Download
1 / 43
E N D
Vitaminele Vitaminelesuntconsideratesubstantecuactiunespecifica,sintetizateinplante.Eleauroluldeareglasistimulaproceselemetabolice.Lipsatotalaavitaminelordinorganism,sauinsuficientalorprovoacatulburarigrave,putandducelabolidenumiteavitaminoze(scorbut,pelagră,xeroftalmieetc.)
Termenul de vitamine nu cuprindealținutriențiesențiali cum arfimineralele, aciziigrașiesențialisauaminoaciziiesențiali. • Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limbalatină, înseamnă viață, iar sufixul -amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine. Acum însă se știe că nu este așa. • Oamenii au nevoie de vitamine pentru a trăi sănătos şi pentru buna funcţionare a tuturor organelor. Nevoia de vitamine diferă de la o persoană la alta, depinzând de mai mulţi factori, cum ar fi: locul de muncă, vârsta, mediul înconjurător, stresul suferit, moştenirea genetică şi stilul de viaţă. Vitaminele pot fi obţinute din hrană sau din suplimente nutritive. Metoda naturală este mai bună prin efectele sale pe termen lung asupra organismului.
Istorie • Importanța mâncării anumitor alimente pentru păstrarea sănătății a fost recunoscută cu mult înainte să se fi identificat vitaminele. Egiptenii antici știau că dacă hrăneau un pacient cu ficat, acesta se va vindeca de orbire de noapte, acum știindu-se că este cauzată de o deficiență de vitamina A. În 1747, chirurgul scoțianJames Lind a descoperit că citricele și preparatele din ele previn scorbutul, o boală letală, în care colagenul nu se formează corect și caracterizată prin vindecări lente, sângerări ale gingiilor și dureri acute. În 1753, Lind a publicat Tratat asupra Scorbutlui. Totuși, descoperirea sa nu era unanim acceptată. În expedițiile Marinei Regale din secolul XIX, de exemplu, se credea că scorbutul era prevenit de o igienă bună la bordul navei, exerciții fizice regulate și menținerea moralului ridicat al echipajului, în locul unei diete bazată pe mâncare proaspătă, așa că aceste expediții au continuat să fie compromise de scorbut. În acea perioadă, când Robert Falcon Scott a făcut cele două expediții în Antarctica la începutul secolului XX, teoria medicală general acceptată era că scorbutul era cauzat de mâncarea la conservă contaminată. • În 1881, chirurgul rus Nikolai Lunin a hrărnit șoareci cu un amestec artificial de toți constituenții laptelui cunoscuți la momentul respectiv, adică proteine, grăsimi, carbohidrați și săruri. Aceștia au murit, în timp ce șoarecii hrăniți cu lapte natural s-au dezvoltat normal. A formulat o concluzie precum că "un aliment natural ca laptele trebuie deci să conțină, pe lângă ingredientele principale cunoscute, mici cantități de substanțe necunoscute esențiale vieții" [1] Concluzia trasă de el a fost respinsă de ceilalți cercetători, care nu au putut să reproducă rezultatele experimentelor sale. O diferență a fost faptul că el a folosit zahăr normal (zaharoză), pe când ceilalți cercetători au folosit zahăr din lapte (lactoză) care mai conținea încă cantități mici de vitamina B.
In 1905, William Fletcher a descoperit că prinmâncareaorezului nedecorticat în locul celui decorticat se prevenea boala beriberi. În anul următor, Frederick Hopkins a afirmat că alimentele conțin "factori accesori"—pe lângă proteine, carbohidrați, grăsimi etc.—care sunt necesari corpului uman. Când Casimir Funk a izolat complexul hidrosolubil de micronutrienți a cărui bioactivitate fusese identificată de Fletcher, a propus ca acesta să fie numit "Vitamină". Numele a devenit repede sinonim cu "factorii accesori" ai lui Hopkins, iar până când s-a demonstrat că nu toate vitaminele sunt amine, cuvântul era deja popular. În 1920, Jack Cecil Drummond a propus ca "e"-ul final să cadă, pentru a se dezaccentua legătura cu "aminele", după descoperirea faptului că vitamina C nu avea componentă aminică. În limba română, forma a rămas neschimbată, spre deosebire de limba engleză. • La începutul anilor 1900, oamenii de știință au fost capabili să izoleze și să identifice un număr de vitamine. Inițial, lipide din ulei de pește au fost folosite pentru vindecarea rahitismului la șobolani, iar nutrientul liposolubil a fost numit "antirahitic A". Între timp, numele a fost schimbat, el devenind vitamina D, care este subiectul dezbaterilor pe tema faptului că aceasta nu este într-adevăr o vitamină, fiind un derivat steroid.
