1 / 30

RAPORT STAREA INVĂŢĂMANTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN an şcolar 2004 – 2005

RAPORT STAREA INVĂŢĂMANTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN an şcolar 2004 – 2005. CAPITOLUL I CONTEXTUL LEGISLATIV, POLITIC – INSTITUŢIONAL ŞI SOCIAL, CULTURAL REFORMATOR CU CONEXIUNI ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI. Legi specifice pentru judeţul – pilot - Cluj

nicki
Download Presentation

RAPORT STAREA INVĂŢĂMANTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN an şcolar 2004 – 2005

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. RAPORTSTAREA INVĂŢĂMANTULUI PREUNIVERSITARCLUJEANan şcolar 2004 – 2005

  2. CAPITOLUL I CONTEXTUL LEGISLATIV, POLITIC – INSTITUŢIONAL ŞI SOCIAL, CULTURAL REFORMATOR CU CONEXIUNI ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI • Legi specificepentru judeţul – pilot- Cluj • Noulsistem de finanţare şi administrare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, • Reorganizarea (restructurarea) reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică • ISJ - Programul managerial-bazat pe obiectivele majore ale politicii in domeniul educatiei: • Acces egal şi sporit la educaţie ; • Calitate ridicată a educaţiei şi pregătirea unei societăţi bazată pe cunoaştere; • Descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ; • Transformarea educaţiei în resursa de bază a modernizarii Romaniei; • Considerarea investiţiei în capitalul uman ca cea mai profitabilă pe termen lung; • Reconstrucţia învăţământului în mediul rural; • Combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educacţia generală; • Compatibilizarea europeană şi scoaterea învăţământului românesc din izolarea din ultimii ani; • Dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente.

  3. Direcţiile prioritare de acţiune în domeniul realizării reformei • pasi in descentralizarea sistemului de învăţământ – restructurarea reţelei şcolare în funcţie de programele de dezvoltare locală şi regională; • asigurarea mijloacelor financiare pentru reabilitarea şcolilor şi asigurarea dotărilor necesare; • sprijinirea socială a elevilor prin burse de studiu • extinderea educaţiei prin programe de tipul “ a doua şansa”, a reconversiei profesionale sistematice, precum şi a educaţiei adulţilor şi crearea unui sistem eficient de formare continuă şi de pregătire antreprenorială; • reabilitarea şcolilor din mediul rural, construcţia de noi şcoli şi dotarea lor cu utilităţi; • dotarea şcolilor cu materiale didactice şi echipamente informatice destinate procesului didactic;

  4. M.Ed.C • Centrul Regional de Excelenţa • Centrul Judeţean de Asistenţă Psiho-Pedagogică • Palatul Copiilor • Universitati • Societatea civilă • Autorităţile locale si judeţene I.S.J. Cluj unităţi de invatamant Imagine instituţională Relaţii publice Relaţii cu mass-media • Puncte tari: • Colaborare • Competenţă • Calitate • Nevoi de optimizare • Reţeaua şcolară • Cadre didactice (rural) • Informatizare CAPITOLUL IIANALIZA INSTITUTIONALA A INSPECTORATULUI SCOLAR JUDETEAN CLUJ • Diseminare si implementare • Consiliere, sprijin si indrumare • Monitorizare: de tip managerial • de tip competential • de orientare a evaluarii • Evaluare Organigrama

  5. Inspecţia şcolară • Puncte critice şi puncte slabe ale inspecţiei • Îngrădirea inspecţiei şcolare în formate tradiţionale depăşite şi ineficiente • Intocmirea unui număr excesiv de formulare, fişe, rapoarte şi statistici care determină o supraaglomerare cu efecte negative asupra observării şi analizei lecţiei • Limitarea în timp( 3 – 4 zile) a unei inspecţii complexe ceea ce aglomerează şi tensionează atât activitaea cadrelor didactice cât şi a elevilor • Componenţa echipelor de inspecţie nu este întotdeauna armonizată cu specificul unităţii de învăţământ inspectat • Aspecte pozitive: • La întocmirea acestui raport contribuie toţi membrii echipei • Rapoartele sunt evaluative, cu referiri concrete la aspectele constatate • Rapoartele sunt unitare, urmând un model tipizat, uşor de manevrat • Rapoartele conţin recomandări concrete

