multe studii aratăputerea vindecătoare a plantelor.Din totdeauna am folosit plantele pentru calitățile lor curative și mii de ani această formăde medicinăa fost singurul remediu în fața bolilor.