Clasificarea vitaminelor CLASIFICARE Vitaminele se clasifica în 2 grupe mari: 1)VITAMINE LIPOSOLUBILE(cele solubile în grăsimi) 2)VITAMINE HIDROSOLUBILE(cele solubile în apă)
Vitamineleumane • Pentru oameni există 13 vitamine, împărțite în două grupe, cele patru solubile în grăsimi (A, D, E și K) și cele nouă solubile în apă (opt vitamine B și vitamina C). • 1)VITAMINA A SI PROVITAMINA A(BETA-CAROTENUL) Vitamina A este o vitaminăliposolubilă.Se găseşteîn alimente de origine animală(ficat,unturi de peşte)sub o formănumităretinol,carepoatefiutilizată direct de organism.Se găseşte,depotrivă,şiîn vegetale.Anumiteplante conţin o vastăfamilie de substanţe,carotenoidele.O mică parte dintre carotenoide au proprietatea de a da naştere,în organism,vitaminei A.Cel mai cunoscut<<generator>>de vitamina A,pentru că este cel mai răspîndit şi cel mai eficace transformat de organism,este beta-carotenul.
FUNCŢII • Întreţine vederea,mai ales vederea nocturnă.Protejează celulele de acţiunea radicalilor liberi.Ajută la formarea oaselor şi dinţilor,contribuie la întreţinerea sănătăţii pielii,gingiilor,mucoaselor şi luptă împotriva infecţiilor.Este necesară în funcţia de reproducere.
Surse naturale • Beta-caroten şi alte carotenoide provitamină A:roşii,varză,morcovi,legume verzi(spanac,conopidă,frunzele de salată),caise,dovleac,pepene galben,mango. • Vitamină A:ficat,untură de peşte,ouă şi grăsimea produselor lactate.
Doze recomandate(adulţi)900-1400 µg sau ER • Notă:Dozele de vitamină A au fost multă vreme exprimate în UI(unităţi internaţionale).Acest sistem nu mai este folosit de oamenii de ştiinţă,dar îl veţi mai întîlni la producătorii de suplimente.Oamenii de ştiinţă exprimă activitatea vitaminică A printr-o nouă unitate,ER(echivalenţi retinol): 1 ER=1 µg de retinol=6 µg de beta-caroten 1 UI=0,3 ER STRUCTURA CHIMICĂ • Formula chimică:C20H30O • Masa moleculară:286,456g/mol • Izomeriigeometriciaivitaminei A (retinol) pot apărea ca rezultat al configuraţieicisşi trans acelorpatru legăturiduble dincatena laterala. • Izomeriicissunt găsiţiînstare naturalaşiîndeplinescfuncţii esenţialepentruorganismuluman.
Precauţii • Fără toxicitate cunoscută pentru beta-caroten(exceptând coloraţia portocalie a pielii). • Retinol:a nu se depăşi 25 000 ER în tratamentele de durată(3 000 ER la copii);a nu se lua mai mult de 500 000ER o dată(20 000 ER la copii);sarcină:nu depăşiţi 3 000 ER pe zi,nu folosiţi creme cu acid retinoic sau cu retinoizi de sinteză.
Vitamina D • Vitamina D este o vitamină liposolubilă care pătrunde în organism prin alimentaţie,dar şi prin acţiunea razelor ultraviolete asupra pielii.Vitamina D este stocată,în special,în ficat(dar şi în muşchi şi în ţesutul adipos). FUNCŢII Favorizează absorbţia calciului şi a fosforului,fiind deci indispensabilă creşterii şi sănătăţii oaselor şi dinţilor.Participă la mai multe funcţii celulare(diviziune,activitate metabolică).
Surse naturale • Peşte şi untură de ficat de peşte,ouă,ficat de vită,oaie,porc. Doze recomandate 400-800 UI pe zi Precauţii E de dorit să nu se depăşească 8 000 UI pe zi,pe perioade lungi,chiar dacă intoxicaţiile apar,în genere,abia la peste 25 000 UI(la copii) şi 60 000 UI (la adulţi),şi după o administrare de mai multe săptămâni. STRUCTURA CHIMICĂ • Vitamina D2 sau calciferol • Vitamina D3 sau colecalciferol • Vitamina D2 are formula chimica: C28H44O
VITAMINA E • Termenul de vitamină E se aplică unor substanţe numite tocotrienoli şi tocoferoli(subdivizaţi în alfa,beta,gama etc). FUNCŢII Protejează faţă de acţiunea radicalilor liberi.Participă la formarea şi protejarea globulelor roşii şi a ţesuturilor. SURSE NARUTALE Germeni de cereale,soia,varză,cereale integrale,legume verzi,roşii,uleiuri vegetale.
