Ştiaţi că Ochii noştri Ochiul omenesc – aparat optic Formarea imaginii Oameni de ştiinţă

1. Ochiul Ştiaţi că Ochii noştri Ochiul omenesc – aparat optic Formarea imaginii Oameni de ştiinţă Boli , afecţiuni ale ochiului

2. Ştiaţi că.... Ochiul • este un organ a cărui principală funcţie este cea de a detecta luminasi este compus dintr-un sistem sensibil la schimbarile de lumina capabil să le transforme în impulsuri electrice. • Ochii cei mai simpli nu fac altceva decât să detecteze dacă obiectele din jur sunt luminate sau obscure. Cei mai complecşi folosesc la percepţia vizuală.

3. Ochii compuşi • Se găsesc la artropode (insecte şi animale similare) şi sunt formaţi din mai multe pupile simple care permit formarea unei vederi panoramice. • La majoritatea vertebratelor şi câteva moluşte, ochiul funcţionează prin proiectarea imaginilor pe o retină sensibilă la lumină, de unde se transmite un semnal spre encefal prin intermediul nervului optic.

4. OCHII NOŞTRI • La om, ochiul are forma unei sfere şi este localizat in orbita oculară. Este un organ complexcu dimensiuni mici care percepe formele, mişcările, reliefurile, culorile şi diferenţele de luminozitate. • Ochiul este umplut de o substanţă transparentă, gelationoasă numită umoare vitroasă, are o lentilă de focalizare numită cristalin şi, adeseori, un muşchi numit iris, care reglează cantitatea de lumină care intră.

5. Ochi albaştri Ce lucesc ca nişte Aştri !

6. Ochi verzi Niciodată să nu-i crezi !

7. Ochi căprui Fură inima oricui !

8. OCHIUL OMENESC APARAT OPTIC • Privind numai din punctul de vedere al opticii geometrice, ochiul constituie un sistem optic format din trei medii transparente: umoarea apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă. • Acestea se găsesc in interiorul globului ocular, mărginit în exterior de o membrană rezistentă, numită sclerotica. Sclerotica este opacă peste tot exceptand o porţiune din faţă, care este transparentă şi de forma sferică numită cornee transparentă.

9. Segment anterior al ochiului mediile transparente

10. Corneea , Umoarea apoasă şi coroida • Corneea are principalul rol optic de a permite pătrunderea radiaţiilor luminoase şi, prin puterea ei de refracţie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retină. • Mediile transparente au rolul de a refracta radiatiile luminoase proiectand imaginea pe retina, in pata galbena. In afara de cornee, alte medii transparente sunt : cristalinul si umoarea sticloasa. • Coroida conţine un pigment, care realizează aşa numita cameră obscură a ochiului. • Umoarea apoasa care este numai transparenta, se afla in spatele corneei, in asa numita camera anterioara a ochiului, care din punct de vedere optic nu are decat sa conduca razele luminoase. • Procesele ciliare, bogat vascularizate, secretă umoarea apoasă necesară menţinerii presiunii normale intraoculare

11. Formarea imaginii procese de formare lumina în ochi retina fotosensibilitatea lentila cristaliană acomodarea glande lacrimale

12. Procesele de formare a imaginii • Procesele prin care se realizeaza vederea au la baza 3 etape succesive : • receptia vizuala • transmisia vizuala • şi formarea senzaţiilor vizuale .Imaginile sunt transmise la creier prin nervul optic unde acesta anlizeaza si apreciaza marimea si pozitia normala a obiectelor in spatiu.

13. Lumina în ochi • Razele luminoase reflectate pe suprafata unui obiect pătrund prin cornee strabat mediile transparente ( umoarea apoasa, pupila si irisul ), se refracta si se aduna pe retina, in pata galbena, unde se formeaza o imagine reala, mai mica si rasturnata.

14. Retina • Comparată cu un film fotografic retina asigură perceperea luminii. • Retina, membrana interioara joaca rolul unui ecran : aici se formeaza imaginile. • Este o membrană subţire, alcătuită din prelungirile nervului optic şi conţinand un mare număr de celule senzoriale, care percep lumina, numite conuri şi bastonaşe. • Conţine 2 tipuri de receptori:bastonaşe si conuri. • - conurile sunt sensibile la lumina intensă asigurând vederea in culori • - bastonaşele sunt mai sensibile asigurând vederea in conditii de iluminare slabă dând senzaţia de cenuşiu(vedere monocromatica) • Ca receptori optici, conurile si bastonaşele sunt terminaţii nervoase care conduc excitaţia optică.

