SIMBOLISMUL PROF. RA ŢIU BOGDAN LICEUL TEORETIC “BOLYAI FARKAS”

1. SIMBOLISMULPROF. RAŢIU BOGDAN LICEUL TEORETIC “BOLYAI FARKAS” “A numi un obiect înseamnă a suprima trei sferturi din plăcerea pe care ţi-o dă un poem, plăcere ce constă în bucuria de a ghici încetul cu încetul, să sugerezi – iată visul nostru! ” - Stephan Mallarmé

2. CUPRINS • SIMBOLISMUL – DEFINIRE • MANIFESTUL LITERAR AL SIMBOLISMULUI • PRINCIPII ESTETICE SIMBOLISTE • TEHNICI ARTISTICE SIMBOLISTE • TEME ŞI MOTIVE SPECIFICE • TEXTE POETICE SIMBOLISTE • REPREZENTANŢI • EXEMPLIFICARE PICTURI • BIBLIOGRAFIE

3. SIMBOLISMUL. DEFINIRE • Simbolismul (gr. Symbolon = semn de recunoaştere) este un curent literar – artistic de amploare în literatura universală, apărut în Franţa, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi reprezintă o reacţie faţă de impasibilitatea şi impersonalitatea parnasianismului şi faţă de obiectivismul, determinismul naturalist şi retorismul romantic. • Este o mişcare literară modernă, cea dintâi şi cea mai importantă în cadrul unui curent mai larg numit modernism. • Apariţia acestei miscări a fost precedată de volumul de poeme Les Fleurs du Mal(Florile răului) al lui Charles Baudelaire, în 1857. • [1]Parnasianism - (de la periodicul “Le Parnasse contemporain “ ce apare între 1866 - 1876) curent literar ce cultivă o poezie impersonală şi impasibilă, o poezie de rigoare formală, cultivând formele fixe (sonet, rondel). Grupul de poeţi parnasieni Leconte de Lisle, Theofile Gautier, Theodore de Banville, Jose Maria de Heredia sunt adepţii teoriei « arta pentru artă ». • [2]Naturalismul – mişcare literară (1870 – 1880) promovată de Emile Zola, prin se prelungeşte realismul şi se radicalizează. Se accentuează importanţa mediului şi a eredităţii în evoluţia omului şi a comportamentului său social.

4. MANIFESTUL LITERAR AL SIMBOLISMULUI • Manifestul literar: “Le Symbolisme“de Jean Moréas publicat în 1886 în “Le Figaro“. Intre 1885 – 19895 - inovaţii din creaţia lui Charles Baudelaire, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine - Arta poetică (1855)  • Al. Macedonski - teoreticianul simbolismului românesc: „Arta versului" (1890), „Poezia viitorului" (1892) „Logica poeziei" (1880), Revista “Literatorul”

5. PRINCIPII ESTETICE SIMBOLISTE • Poezia simbolistă îşi propune a fi o poezie a sensibilităţii pure. • Simbolismul respinge principiul imitaţiei, al mimesis-ului, potrivit căruia opera copiază realitatea. • Accentul se pune pe exprimarea stărilor sufleteşti confuze, nelămurite, transmise pe calea sugestiei. • Stări sufleteşti specific simboliste: singurătate, nevroză, angoasă, spleen(amestec de tristeţe, dezolare, plictiseală profundă), monotonie, depresie, plictis etc.. • Predispoziţie pentru stările de reverie şi de visare.

6. TEHNICI ARTISTICE SIMBOLISTE • Sugestia - principala tehnică folosită pentru exprimarea stărilor confuze. Cuvintele nu comunică direct sentimentul, ci îl sugerează. • Cuvintele devin simboluri implicite (induc starea sufletească, nu o numesc). • Pentru a sugera stările sufleteşti, se face apel la corespondenţe(legături/ analogii) dintre stările poetului şi lumea din jur. • Muzicalitatea – exterioară(realizată prin ritmuri si rime perfecte, prin repetiţia obsedantă a unor sunete şi cuvinte, prin refrene) şi interioară(realizată prin folosirea versului liber, capabil să exprime mişcările intime ale sentimentului poetic).

7. Teme: condiţia poetului într-o societate lipsită de aspiraţii singurătatea, marea plecare, Iubirea moartea. Motive: culorile, instrumentele muzicale, parcul/ grădina, târgul, nevroza, ploaia, amurgul, călătoria, visul / reveria TEME ŞI MOTIVE SPECIFICE

8. ETAPELE SIMBOLISMULUI ROMÂNESC Etapa I – a căutărilor, a experienţelor - Al. Macedonski în revista Literatorul.( Traian Demetrescu, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel ) Etapa a II-A - direcţia pseudosimbolistă din jurul revistei “Viaţă nouă”, condusă de Ovid Densusianu, care cultivă poezia oraşului, în opoziţie cu sămănătorismul obsedat de universul rural Etapa a III-a - simbolismul exterior - inovaţiile formale aduse de simbolism, mai puţin viziunea poetică, avându-l ca reprezentant pe Ion Minulescu Etapa a IV-a - simbolismul autentic – de sinteză a temelor şi motivelor, contaminată, însă, de elemente ale altor mişcări literare (expresionismul). George Bacovia