Doze recomandate(adulţi) 18 UI Precauţii Fără toxicitate.Dacă folosiţi anticoagulante sau suferiţi de tulburări de coagulare(hemofilie),trebuie să ţineţi seama că dozele ridicate de vitamina E pot provoca hemoragii.
VITAMINA K • FUNCŢII Participă la formarea de protrombină,un coagulant natural al sângelui.Previne astfel hemoragiile.Participă la formarea oaselor. SURSE NATURALE Uleiuri vegetale,lactate,legume verzi,ficat. DOZE RECOMANDATE(ADULŢI) 33-55 µg PRECAUŢII Puţin toxică.A nu se depăşi 200 µg în cazul tratamentelor îndelungate.
VITAMINA B1(TIAMINA) • FUNCŢII Ajută la transformarea glucidelor şi grăsimilor în energie.Joacă,de asemenea,un rol important în transmiterea influxului nervos. SURSE NATURALE Carne,pasăre,peşte,legume uscate,fulgi de ovăz,orez integral,lapte,pîine integrală,drojdie de bere. DOZE RECOMANDATE 1,5-1,8 mg PRECAUŢII Toxicitatea aproape nulă(în doze mari,are efect diuretic). STRUCTURA CHIMICĂ • - Formula chimică:C12H17N4OS • - Se mainumeştetiamina • - Este incolorasisolubilaînapă • - Se descompune la căldură • - A fostdescoperităînJaponia de Umetaro Suzukipe care l-a numit laînceputacid aberic.
VITAMINA B2(RIBOFLAVINA) • FUNCŢII Esenţială în producerea de energie:participă la degradarea glucidelor,grăsimilor şi proteinelor. SURSE NATURALE Ficat,drojdie de bere,ouă,lactate,peşte,cereale integrale. DOZE RECOMANDATE 1,5-1,8 mg PRECAUŢII Fără toxicitate. STRUCTURA CHIMICĂ • Formula chimică:C17H20N4O6 • Se mai numeşteriboflavina • Este solubilă în apă • Are masa moleculară 376,369g/mol
VITAMINA B3 SAU PP(NIACINA) Numele de niacină este atribuit acidului nicotinic si nicotinamidei.Niacina poate fi sintetizată în organism pornind de la triptofan,un aminoacid. FUNCŢII Joacă un rol crucial în producerea de energie,în transmiterea influxului nervos şi în sinteza acizilor graşi şi a unor hormoni(estrogen,testosteron,progesteron,cortizon,insulină,tiroxină) SURSE NATURALE Germeni de grâu,drojdie de bere,pîine integrală,ficat,carne albă,ouă,peşte,smochine,curmale,avocado,unt de arahide,cafea prăjită. DOZE RECOMANDATE 1,5-1,8 mg PRECAUŢII Nicotinamida:netoxică. Acidul nicotinic:roşeaţă,mâncărimi,la doze moderate. La doze mari(peste 2 000 mg pe zi):risc de hepatită.
VITAMINA B5(ACIDUL PANTOTENIC) FUNCŢII Esenţială în producerea de energie pe baza grăsimilor şi a glucidelor.Intervine în sinteza colesterolului,grăsimilor,anticorpilor şi acetilcolinei(neurotransmiţător al impulsurilor nervoase). SURSE NATURALE Lăptişor de matcă,germeni de grâu,pâine integrală,cereale,măruntaie,carne,drojdie de bere,legume verzi. DOZE RECOMANDATE(ADULŢI) 7-10 mg PRECAUŢII Fără toxicitate cunoscută.
VITAMINA B6(PIRIDOXINA) FUNCŢII Intervine în degradarea şi sinteza aminoacizilor şi în metabolismul acizilor graşi.Permite sinteza neuromediatorilor.Joacă,de asemenea,un rol important în transformarea glicogenului în glucoză şi în furnizarea de energie organismului.Regenerează globulele roşii,participă la producerea anticorpilor. SURSE NATURALE Cereale,germeni de grâu,drojdie de bere,varză,măruntaie,carne. DOZE RECOMANDATE(ADULŢI) 2,2-2,5 mg PRECAUŢII Risc de polinevrite,la doze mari(1 000-2 000 mg/zi)şi prelungite pe durata mai multor luni.Anu se asocia L-dopa(levodopa,prescrisă în boala Parkinson)cu suplimente de B6.