16. Imaginea pe retină • Pe retină imaginea este inversă realităţii

17. De ce nu vedem toate lucrurile inversate aşa cum se formează pe retină? Pentru ca prin experienta acumulata creierul, a restabilit orientarea reala a obiectelor in senzaţia vizuală pe care o obţinem in final

18. Fotosensibilitatea • Fotosensibilitatea conurilor şi bastonaşelor este asigurată de existenţa în ele a unor pigmenţi care absorb lumina şi realizează un proces fotochimic reversibil. • Pigmentul din ochi este rodopsina (purpura retiniană) care sub influenţa luminii transformăşi determină un semnal ce se transmite prin nervul optic la creier. • Când lumina îşi încetează acţiunea, pigmentul se resintetizează, receptorul fiind gata de o noua excitare luminoasă.

19. Lentila cristaliană • Lumina refractata prin cristalin strabate umoarea sticloasa si ajunge la retina. • Un element foarte important este lentila cristaliana convexa, transparenta, si refringenta de 20 de dioptrii. • Aceasta lentila este legata prin fibre foarte fine (zonula Zinn) de muschii ciliari. • La lumină prea intensă, irisul îşi micsorează pupila pentru a proteja retina, iar la lumina prea slabă irisul îşi măreste pupila pentru a mări iluminarea imaginii de pe retină.

20. Acomodarea • Un ochi normal, aflat în stare de repaus, are focarul situat pe retină. Din această cauză, pentru obiectele situate la infinit (practic la distanţe mai mari de circa 15 m) ochiul formează imaginile pe retină fără nici un efort de modificare a convergenţei cristalinului. • Apropiind obiectul, cristalinul se bombează sub acţiunea muşchilor ciliari, astfel încat imaginea să rămană tot pe retină • Fenomenul se numeşte acomodare. Cristalinul însă nu se poate bomba oricat şi de aceea obiectul poate fi adus pană la o anumită distanţă minimă-distanţa minimă de vedere- sub care ochiul nu mai poate forma imaginea pe retină. • Acomodarea ochiului este deci posibilă între un punct aflat la o distanţă maximă (punctul remotum), care, pentru ochiul normal, este la infinit (practic peste 15m) şi un punct aflat la o distanţă minimă (punctul proximum) care, pentru ochiul normal, este de 10-15 cm la tineri şi apoximativ de 25 cm la adulţi

21. Glande lacrimale(proteza oculara) • Glande mici, localizate sub ploape, produc în permanenţă lacrimile. Acestea sunt etalate într-un strat uniform, în urma mişcărilor de clipire a pleoapelor, ceea ce împiedică uscarea acestor suprafeţe. Pierderea organului vizual necesită substituirea acestuia cu o proteză oculară de către tehnicieni protezişti.

22. oameni de ştiinţă • Acesta a fost fiul unui matematician , licenţiat în matematicăşi medicină şi a ramas cunoscut prin teoria ecuaţiilor algebrice(Metoda lui Cardan) • In jurul anului 1500, anatomiştii ajung să definească funcţionarea ochiului. • In aceste condiţii Cardano, care studia structura ochiului şi legile vederii, a reuşit să perfecţioneze vechea cameră obscură, pornind de la analogia că în deschizătura ochiului cristalinul funcţionează ca o lentila convergentă şi înzestrează camera obscură cu acest element tehnic. • Rezultatul a fost o imagine clară, reală, răsturnată şi mult mai luminoasă. Gerolamo Cardano

23. Astronom şi fizician italian , a avut mai multe scrieri ştiinţifice printre care si Camera obscură a propus idei pentru construirea telescopului • Câţiva ani mai târziu, fizicianul italian Giambatista della Porta, îmbunătăţeşte această invenţie, imaginea captată de o oglindă plană (în loc de ecran), este reproiectată pe un ecran exterior, pentru a fi scrisă cu creionul. • Metoda a fost folosită de o serie de pictori portretişti pentru a reda cât mai fidel chipurile clienţilor lor. Giambatista Porta

24. Camera obscură - copie a ochiului • Camera obscură poate fi definită ca fiind o copie mecanică a ochiului • cutie paralelipipedică cu un interior de culoare neagră (globul ocular) , cu o deschidere foarte mică, • Este asemeni ochiului omenesc, aceasta fiind formată dintr-o • ulterior s-a montat o lentilă convergentă (rol îndeplinit la ochi de ansamblul cornee - cristalin) • şi paralel cu deschizătura un ecran alb sau un ecran mat transparent pe care se poate privi o imagine reală şi răsturnată (retina). • In secolul XV, Leonardo da Vinci, arhitect şi inginer, descoperă şi defineşte că formarea imaginiiîntr-o cameră obscură se datorează proprietăţii razelor de lumină de a se propaga în linie dreaptă şi de aceea, imaginea este răsturnată.