9. RONDELUL ROZELOR CE MOR ALEXANDRU MACEDONSKI E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și-n mine -- Ș-au fost atât de viață pline, Și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior. O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor -- Mor în grădini, și mor și-n mine. Pe sub amurgu-ntristător, Curg vălmășaguri de suspine, Și-n marea noapte care vine Duioase-și pleacă fruntea lor... -- E vremea rozelor ce mor. O direcţie estetică nouă - poezia modernă; Sinteză între tradiţie şi inovaţie; Pasiune pentru forme, culori şi sunete; Magician al cuvintelor; inovator al versificaţiei, introduce neologismul; Romantic (prin structură), clasic, parnasian, simbolist. EXEMPLIFICARE CU TEXTE POETICE REPREZENTATIVE

10. Apune soarele pe dealuri În slava purpurei de sânge Si rasunând adânc din valuri Doineste-un glas si parc-ar plânge; De simti o calda adiere Trecând pe fruntea ta curata Ca si o soapta care piere Sub bolta serei înstelata, Sa stii ca-i ruga mea senina, Ca visul noptilor de vara, Ce se înalta-n umbra lina În ceasul jertfelor de seara. Fecioara în Alb - Stefan Petica

11. ÎN GRĂDINĂ – DIMITRIE ANGHEL Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alintă gânduri blânde … Ce iertător şi bun ţi-e gândul, în preajma florilor plăpânde! Râd în grămadă: flori de nalbă şi albe flori de mărgărint, De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint, Sfioase-s bolţile spre sară, şi mai sfioasă-i iasomia: Pe faţa ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia Seninului de zare strânsă, şi-n trandafiri cu foi de ceară Trăiesc mâhnirile şi plânge norocul zilelor de vară. Atâtea amintiri uitate cad abăute de-o mireasmă: Parcă-mi arunc-o floare roşă o mână albă de fantasmă, Ş-un chip bălan lâng-o fereastră răsare-n fulger şi se strânge … De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un strop de sânge. Ca nalba de curat odată eram, şi visuri de argint Îmi surâdeau cu drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint, Şi dulci treceau zilele toate, şi-arar dureri dădeau ocoale … Ah, amintirile-s ca fulgii rămaşi uitaţi în cuiburi goale!

12. Cand mortii sunt asa departe OVIDIU DENSUŞIANU Nu mai gandi la zilele apuse Nu mai privi la umbrele ramase In urma; sufletele duse In alta lume-cine stie?-poate Ne uita. Cand mortii sunt asa departe Si cand de la pamant la stele Atata cale ne desparte Durerea-cine stie?-daca La cer peste morminte poate Sa treaca. Priveste-n jurul tau-e marea Vietei; pleaca si o-nfrunta Imbata-ti ochii-n contemplarea Minunilor ce te asteapta; Traieste, mergi oriunde soarta Te-ndreapta “Cand mortii sunt asa departe” OVIDIU DENSUŞIANU

13. ACUARELĂ – ION MINULESCU In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana Orasenii, pe trotoare, Merg tinandu-se de mana, Si-n orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana, De sub vechile umbrele, ce suspina Si se-ndoaie, Umede de alta ploaie, Orasenii pe trotoare Par papusi automate, date jos din galantare In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana Nu rasuna pe trotoare Decât pasii celor care merg tinandu-se de mana, Numarand In gând Cadenta picaturilor de ploaie, Ce coboara din umbrele, Din burlane Si din cer Cu puterea unui ser Datator de viata lenta, Monotona, Inutila Si absenta. In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana Un batran si o batrana -- Doua jucarii stricate -- Merg tinandu-se de mana..

14. REPREZENTANŢI. TEXTE POETICE. Jean Moréas, Paul Verlaine Alexandru Macedonski Arthur Rimbaud

15. Decor cu nuferi, Monet, 1918 Dansatoarea pe scenă, Degas, 1878

16. Impresie, soare-răsare, 1872, Muzeul Marmottan, Paris

17. Visul, Puvis de Chavannes, 1883, Muzeul Orsay, Paris

18. BIBLIOGRAFIE • Cristea,Ioan; Curentele Artei Moderne, Editura Allfa, Bucureşti , 2001 • Fride R.,Patricia Carrassat şi Marcadé,Isabelle; Curente în pictură, Editura Aquila, Oradea , 2001 • Oprescu, George; Manual de istoria artei, volumul IV (Realismul si Impresionismul), Editura Universul, Bucureşti, 1945 • Molcuţ, Zina; Simbolismul european, Editura Albartos, Bucureşti, 1983 • Petraş,Irina; Teoria Literaturii, Curente literare, figuri de stil, genuri şi specii literare, metrică şi prozodie, Dicţionar-antologie, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996 • Vancea, Z; Creaţia muzicală românească, Secolele XIX-XX., Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 • Zamfirescu,Ion şi Dolinescu, Margareta; Istoria literaturii universale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973