Download
1 / 22
220 likes | 238 Views
ecoturism in sudul Banatului
E N D
MAREA HOINĂREALĂ Un tur de nouă zile al microregiunii de cooperare transfrontalieră DUNĂRE – NERA - CARAŞ în cadrul căruia Grupul Ecologic deColaborare Nerarealizează, în perioada iunie - septembrie a fiecărui an, ecoturism în parcurile naturale Cheile Nerei–Beuşniţa, Porţile de Fier, Semenic – Cheile Caraşului, Vršačke Planine (Munţii Vârşeţului), Đerdap şi Deliblatska Pesčara(Dunele Deliblata).
Microregiunea de cooperare transfrontalieră Dunăre - Nera - Caraş
Fii alături de noi în tururile ecoturistice pe care le organizăm în zona parcurilor naturale din sudul Banatului, apoi sigur vei putea să le spui tuturor: AM VĂZUT ACOLO O LUME MIRIFICĂ CARE TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ CURATĂ! Ai călătorit vreodată pe întregul traseu al Carstului Bănăţean de la Oraviţa la Orşovatrecând şi frontiera în Serbia?Ai văzut sălbăticia traseelor Cheile Nerei – Beuşniţa, Cheile Caraşului, Cheile Minişului, Munţii Vârşeţului, Dunele Deliblata sau a Defileului Dunării ?Ai luat masa la un sălaş din Valea Almăjului consumând produse curate, preparate după bucătăria tradiţională bănăţeană ?Ai ascultat în amurg, pe malul Dunării, murmurul de tamburină al melosului sârbesc savurând gustul ciorbei depeşte ? Ai o extraordinară ocazie să vezi această lume mirifică, încă curată precum apa Nerei şi a Minişului deoarece ea are un prieten loial: GRUPUL ECOLOGIC DE COLABORARE NERA
Valea Beiului şiRezervaţia naturală Beuşniţa.Călătorie de 7 Km pe jos (opţional în căruţa trasă de cai) într-o zonă izolată, pe frumoasa vale a Beiuluiîntre Podul Beiului şI prima Cascadă a Beuşniţei. Obiective: Izbucul Ochiul Beiului, cascadele de pe Valea Beiului, cascadele Beuşniţa, picnic la păstrăvăria de la Valea Beiului, specii rare de floră şi faună în rezervaţia naturală Beuşniţa, călătorie la pas pe poteci săpate în stâncă, pe o distanţă de 4 km până la Sasca Română, rafting, călărie, paintball, canyoning, tir cu arcul. Festivaluri şi sărbători locale: Ruga de Sf. Petru şi Pavel (29 iunie) de la Sasca Montană, Ruga de Sf. Maria (15 august.) de la Cărbunari,Ruga de Sf. Petru şi Pavel (29 iunie) de la Sasca Montană, Ruga de Sf. Maria (15 august.) de la Cărbunari. Valea Beiului
Lacul Ochiul Beiului Izbucul Ochiul Beiului este situat la o altitudine de 310 m in unghiul format de confluenta pâraielor Beusniţa şi Beiul Sec. Aici apa nu îngheaţă niciodată datorită temperaturii mari cu care vine din adâncul pământului. Mulţi pictori au încercat să surprindă pe pânză culoarea apei din lac însă până acum nu a reuşit nimeni. Locul izvorului, in forma de crater, are o suprafaţa de 284 mp, un diametru de 20 metri şi o adâncime maxima de 3,6 metri.În timpul stăpânirii turceşti a Banatului, un bei (ofiţer turc) foarte bogat a fost la vânătoare prin aceste meleaguri. Ajuns in Poiana Beuşniţei, o frumoasă fată ce îşi păştea oile l-a făcut să se oprească. Pe loc s-a îndrăgostit foc de ea, aşa că venea deseori s-o întâlnească, părăsind Cetatea Terezia ridicată de către turci, ale cărei ruine se mai văd şi azi pe Dealul Cetăţii. Cum a aflat tatăl beiului de dragostea dintre cei doi, a hotărât să-i despartă. În grabă a trimis un călău să omoare fata ce îi sucise minţile fiului său. Beiul îndrăgostit şi-a găsit iubita înjunghiată în locul unde acum este lacul... Ochiul Beiului. A vărsat multe lacrimi după care şi-a înfipt hangerul (pumnal turcesc) în inimă. Din lacrimile lui s-a format izvorul care îi poartă numele.Aici bântuie peste tot şi duhul haiducului Adam Neamţu, care a trait în secolul al XIX-lea şi despre care localnici vorbesc cu amănunte despre cinstea şi vitejia lui. Poetul Gheorghe Azap a reuşit să pună în versuri de o deosebită sensibilitate legenda de la Ochiul Beiului şi vă rog să-mi permiteţi să va citesc sfrşitul acestei legende în versuri: „Când s-a întors voinicul, simţind că-l arde plânsul, Găsind-o-nţepenită între călăi destui, Se spune că jungherul şi l-a înfipt într-însul, Ca să rămână veşnic lângă iubita lui. Şi se mai spune cum că din lacrima-i căzută S-a împlinit oglinda acestui lac ciudat, Pe care o cascadă duioasă îl sărută Cu dragostea eternă a fetei din Banat…”