VITAMINA B6 • STRUCTURA CHIMICĂ • Formula chimică:C8H11NO3 • Se mainumestepiridoxina • Structurachimicaeste formatădintr-un nucleu piridic, cu substituenţii hidroxilşimetil.
VITAMINA B8 SAU H(BIOTINA) FUNCŢII Participă la metabolismul proteinelor,grăsimilor şi hidraţilor de carbon,pentru furnizarea de energie.Intervine în sinteza acizilor graşi,a proteinelor şi a acizilor nucleici(materialul genetic al celulei). SURSE NATURALE Drojdie de bere,lapte,orez integral,măruntaie,fructe,nuci. DOZE RECOMANDATE Bacteriile intestinale furnizează o parte din necesarul de biotină.Aceasta ar fi de 100-300 µg. PRECAUŢII Fără toxicitate cunoscută.
VITAMINA B9(ACIDUL FOLIC) FUNCŢII Esenţială în sinteza ADN-ului,a ARN-ului,a unor aminoacizi şi a proteinelor.Participă la formarea hemoglobinei. SURSE NATURALE Legume verzi,morcovi,avocado,caise,fasole,grâu integral,porumb,migdale,castane,gălbenuş de ou,ficat. DOZE RECOMANDATE 400 µg PRECAUŢII Fără toxicitate cunoscută.Un adaos masiv de vitamină B9 poate masca o formă de anemie provocată de carenţa în B12.Este preferabil ca dozele suplimentare de acid folic să fie însoţite de o alimentaţie sau de suplimente bogate în B12(în cazul femeilor însărcinate,al vegetarienilor).
VITAMINA B12(COBALAMINA) FUNCŢII Necesară în sinteza ADN-ului,în sănătatea sistemului nervos,în maturarea şi multiplicarea globulelor roşii. SURSE NATURALE Carne,lactate,ouă,peşte,crustacee. DOZE RECOMANDATE 3-4 µg PRECAUŢII Fără toxicitate cunoscută,chiar în doze mari.Totuşi,există un risc de alergie,dacă suferiţi de eczeme sau de astm.Consultaţi-vă medicul.Persoanele bolnave de cancer trebuie să recurgă la o suplimentare prudentă cu B12. STRUCTURA CHIMICĂ • Formulachimică:C63H88CoN14o14P • Masa moleculară: 1335,4g/mol • Este un compus complex ceconţine cobalt • Se mainumeştecianocobalamina • A fostdescoperitaînanul1926 • Stare de agregare solidă.
VITAMINA C (ACIDUL ASCORBIC) FUNCŢII Antioxidantă.Necesară în formarea colagenului.Participă la sinteza neurotransmiţătorilor.Întăreşte imunitatea.Favorizează absorbţia fierului şi a calciului alimentar. SURSE NATURALE Citrice,fructe roşii(căpşuni,zmeură,coacăze),kiwi,cartofi,legume verzi,roşii,varză,ardei iute. DOZE RECOMANDATE 60-100 mg PRECAUŢII Fără toxicitate,dar dozele mai mari de 3 g pe zi pot provoca tulburări digestive(diaree,arsuri gastrice)şi,la puţinele persoane predispuse,antrenează apariţia litiazelor renale(a calculilor). SOLUŢIA:beţi multă apă şi luaţi un plus de magneziu.Persoanele suferinde de hemocromatoză(exces de fier)trebuie să evite suplimentele de vitamina C.Vitamina C nu este un excitant şi nu afectează somnul. STRUCTURA CHIMICĂ • Formula chimică:C6H8O6 • Masa moleculară:176,12g/mol • Vitamina C sau acidul ascorbic • Punct de topire: 1900C –1920C
Funcțiiîn organism • Ca participant la hidroxilare, vitamina C este necesară la producerea de colagenîn ţesutul conjunctiv. Aceste fibre sunt omniprezente în întreg organismul, asigurându-i acestuia o structură stabilă, dar flexibilă. Unele țesuturi au un procentaj mai ridicat de colagen în conținut, în specialpielea, membranele mucoase, dinții și oasele. • Vitamina C este necesară la sinteza dopaminei, noradrenalinei și adrenalineiîn sistemul nervos sau în glandele suprarenal. • Vitamina C este de asemenea necesară la sintetizarea carnitinei, care este importantă în transferul energiei la mitocondriile celulelor. • Este un puternic antioxidant. • Țesuturile biologice cu cel mai mare procentaj de vitamina C conținută — peste 100 de ori față de nivelul din plasma sangvină — sunt glandele suprarenale, glanda pituitară, timusul, corpus luteum și retina. • Creierul, splina, plămânul, testiculul, nodul limfatic, ficatul, tiroida, mucoasa intestinului subțire, leucocita, pancreasul, rinichiulși glandele salivareau o concentrație de vitamina C de la 10 până la 50 de ori mai mare decât în plasmă. • Nici un organ nu face rezerve de ascorbat ca funcție principală a sa, așa că organismul rămâne foarte repede fără această substanță dacă nu există un aport continuu care să fie absorbit prin sistemul digestiv. Eventual, se poate ajunge până la deces în cazul în care deficiența este neglijată. • Formula chimicăC6H8O6