  6. Lista unitaţilor de învăţământ cuprinse în RODIS şi calificativul acordat FOARTE BINE Şcoala Cămăraşu Grădiniţa Sâmboleni Şcoala Sântioana Şcoala postliceală „Cristiana” Cluj – Napoca Gr.Şc. „MR. Unirea” Cluj – Napoca Şcoala „C-tin Brâncuşi” Cluj – Napoca Şcoala „Iuliu Deac” Câmpia Turzii Colegiul Naţional „M. Viteazul” Turda Gradiniţa „Lumea Copiilor”, Cluj – Napoca Grădiniţa „Sf. Maria”, Turda Şcoala nr.9, Cluj – Napoca Şcoala „Liviu Rebreanu”, Cluj – Napoca Şcoala Chiuieşti Grădiniţa Cămăraşu Şcoala Recea – Cristur Grădiniţa Recea – Cristur Şcoala Vad Şcoala Ţaga Grup Şcolar Huedin Liceul Teoretic „Gh. Sincai”, Cluj – Napoca Gr. Şc. „Şt. Pascu”, Apahida BINE ACCEPTABIL Grădiniţa Năoiu şi Făgădauă

  7. Soluţii de ameliorare a problemelor identificate în cadrul inspecţiilor şi modalităţi de valorificare a rezultatelor acestora Consiliere managerială şi de specialitate; Consilierea şi sprijinirea debutanţilor; Transfer de metode şi tehnici didactice; diseminarea de bune practici; Schimburi de experienţă şi interasistenţe; Activităţi de formare continua organizate cu sprijinul I.S.J., C.C.D., etc; Rapoarte şi studii de analiză în urma inspecţiilor, a inspecţiilor de revenire sau a inspecţiilor de specialitate; Elaborarea la nivelul comisiilor metodice a unor pachete de materiale, fişe, teste pentru evaluarea nivelului de performanţă; Organizarea de conferinţe, simpozioane, mese rotunde cu teme de actualitate desprinse din nevoile constatate; Perspective pentru anul şcolar 2005 – 2006 Inţelegerea corectă şi obiectivă de către şcoli a rolului inspecţiei şcolare; Realizarea de consiliere şi sprijin Modernizarea concepţiei cadrelor didactice asupra proiectării, predării, evaluării; Ancorarea întregului demers didacticasupra elevului, cu particularizările şi nevoile sale; Monitorizarea şi evaluarea progreselor şi rezultatelor elevilor, utilizarea acestor evaluări pentru reglarea de proces; Realizarea unei colaborări efective cu părinţii şi cu comunitatea locală; Acceptarea ideii de muncă în echipă şi aplicarea acesteia; Dezvoltarea bazei materiale a scolilor în concordanţă cu nivelul socio – economic în care ne aflăm.

  8. Capitolul IIIANALIZA PSIHO-SOCIO-DEMOGRAFICĂ ŞI DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI Efectivele şcolare Repartizarea efectivelor pe niveluri

  9. CAPITOLUL VRESURSE UMANE, PERSONAL/CADRE DIDACTICE, CADRE DIDACTICE AUXILIARE, PERSONAL NEDIDACTIC Personal didactic Personal didactic auxiliar A inregistrat o crestere cu 64,62 % fata de anul anterior, datorata trecerii contabililor de la personal nedidactic la personal didactic auxiliar Personal nedidactic

  10. Raportul numar elevi / numar cadre didactice Personal didactic Personal nedidactic Personal didactic auxiliar Numar cadre didactice calificate/ necalificate/in curs de calificare Situatia numerica a cadrelor didactice pe niveluri de scolarizare/gradul de acoperire a normelor /posturilor

  11. Situaţia statistică pe grade didactice în corelaţie cu vechimea în învăţămant Situatia rezultatelor la concursul de titularizare din iulie 2005 Numar candidati inscrisi – 1611 Numar candidati prezentati - 1001 Nr. posturi la concurs 1448 Candidati repartizati 785 Candidati admisi - 821

  12. CAPITOLUL VI RESURSE UMANE MANAGERIALE. MANAGEMENT, RELATII DE COLABORARE, RELATII CU PUBLICUL, IMAGINE, COMUNICARE Calificative directori Directori Direcţiile de acţiune • Elaborarea unei politici de personal concrete şi reale, • Reactualizarea şi restructurarea bazei de date privind managerii şcolilor; • Intocmirea documentelor de evaluare anuală şi periodică a managerilor; • Implicarea directorilor, a potentialilor directori, în cursuri de formare managerială, în programe naţionale si internaţionale de formare ; • Consiliere şi monitorizare a activităţii manageriale. Calitate in educatie

  13. Situaţii statistice privind beneficiarii programelor de formare şi mediul lor de provenienţă

  14. 83714 Total elevi ramasi inscrisi CAPITOLUL VIIDIMENSIUNI CALITATIVE ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