Poiana Beuşniţei este un loc de popas între Ochiul Beiului şi Cascada Beuşniţa unde se adună cele 7 iele. Se spune că în noaptea de de Sânzâiene se strâng ielele pădurii, se îmbăiază în apa de la Ochiul Beiului şi dansează în noaptea sfântă până la ultimul cântat al cocoşilor.
Cascadele Beuşniţei se află într-o zonă complet împădurită şi sunt formate pe tuf calcaros. Prima cascadă are o înălţime de aproximativ 15 m şi este acoperită cu muşchi verde. În tuful calcaros din bază s-au format mai multe caverne. Urcând câteva trepte în stânga cascadei şi urmând poteca, se ajunge la a .Legenda spune că apa învolburată a cascadei reprezintă voalul de mireasă al ciobăniţei care a fost omorâtă de oameni beiului, voal pe care nu apucat să-l mai poarte niciodată. Poetul Gheorghe Azap o descrie pe frumoasa ciobăniţă:Suavă ca icoana smeriţilor de încăAdoră mituri sacre înscrise în zenit;Era ca o gazelă, cum numai o româncăMai poate să se afle fără să fie mit. Beuşniţa - crăiasa lumii mirifice din sudul Banatului
Imagini de pe Valea Beiului Poiana Beuşniţei Cascada Văioaga Cascade pe Valea Beiului
Tunele....... De la Podul Bei pe cărarea spre Sasca Romană se trece prin cele şase tunele săpate în stâncă, ultimul, Tunelul Mare, fiind şi cel mai lung, apoi pe pote ca săpată în stâncă şi situată la 15 m deasupra Nerei, se trece pe puntea suspendată de la Sasca Română. Urmând malul Nerei se ajunge în final la Sasca Montană.Se spune ca tunelurile au fost construite pe vremea stăpânirii turceşti a Banatului de către locuitorii din Sasca Română pentru a ajunge mai repede la morile din Potoc.
Alpinism în apropiere de Sasca Romană Ieşirea din chei la Sasca Română
Tir cu arcul Good bye Nera Gorges Călărie
Flora şi faună în Parcul Natural Cheile Nerei - Beuşniţa Legenda liliacului O legendă scandinavă spune ca florile de liliac apar atunci când primăvara alungă zăpada de pe câmpuri , si înalţă soarele în tăriile cerului, alături de curcubeu. Primăvara împleteşte apoi razele soarelui cu cele ale curcubeului , si începe sa le arunce pe pământ. Atunci când primăvara ajunge în nord, în ţinuturile scandinave, mai rămân numai culorile alb si violet, aşa că le presară asupra unor mici tufişuri cu flori minuscule, în acest fel apărând florile de liliac. Liliacul sau iorgovanul (Syringa vulgaris) Legenda mierlei Potrivit legendei, mierla a fost fată de împarat . Rămânând văduvă, de atâta durere s-a rugat sa fie transformată în pasare . De aici, culoarea neagră a păsării. Mierla neagră (Cinclus cinclus)
Legenda viperei Legenda povesteşte ca pe vremea stăpânirii turceşti a Banatului, turcii au năvălit într-o mănăstire iar maicile îngrozite au fugit la icoana Maicii Domnului si s-au rugat sa le scape. Atunci s~au transformat toate in şerpi, iar turcii când au intrat in biserica, văzând atâţia şerpi, s~au speriat şi au plecat. Cine visează o viperă înăuntrul casei in care locuieşte, foarte probabil, va avea un conflict cu cei apropiaţi din familie. Cine fuge in vis după o vipera va avea parte de o izbânda in înfruntarea cu un duşman şi îşi va atinge un scop. Legenda salamandrei Legenda spune ca salamandra se naste din foc sau poate trăi în foc. Ea poate stinge focul chiar în flacari. Exista in legenda si un substrat de adevar, deoarece, daca salamandra est pusa pe carbuni aprinsi, îi împroasca cu o patura cleioasa si îi stinge, însa nu scapa fara arsuri care pot să-i aducă moartea.