VITAMINA C Vitamina C (acidul ascorbic, vitaminaantiscorbutică) • Vitamina C prezintă o importanţă capitală pentru organism. Principaleleeiproprietăţisunturmătoarele: • intervineîn fenomenele de oxidoreducere, fiindcelmaiputernic antioxidant; • esteantiinfecţioasă, tonifiantă, antitoxică; • participă la asimilarea de către organism a fierului; • previneşivindecăscorbutul; • măreşterezistenţa vaselor sanguine ; • contribuie la formareaglobulelorroşii, a dinţilorsioaselor; • are rol de reglare a niveluluiglicemieişi al colesterolului, de distrugere a toxineloracumulateîn organism; • intervineîn bunafuncţionare a ţesuturilor, precumşi a diferitelororgane; • participă la transformările chimice ale proteinelor, lipidelorşiglucidelor, la formareasubstanţelorintercelulare ; • diminueazăperioadele de convalescenţă; • esteeficientăîn reducerearitmului de opacjfiere a cristalinului (îndeosebi la persoanele vârstnice); • întârzieapariţiacataracteişi-i reduce gravitatea cu cca 50%; • împiedicădepunereagrasimilor la nivelulficatuluiasigurăfuncţionarea normală a celuleihepatice; • intervineîn metabolismulcarotenilor ; • protejeazăacidulfolie ; • are acţiuneantialergică ; • ca laxativ natural; • scadeincidenţa apariţiei de cheaguriîn vasele sanguine; • măreştegradul de absorbţie a fierului organic; • reduce efecteleunui număr mare de alergeni; • asigurăcoeziuneacelulelorproteice, mărind astfeldurata vieţii.
Sursealimentare de vitamine • VitamineliposolubileVitamina A: ouă, carne, lapte, brânză, smântână, viscere (ficat, rinichi), peşte (cod), ulei de peşte.Vitamina D: brânză, unt, margarină, laptefortificat, peşte, stridii, cereale.Vitamina E: grâu, cereale (seminţe), porumb, nuci, măsline,spanacşialte legume,frunze, uleiurivegetale (din germeni de porumb, floareasoarelui, soia), pâineneagră, fasoleauscată, mazărea.Vitamina K: legume verzi (salatăverde, spanac, ceapăverde, ierburi-mărar, pătrunjel, leuştean), cereale, gălbenuş deou. • VitaminehidrosolubileFolat: legume,frunzeverzi, alimentesuplimentate, viscere (ficat), carne, pâineneagră.Niacina: produse lactate, carne de pasăre, peşteşipreparate din peşte, ouă, legume, nuci, cerealeîmbogăţite cu B3.Acidulpantotenicşibiotina: ouă, peşte, lactate, cerealeintegrale, legume, drojdie, broccoli şialte legume din aceastăfamilie: varza, salata.Tiamina: cereale, paste, pâineneagrăşiintermediară, preparate din carne de porc, fasoleuscată, mazăre, peşte, soia, produse lactate, fructe (mai ales banane), drojdie de bere.Vitamina B2: cerealepentrumiculdejun, paste, brânzeturi, lactate fortificate, sucuri de fructe, băuturienergizante.Vitamina B12: carne, în special viscere (ficat), produse de origine animală (ouă, lapte, carne de pasăre şipeşte).Vitamina B6: vegetale, în special avocado, nuci, drojdie, fasoleverde, produseanimale- carne de pui, peşteşificat.Vitamina C: citrice (în stare brută, darşiîn sucuri, deşimaipuţin), căpşuni, roşii, broccoli, napi, ceapaverde, cartofi. Principalasursăestereprezentată de fructeşi legume, conţinutulvitaminic al acestoradepinzândîn funcţie de specie şi de parteaconsumată (frunze, rădăcina, tubercul).
BIBLIOGRAFIE • REVOLUŢIA VITAMINELOR-THIERRZ SOUCCAR • http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_D • http://www.didactic.ro/materiale-didactice/77205_vitaminele-a-b-c-si-d • http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83
PREZENTARE REALIZATĂDE:MAGHERESCU LOREDANA CLASA:a 10 a B PROFESOR:DAN TALABĂ