25. Diferite tipuri de camere obscure

26. Boli,afecţiuni ale ochiului Astigmatism Presbiopie Ochi uscaţi Alergii Cataracta Degenerarea maculară Glaucomul

27. Alungirea severa a corneei • Acesta se moşteneşte şi se poate combina cu miopia şi hipermetropia • Se manifesta prin vederea distorsionata a tuturor obiectelor indiferent de apropierea sau departarea acestora • Imaginile sunt neclare datorită fasciculelor luminoase care sunt focalizate iar altele nu • Fenomenul e similar cu distorsionarea produsa de un panou de sticlă ondulat • Se corectează prin aducerea fasciculelor luminoase pe acelaşi plan Astigmatism

28. Presbiopie • La tineri cristalinul este moale si flexibil schimbandu-şi cu uşurinţă forma pentru a se concentra • Trecerea timpului intareşte gradual cristalinul scazând constant abilitatea de concentrare • Oamenii care suferă de această boală nu pot vedea lucrurile marunte şi apropiate(scris marunt, broderie) • Este asemanata cu hipermetropia dar aceasta este cauzată de slăbirea flexibilităţii cristalinului în timp ce hipermetropia este datorată ochiului deformat. • Se corectează cu ajutorul lentilelor convergente

29. Sindromul de ochi uscat reprezinta pierderea sau reducerea abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi. • Se datorează mai multor factori(medicamente , mediul , varstă , efort) • Se recomandă consult oftalmologic Ochii uscaţi

30. Ochii pot deveni roşii, umezi, cu o senzaţie de mancărime - iar ochii şi pleoapele pot fi chiar inflamate. Persoanele sensibile pot avea reactii exagerate fata de anumite substante aeropurtate, cum ar fi polenul, rugina, iarba, sporii si parul de animale. • De fiecare dată cand aceste persoane intrăîn contact cu substanţele alergenice, sistemul lor imunitar reactioneaza, si poate cauza roseaţa ochilor, senzaţia de mancărime. Alergii

31. Este o stare degenerativă a ochiului in care cristalinul devine treptat tot mai opac iar vederea devine înceţoşată. • Poate aparea ca rezultat al altor boli ale ochiului, se dezvolta in cea mai mare masura din cauza înaintării în vârstă • Simptome : încţoşarea vederii , sensibilitate crecuta la lumină, culorile par fade şi maronii, nevoia schimbării dese a prescripţiei de ochelari • Se corectează prin intervenţie chirurgicală Cataracta

32. Degenerescenta maculara umeda apare odata cu procesul de neovascularizatie anormala din spatele ochiului (camera posterioara), sangele ajungand in regiunea retiniana. Se poate trata cu ajutorul operaţiei cu laser . • Degenerescenta maculara uscata apare atunci cand tesuturile retiniene imbatranesc. Anumite celule nervoase din retina se modifica, limitandu-vă abilitatea de a percepe detaliile fine.Nu exista tratament , dar oamenii pot vedea cu ajutorul lupei. • Simptomele sunt diferite dar unii pot întalni :vederea înceţoşată , distorsionarea vizuală a liniei drepte , spaţiu gol în regiune principală a vederii Degenerarea maculară

33. Apare cand o formatiune de fluid in interiorul ochiului creaza presiune, deteriorand nervul optic. Poate fi cauzat de un blocaj treptat al canalului prin care se dreneaza excesul de fluid din ochi. • În general acesta se instalează în timp dar în cazurile când apare intr-o scurtă perioadă apar simptomele:vedere înceţoşată , durere oculară acută , durere de cap , iluzia de curcubeu, ameţeală şi senzaţia de vomă. • Se corectează cu ajutorul tratametului pe bază de picaturi si a intervenţiei chirurgicale. Glaucomul

34. www.wikipedia.ro • www.mathematik.de • www.Colegiultehnicpn.3x.ro • www.foto-club.ro • "Corpul Omenesc", editura RAO, anul 1997, traducerea de Claudia Apostu Bibliografie

35. Proiect întocmit de elevele clasei 7B Slavu Andreea Silviana Mirea Diana Holhoş Denisa Comănean Diana