introducere n studiul microbiologiei n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
INTRODUCERE ÎN STUDIUL MICROBIOLOGIEI PowerPoint Presentation
Download Presentation
INTRODUCERE ÎN STUDIUL MICROBIOLOGIEI

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 85

INTRODUCERE ÎN STUDIUL MICROBIOLOGIEI - PowerPoint PPT Presentation


  • 132 Views
  • Uploaded on

INTRODUCERE ÎN STUDIUL MICROBIOLOGIEI. Microbiologia = ramura biologiei care studiază caracterele generale ale microbilor, forma, structura, activitatea fiziologică şi biologia acestora. Microbii = organisme foarte mici, dimensiunea lor fiind exprimată în microni. 1 micron = 1000 mm

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'INTRODUCERE ÎN STUDIUL MICROBIOLOGIEI' - helene


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide2

Microbiologia = ramura biologiei care studiază caracterele generale ale microbilor, forma, structura, activitatea fiziologică şi biologia acestora.

  • Microbii = organisme foarte mici, dimensiunea lor fiind exprimată în microni.
    • 1 micron = 1000 mm
    • 1 milimicron = 1 000 000 000 mm (nm)
  • Microbii sunt:
    • patogeni - produc îmbolnăviri
    • nepatogeni (saprofiţi) – nu produc boala decât ocazional
slide3

Rol pozitiv al microbilor:

    • floarea microbiană normală din intestin sintetizează vitamine din grupul B.
  • Ramurile microbiologiei:
    • Virusologia – studiază virusurile
    • Bacteriologia – studiază bacteriile
    • Micologia – studiază ciupercile microscopice parazite
    • Parazitologia – studiază paraziţii microscopici
scurt istoric al microbiologiei
Scurt istoric al microbiologiei
  • Ştiinţă relativ tânără a apărut în strânsă legătură cu dezvoltarea ştiinţelelor naturii, a fizicii, chimiei.
  • Microbiologia a contribuit la dezvoltarea biologiei în general şi în special a geneticii.
  • Contribuţia microbiologiei la fabricarea de vaccinuri şi antibiotice care au dus la diminuarea unor epidemii: ciumă, holeră, febră tifoidă, etc.
slide5

Începuturile microbiologiei – inventarea microscopului - olandezul Antonie Van Leeuwenhock între 1632-1732.

  • Microscopul mărea de 300 de ori şi a observat organisme vii denumite “animalicule”.
  • Întemeietorul microbiologiei trebuie considerat chimistul francez Louis Pasteur 1822-1895, care a demonstrat rolul microorganismelor în fermentaţia alcoolică şi lactică.
slide6

A introdus în practică vaccinul antirabic, anticărbunos şi tehnica de sterilizare prin pasteutizare.

  • Robert Koch 1843-1910, medic german, a descoperit agenţii etiologici ai tuberculozei, antraxului şi holerei.
  • A utilizat pentru prima data medii de cultură solide.
slide7

Ilia Mecinikov 1845-1916 – părintele imunologi-ei a deminstrat existenţa fagocitelor.

  • Victor Babeş 1854-1926 a scris primul tratat de microbiologie din lume.
  • A contribuit la studiul turbării, al leprei, TBC-ului, holerei, difteriei.
  • A descoperit peste 50 de microbi. A anticipat prin cercetările sale descoperirea antibioticelor
slide8

Ioan Cantacuzino 1863-1934, creatorul şcolii româneşti de microbiologie şi de medicină experimentală.

  • A fondat în 1921 Institutul Cantacuzino.
virusologie general

Definiţie:Virusologia (inframicrobiologia) – ştiinţa care studiază virusurile (inframicrobii) şi afecţiunile provocate de aceştia.

Primul virus – 1982 – Ivanovski – virusul mozaicului tutunului

Următoarele decenii: variola, rabia, poliomielita, hepatita virală, gripa, HIV

Virusologie generală

2 caractere generale ale virusurilor
2. Caractere generale ale virusurilor
  • Virusurile – germeni extrem de mici, foarte puţini evoluaţi cu organizare rudimentară
      • Lipsite de enzime proprii
      • Multiplicarea lor este legată de parazitarea obligatorie a celulelor vii.
slide11

Particularităţi:

    • Particule de dimensiuni foarte mici (18-400nm), vizibile doar cu microscopul electronic.
    • Posedă un singur tip de acid nucleic: ADN, ARN
    • Sunt paraziţi intracelulari obligatorii
    • Înmulţirea virusurilor – replicare
    • Sunt specifice, fiecare virus provoacă o anumită boală
    • Fiecare virus prezintă o structură anitigenică specifică (omul şi animalele infectate cu un virus produc anticopri specifici iar imunitatea dobândită este solidă şi de lungă durată)
    • Virusurile sunt insensibile la antibioticile uzuale
d efini ie
Definiţie
  • Virion = virus = corpuscul elementar = corpuscul viral
  • unitatea virală, morfofuncţională, completă, intactă, infecţioasă, cu diametrul cuprins între 18-400 nm, capabil să infecteze bacterii, plante, animale, omul
  • Se găsesc extracelular:
  • – înainte de a infecta celula gazdă
  • – după ce s-au asamblat şi au fost eliberaţi din celula în care s-au multiplicat
dimensiune
Dimensiune
  • Extrem de mici:
    • 18 – 30 nm (Parvoviridae, Picornaviridae)
      • 18 – 30 nm (Parvoviridae, Picornaviridae)
    • 40 – 80 nm
      • rotavirus, v. rubeolos, v. hepatitei B, v. hepatitei C
    • 90 – 200 nm
      • V. herpetic, v. rujeolos, v. respirator sinciţial, v. rabic
    • 300 - 450 nm (Poxviridae)
      • v. Variolic
    • peste 900 nm lungime, diametru 80 nm (Filoviridae)
slide14

VIRUS VEGETATIV – particula virală aflatăîn celulă, deficitară în unele aspecte ale replicării,lipsit de capsidă.

  • PROVIRUS – genom viral integrat încromozomul celulei gazdă, multiplicându-sesincron cu acesta.
morfologia virusurilor
Morfologia virusurilor
  • sferic
    • v.gripal, v.herpetic, adenovirus, v. polio
  • cilindric, bastonaş
    • v. mozaicului tutunului, fagi
  • paralelipiped
    • v. variolic, v. vaccinia
  • Cartuş
    • v. rabic
  • filamentos
    • v. Ebola
  • sferic cu coadă
    • bacteriofag
genomul viral
GENOMUL VIRAL
  • este alcătuit dintr-o moleculă de acid nucleicviral
    • Fie ARN → RIBOVIRUSURI
    • Fie ADN → DEZOXIRIBOVIRUSURI
    • poartă informaţia genetică necesară replicării
    • determină capacitatea infectivă a virusului.
func iile genomului
Funcţiile genomului
  • Conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării
  • Asigură infectivitatea virală
  • Este capabilă de autoreplicare în absenţa celorlalţi constituenţi virali
    • Excepţie ARN viral izolat, m.c., sens negativ

(virusuri cu genom divizat – orthomyxovirus)

capsida
CAPSIDA
  • complex de structuri proteice care îmbracă acidul nucleic viral
  • are arhitectură şi compoziţie specificefiecărui tip viral
func iile capsidei virale
Funcţiile capsidei virale
  • protejează genomul de acţiunea factorilor externi, de nucleazele celulare;
  • asigură forma virionului;
  • fixează virionii nuzi de receptorii celulari specifici;
  • subunităţile structurale ale capsidei sunt antigene care induc formarea şi
  • reacţionează cu anticorpii neutralizanţi.
nveli ul viral
Învelişul viral
  • peplos, anvelopă
  • derivă din membranele celulei gazdă:
    • din membrana plasmatică
      • v. gripal,
      • v. paragripal,
      • retrovirusuri
    • din membrana nucleară
      • herpesvirus
rolul nveli ului viral
Rolul învelişului viral
  • protejează nucleocapsida;
  • intervine în iniţierea ciclului infectant prin recunoaşterea şi ataşarea v. de receptorii celulari;
  • intervine în procesul de asamblare a noilor particule virale;
  • intervine în activităţi specific virale (hemaglutinare, hemadsorbţie, hemoliză, fuziunea membranelor celulare);
structura inveli ului extern
Structura invelişului extern
  • Structuri proprii virale:
    • Proteina M (matrix)
    • Spiculi:
      • Hemaglutinine
      • Neuraminidaze
      • Profactori de fuziune
spiculii
Spiculii
  • Hemaglutininele
    • Prezente la virusurile invelite
    • Formă de bastonaşe prismatice cu baza triunighiulară
    • Funcţii:
      • Recunoaşte receptori celulari, ataşarea şi penetrarea virusului în celulă
      • Induc răspuns imun
      • Rol în hemaglutinarea hematiilor
spiculii1
Spiculii
  • Neuraminidazele
    • Prezente la orthomyxovirus şi paramyxovirus
    • Sunt glicoproteine ancoarte în dublu strat lipidic
    • Funcţii:
      • Facilitează pătrunderea virusului în celula gazdă prin scindarea acidului sialic din glicoproteinele suprafeţei celulare
      • Intervin în procesul de ieşire a noilor particule din celulă
spiculii2
Spiculii
  • Profactorul de fuziune
    • Poate fi situat pe învelişul viral
    • Prezent la herpes virus, paramyxovirus
    • Este glicoproteină
    • Funcţii:
      • Fuzionarea învelişului viral cu membrana celulară favorizând penetrarea virusului în celula gazdă
      • Diseminarea infecţiei
      • Producerea hemolizei
alte componente asociate virionului
Alte componente asociate virionului
  • Enzimele virale
    • Sinteza de proteine-enzime codificate de virus este restrânsă (nr. mic de gene din genomul v.)
    • Sunt proteine
      • Structurale - în învelişul viral
        • rol – interrelaţe cu celula gazdă
      • Nestructurale - asociate nucleocapsidei