  15. Scoala de arte si meserii Scoala profesionala Scoala postliceala

  16. Învăţământ profesional special Scoala de ucenici prin programul “Şansa a doua prin educaţie” Scoala postliceala particulara

  17. Situatia cuprinderii absolventilor claselor a VIII-a intr-o forma superioara de invatamant an scolar 2004-2005 Situaţia cuprinderii absolvenţilor claselor a XII-a şi a XIII-a într-o formă superioară de învăţământ sau pe piaţa muncii Situaţia cuprinderii absolvenţilor din învăţământul profesionalîntr-o formă superioară de învăţământ sau pe piaţa muncii Situaţia cuprinderii absolvenţilor şcolii de arte şi meserii nivel 1 în anul de completare

  18. Olimpiade etapa judeteana etapa nationala

  19. Disciplina Număr grupe Număr de elevi Număr de profesori Număr de ore/săpt. Total 177 3447 207 256,45 etapa internationala Premiul II Premiul III an şcolar: 2003/2004 an şcolar: 2004/2005 an şcolar: 2003/2004 an şcolar: 2004/2005 Filipescu Dan - Biologie Labo Nora - Filozofie Nuşfelean Bogdan – Chimie Hodrea Voicu - Astronomie Lemnian Ioana – lb.germană modernă ACTIVITATEA CENTRULUI DE EXCELENŢĂ CLUJ NORME: 14.24 EVENIMENTE LA C.R.E. Cluj: 1.Gala excelenţei în educaţie 2. Bursierii Terapia 3. Pregătiri centralizate 4. Anul mondial al fizicii 5. Proiectul „Europa în şcoală”. seminar de informare. 6. Târgul de ofertă educaţională Preuniversitaria 7. Festivitatea de premiere a elevilor olimpici naţionali şi a profesorilor cu rezultate deosebite în pregătirea elevilor 8. Lansare de carte

  20. 7/40 CAPITOLUL VIIISITUAŢIA BAZEI MATERIALE. INFRASTRUCTURA ÎNVĂŢĂMANTULUI, DOTARE, RESURSE MATERIALE, LOGISTICE, ECHIPAMENTE Starea fizică a clădirilor : Reabilitare şcoli Relansarea învăţămantului rural Modernizarea infrastructurii şcolare 70,15% DA Situaţia utilităţilor şi a autorizaţiilor sanitare de funcţionare Situaţia stării mobilierului şcolar 10% necorespunzator Terenuri şi săli de sport 3 rural 7 urban Dotarea cu calculatoare Cantine – 32 Internate – 31 Biblioteci - 143 Conectare internet- 75% Adrese e-mail- 100% SEI 4

  21. CAPITOLUL IX FACILITĂŢI ACORDATE ELEVILOR Burse - Total 11.757 din care: Manuale şcolare • gratuit pentru clasele I – X si S.A.M.\ • pentru clasele III – VIII reeditare • pentru clasele I – II, IX – X si S.A.M. alternative noi, conf. programei • Gratuitati pentru elevi din clasele XI – XII cu situatie materiala dificila Rechizite Alocatii Cabinete medicale Cabinete stomatologice

  22. CAPITOLUL X INVATAMANTUL PARTICULAR  în cazul în care finanţarea normativă priveşte şi învăţământul particular ne putem aştepta la o explozie de proporţii

  23. CAPITOLUL XIINVATAMANT ALTERNATIV • in sistemul particular: • Gradinita, scoala primara si gimnaziala Montessori • Gradinita Freinet in sistemul de stat: • Şcoala Waldorf • clase în Programul Step by Step CAPITOLUL XIIINTEGRAREA EUROPEANĂ. RELAŢII INTERNAŢIONALE, PROGRAME DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ, PARTENERIATE, ÎNFRĂŢIRI 1. PARTENERIATE ŞCOLARE COMENIUS1 ÎN CADRUL PROGRAMULUI SOCRATESII AL COMISIEI EUROPENE 2. PARTENERIATE PENTRU ÎNVĂŢARE GRUNDTVIG 2 ÎN CADRUL PROGRAMULUI SOCRATES II AL COMISIEI EUROPENE 3. CERTIFICATUL ŞCOALĂ EUROPEANĂ Au obţinut certificatul de ŞCOALĂ EUROPEANĂ şi placheta următoarele : Colegiul Naţional “ Emil Racoviţă “ din Cluj-Napoca Colegiul Naţional “ George Coşbuc” din Cluj-Napoca Şcoala “Ion Agârbiceanu” din Cluj-Napoca. A obţinut certificatul de ŞCOALĂ EUROPEANĂ – 2005 şi placheta: Liceul Teoretic “Avram Iancu” din Cluj-Napoca 4. COOPERARE BILATERALĂ PRIN FINANŢARE LOCALĂ