Misterioasa Vale a ŞuşareiCălătorie pe jos, pe o potecă forestieră în lungime de cca. 4 km, cu panta maximă de 32%, cu accesul pe stânga, la ieşirea din localitatea Sasca Montană spre Cărbunari. Obiective:Cheile Şuşarei, cascada Şuşara, cabana Şuşara, Peştera cu Apă, Peştera cu Nisip, festivaluri şi sărbători locale: Ruga de Sf. Petru şi Pavel (29 iunie) de la Sasca Montană, Ruga de S f. Maria (15 august.) de la Cărbunari. ISTORICUL LOCALITĂŢII SASCA MONTANĂ Zona minieră Moldova-Nouă-Sasca este menţionată în 120 e.n. pe vremea stăpânirii romane de către Tacitus ca regiunea cu o sută de mine. În timpul ocupaţiei turceşti în însemnările de călătorie a contelui Marsigli din 1690–1700, se găsesc şi primele însemnări despre zona Sasca. În anul 1770 în localitate existau mine de cupru şi trei topitorii cu 12 cuptoare, ocupând locul al doilea în privinţa extragerii cuprului în Banat. În perioada interbelică Sasca Montană a funcţionat ca plasă, având judecătorie, notariat, bancă, activitate economică, socială şi culturală înfloritoare. După cel de-al Doilea Război Mondial, respectiv din 1957, se reia activitatea de prospecţiuni şi exploatări geologice iar din 1972 s-a reluat şi activitatea de extracţie a minereului de cupru şi prelucrare primară la flotaţia din Sasca Montană, până în anul 1998 când Mina Sasca Montană trece în conservare şi apoi închidere şi ecologizare. Cât de ecologizată este acum zona aţi avut ocazia să vedeţi azi mai devreme. Cascada Şuşara Pensiunea Casa cu Roţi din Sasca Montană
Hoinari pe traseeleecoturistice ale lumii mirifice din sudul Banatului La cantonul forestier de la Valea Beiului în 2016 La cabana Şuşara în 2017
Campare la Valea Beiului în septembrie 1997 Iunie 2008 - La cascadele de pe Valea Beiului ...şi la podul Beiului în mai 2016 La cascada Beuşniţa în iulie 1994 .....
Aprilie 2011 - Colaborare cu Asociaţia Škola Plus Dositej Obradović la Sasca Montană La cabana Şuşara în mai 2010 Aprilie 2016 - la cascadele de pe Valea Beiului Aprilie 2013 - o noapte de agrement la pensiunea Aghatos din Sasca Montană
Aprilie 2016 - Picnic la păstrăvăria Valea Beiului Aprilie 2014 - prezentare turistică în poiana de la cabana Şuşara Mai 2014 - prezentarea legendelor de pe Valea Beiului Mai 2010 - la cascadele de pe Valea Beiului
Călătorule ! Eşti în lumea mirifică din sudul Banatului ! La plecare, nu lua cu tine decât imaginile acestei lumi şi lasă aici doar urmele paşilor tăi !
Vă mulţumim ! Prezentare realizată de CORNEL POPOVICI STURZA ALIN COSMIN ŞUŞAN