– rol

          • replicarea genomului viral
          • sinteza de proteine virale
bacteriofagii
Bacteriofagii
  • Structură:
    • Cap
    • Coadă
  • Capul – formă sferică, alungită, prismă hexagonală – are o porţiune centrală densă, formată din ADN şi capsida.
  • Coada - cilindru axial rigid învelit într-un manşon contractil
  • - placă terminală cu 6 fibre cu rol de fixare pe celula gazdă (bacteria)
compozitia chimica a virusurilor
Compozitia chimica a virusurilor
  • Elementele de bază
    • Proteine
    • Glucide
    • Lipide
    • Ac. Nucleici
  • Virusuri simple: proteină + ac. nucleic (v. polio, Pr+ ARN); bacteriofagi- Pr. + ADN
  • Virusuri complexe: - genom viral, pătura pr. internă, pătura externa lipoproteică. (v. gripal)
  • Proteinele virale
    • parte comp. a capsidei
    • proteine cu rol enzimatic
5 cultivarea i modul de multiplicare al virusurilor
5. Cultivarea şi modul de multiplicare al virusurilor
  • Pt. stabilirea dg. unei viroze sunt necesare izolarea şi identificarea ag. patogen în prod. patologice recoltate de la bolnav, cadavru. Cultivarea lor e posibilă prin inoculare în o gazdă receptivă:
    • Animale de laborator
    • Ouă embrionate
    • Culturi de celule
  • Multiplicarea virusurilor – se autoreproduc folosind mecanismele celulare din interiorul celulelor vii, de unde iau: hrana,enzimele,energia necesară multiplicării.
multiplicarea virusurilor replicare
Multiplicarea virusurilor-replicare
  • Etape:
    • Adsorbţia - faza de adeziune şi fixare la celula- gazdă
    • Pătrunderea v. în celula-gazdă
    • Faza de eclipsă - v. pătruns în cel. se dezintegrează în ac. nucleic şi proteine şi nu mai poate fi pus în evidenţă.
    • Faza de multiplicare activă – ac. nucleic separat şi capsida separat se multiplică pt. ca în final să se asambleze - formînd particule virale complete.
    • Faza de eliberare .v. formate părăsesc celula treptat pe măsura formării sau se acumulează - explozia celulei -gazdă, eliberîndu-se - infectînd alte celule.
agen i fizici temperatura
AGENŢI FIZICI TEMPERATURA
  • Căldura
    • factori: tip de virus, prezenţa substanţe protectoare
    • 18-25°C
    • sensibile: v.rujeolos, v.gripal etc.
    • moderat sensibile: v.Ebola, v.Marburg, v.Epstein-Barr etc.
    • rezistente: v.coxsackie, v.variolic etc
    • 56-100°C
    • 30 minute – inactivarea majorităţii virusurilor
agen i fizici temperatura1
AGENŢI FIZICI - TEMPERATURA
  • Căldura
    • căldura umedă:
      • fierberea (100°C)
        • câteva minute – VHA, v.rabic
        • 30 minute – VHB
    • autoclavarea:
      • 121°C, 1 atm, 30 minute – toate virusurile
agen i fizici temperatura2
AGENŢI FIZICI - TEMPERATURA
  • Frigul
    • conservă virusurile
      • 4°C (refrigerare)
        • câteva săptămâni – enterovirusuri
        • doi ani – v.rabic în fragmente de nevrax
      • -20°C (congelare)
        • insuficientă pt păstrarea v.gripale, v.respirator siciţial
      • -70°C (congelare) / păstrare în azot lichid la -190°C
        • prezervarea infectivităţii pt ani de zile
agen i fizici ph ul
AGENŢI FIZICI – pH-ul
  • pH
    • sub 5→deteriorează infectivitatea
    • peste 9
  • stabile la pH extrem
    • acid 3 – enterovirusuri
    • alcalin 9 – v.gripal B
agen i fizici radia iile
AGENŢI FIZICI - RADIAŢIILE
  • IONIZANTE
    • acţiune
      • directă: pe acizi nucleici şi proteine virale
      • indirectă: ionizarea mediului înconjurător – producere de compuşi toxici
    • radiaţii electromagnetice (X, gamma)
    • radiaţii corpusculare (α şi β)
    • inactivează virusurile
agen i fizici ultrasunetele
AGENŢI FIZICI - ULTRASUNETELE
  • vibraţii peste 20 kHz/sec
    • folosite pt:
      • eliberarea virusurilor din celule
      • obţinerea unor substructuri virale
      • omogenizarea suspensiilor virale etc.
agen i chimici agen i virulicizi
AGENŢI CHIMICI – AGENŢI VIRULICIZI
  • agenţi oxidanţi
    • 1%, oxidări în proteinele virale
  • peroxid de hidrogen (H2O2(
    • 3-6%, inactivare virus, agent antiseptizant
  • ozon
    • dezinfecţia apei, f.scump, puțin utilizat
  • permanganat de potasiu
    • 1%
agen i chimici agen i virulicizi1
AGENŢI CHIMICI – AGENŢI VIRULICIZI
  • aldehide
    • formaldehida (formol)
      • 1-8%, atacă acizii nucleici şi proteinele virale
      • agent decontaminant
      • aerosoli pt decontaminarea aerului
  • glutaraldehida
      • 2% tamponată cu bicarbonat de Na, la pH 7,5-8,5
      • sterilizarea “la rece”: instrumentar medical delicat
      • HIV, HBV
agen i chimici agen i virulicizi2
AGENŢI CHIMICI – AGENŢI VIRULICIZI
  • halogeni/compuşi halogenaţi
    • clorul
      • tratarea apei potabile
    • hipoclorit de calciu / hipoclorit de sodiu
      • 10%, deteriorează acizii nucleici virali, dezinfectanţi antivirali universali
    • cloramina
      • 2-5%, 20%
agen i chimici agen i virulicizi3
AGENŢI CHIMICI – AGENŢI VIRULICIZI
  • detergenţi
    • sintetici
      • afectează virusuri cu peplos
        • dezoxicolat de Na
        • dodecilsulfat de Na
        • Tween 80
    • cationici
      • acţiune virulicidă + acţiune spumantă
        • săruri de amoniu cuaternar 20%
        • clorura de benzolcarmin – pt. tegumente – muşcături de
        • animale – 1% inactivare v.rabic
agen i chimici agen i conservan i stabilizan i
AGENŢI CHIMICI – AGENŢI CONSERVANŢI/STABILIZANŢI
  • glicerol
    • soluţie tamponată 50%
    • conservă infectivitatea
      • v.polio – 6 ani
      • v.herpetic – 5 ani
      • v.rabic – 9 luni
      • v.urlian – 7 săpt.
    • săruri de Mg, Na
      • soluţii molare de MgCl,NaCl
agen i biologici
AGENŢI BIOLOGICI
  • lizozim
    • în secreţiile nazale, lacrimale, salivare
    • efect virulicid – v.gripal
  • suc gastric
    • acţiune virulicidă prin
      • pH-ul acid
      • enzime proteolitice: tripsină, pepsină
  • bilă
      • inactivează virusurile cu pelos
slide53