  24. CAPITOLUL XIIIACTIVITATEA EDUCATIVA IN UNITATILE SCOLARE SI DE INVATAMANT Managementul activităţii Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară s-a fundamentat pe un management participativ, care presupune antrenarea colaboratorilor în luarea deciziilor şi dezvoltarea unui spirit de echipă. • Puncte slabe • Existenţa unor ore educative încărcate din punct de vedere informaţional, în care, din dorinţă de a oferi cât mai multă informaţie elevilor, se pierde din vedere caracterul presupus interactiv al unei asemenea ore • Mai există unii profesori cu insuficientă flexibilitate şi abilitate în a democratiza viaţa şcolarăUnii profesori-diriginţi propun câteodată conţinuturi “îmbrăcate” în aceleaşi haine vechi şi uzate, moştenire a unui stil de muncă desuet • Unii profesori-diriginţi utilizează metode de lucru care nu permit îndeajuns implicarea elevilor în ora de dirigenţie • Orientarea şcolară şi profesională promovată nu valorifică totdeauna resursele umane şi materiale furnizate de CJAP

  25. CAPITOLUL XVACTIVITATEA EXTRASCOLARA ACTIVITĂŢI EDUCATIVE EXTRAŞCOLARE

  26. CAPITOLUL XVI POLITICI DE INTEGRARE SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR • În anul şcolar 2004-2005, la nivelul judeţului Cluj, învăţământul special s-a desfăşurat în diferite forme şi tipuri de unităţi speciale asigurând şcolarizarea tuturor tipurilor de deficienţe la toate nivelele, • după cum urmează : • Unităţi de învăţământ special independente • 2. Învăţământ integrat • Clase speciale integrate în învăţământul de masă • Integrarea individuală • 3. Strategia Nationala “ Actiunea comunitara”

  27. CAPITOLUL XVIIPARTENERIATUL SOCIAL INTER/INSTITUŢIONAL ŞI CU SINDICATELE REPREZENTATIVE 1. Situaţia întâlnirilor în Comisii paritare, în comisii de dialog social (tematica, periodicitatea, rezultatele, posibile probleme, disfuncţii) 2. Tendinţe generale Se constată o îmbunătăţire constantă şi continuă în ceea ce priveşterelaţionarea în cadrul parteneriatului cu sindicatele reprezentative în direcţia identificării şi a soluţionării diverselor probleme care apar în aplicarea contractului colectiv de muncă.

  28. CAPITOLUL XVIIIFINANŢARE Investiţii (mii lei) Costuri / elevi (mii lei) Dotari Prin program guvernamental, s-a achizitionat mobilier scolar in valoare de 2.550.000 mii lei, dotandu-se 95 de unitati de invatamant. Pentru anul scolar 2005/2006, s-a prevazut suma de 2.300.000 mii lei, din care s-au procurat 2500 banci scolare, 2500 scaune si 90 catedre. Este de semnalat faptul ca prin sprijinul comunitatii locale, al comitetelor de parinti si a unor parteneriate, sa realizat inlocuirea unei parti a mobilierului necorespunzator existent. Lapte si corn Rechizite scolare 17349 beneficiari 36508 beneficiari

  29. CAPITOLUL XIXPROGRAME INIŢIATE SAU AFLATE ÎN DERULARE ÎN DIFERITE DOMENII Proiectul Învăţământului Rural SOCRATES, Acţiunea Comenius 2.1. Cross- Cultural Walk in the streets of Europe Proiecte in derulare BeCLIL (Benchmarking Content and Language Integrated: Standarde de Învăţare a Limbilor Străine prin Conţinuturi Integrate) Subproiecte in curs de evaluare

  30. CAPITOLUL XXPOLITICI ŞCOLARE ÎN DOMENIUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PENTRU MINORITĂŢI NAŢIONALE • Referitor la conţinutul învăţământului cu predare în limbile minorităţilor naţionale se evidenţiază următoarele direcţii ale reformei, valabile pentru întreg sistemul de învăţământ : • compatibilizarea europeană a curriculum-ului naţional ; • elaborarea programelor şcolare ; • în planul-cadru pentru învăţământul obligatoriu se regăsesc, în trunchiul comun, limba şi literatura maternă şi istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale. CDS-ul multor unităţi de învăţământ beneficiază de aceste oportunităţi prin opţionale care favorizează realităţi multietnice şi culturale locale, precum şi păstrarea unor valori tradiţionale.

More Related