PATOGENEZA INFECŢIEI

VIRALE

RELAŢII VIRUS-CELULĂ GAZDĂ

defini i i
Definiţii
  • Aderenţă (ataşare, adeziune)
    • procesul prin care microorganismul se leagă de suprafaţa celulei ţintă
    • principalul pas în iniţierea procesului infecţios.
  • Diseminare (invazie)
    • procesul prin care microorganismul se răspândeşte de la poarta de intrare în tot organismul
  • Infecţie
    • multiplicarea unui agent infecţios patogen în interiorul organismului, chiar dacă este neînsoţităde manifestări clinice de boală.
slide55

Microorganism nepatogen

    • face parte din flora normală; nu produce îmbolnăvire
  • Microorganism patogen
    • microorganism care întotdeauna cauzează boală.
  • Microorganism potenţial patogen (oportunist)
    • microorganism capabil să cauzeze îmbolnăvire doar atunci când este afectat sistemul de apărare al macroorganismului
  • Microorganism saprofit
    • care trăieşte în natură
    • se stabilesc rar în organism
    • au importanţă redusă ca factori patogeni
slide56

Patogenitate

    • capacitatea unui microorganism de a cauza boalăprin virulenţă sau toxigenitate
  • Purtător asimptomatic
    • persoană care adăposteşte microorganismul fărăa prezenta semne clinice de boală care poate transmite microorganismul celor din jur
patogeneza infec iei
Patogeneza infecţiei
  • include
    • iniţierea procesului infecţios
    • mecanismele care duc la instalarea semnelor şi simptomelor bolii infecţioase
  • interacţiunea microorganism - gazdă depindede:
    • capacitatea microorganismului de a se stabili în macroorganism şi de a cauza leziuni
    • mecanismele de apărare ale macroorganismului