1 / 42

Diagnosticul in Tuberculoza

Diagnosticul in Tuberculoza. Grigoriu Bogdan Ianuarie 2009. Metode de diagnostic. Examenul bacteriologic Examenul histopatologic Testarea cutanata tuberculinica. Examenul bacteriologic. Microscopie optica (evidentierea BAAR) Sensibilitate 10000 bacili / ml

monifa
Download Presentation

Diagnosticul in Tuberculoza

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Diagnosticul in Tuberculoza Grigoriu Bogdan Ianuarie 2009

  2. Metode de diagnostic • Examenul bacteriologic • Examenul histopatologic • Testarea cutanata tuberculinica

  3. Examenul bacteriologic • Microscopie optica (evidentierea BAAR) • Sensibilitate 10000 bacili / ml • Cultura micobacteriilor si identificarea speciei • Metoda de electie • Sensibilitate 100 bacili / ml • Inocularea la cobai • Costisitoare, lenta, doar in cercetare • Sensibilitate 1-10 bacili / ml

  4. Probe clinice • TB pulmonara (contaminate) • Sputa spontana sau indusa cu aerosoli • Mai rar alte • TB extrapulmonara (sterile) • Lichid pleural, peritoneal, pericardic • Lichid cefalorahidian • Lichid articular • Urina • Fragmente bioptice

  5. Examenul microscopic Coloratia Ziehl-Neelsen • Este metoda Standard de diagnostic • Identifica Mycobacteriile evidentiind proprietatea de acid –alcoolo-rezistenta (nu este specifica de gen) • Citirea lamelor este relativ laborioasa: examinarea - la MO cu obiectiv cu imersie 100x ; Se numara BAAR pe 100 de campuri • MB - bastonase subtiri, rosii, usor incurbate, mai mult sau mai putin granulare, izolate sau grupate în perechi, pe fond albastru

  6. Recoltarea probelor de sputa • Clatirea gurii cu apa pentru indepartarea resturilor alimentare • 2 inspiratii profunde urmate de retinerea respiratiei dupa fiecare dintre ele timp de cateva secunde, apoi o a treia inspiratie profunda, urmata de un expir fortat. Se declaseaza tusea care va usura expectoratia • Depunerea sputei in recipientul/flaconul care se tine lipit de buze(diam minim 3-4cm) • Fixarea stransa a capacului prin infiletare • Spalarea pe maini cu apa si sapun • Se recolteaza 3 probe pentru fiecare control bacteriologic: 2 sub supraveghere medicala si una din prima sputa emisa spontan dimineata • Sensibilitatea creste cu volumul de sputa recoltat MINIM 5ml

  7. Sensibilitatea metodei este destul de redusa : • Daca bacilii sunt distribuiti uniform: • Volumul de sputa pe lama = 0,01 ml • Lama are 10.000 campuri • Pentru a gasi 1 bacil pe 100 campuri = 10.000 bacili/ml • 1 bacil pe 10 campuri= 100,000 bacili/ml • 1 bacil pe fiecare camp=1,000,000 bacili/ml • Doar 100 -200 de campuri sunt examinate (1% din lama) • Sensibilitatea creste prin examinareamai multor lame (probe de sputa) 1= 80%, 2 = 10-15%, 3= 5-10% • 50-70% din TB sunt + la ex direct • Pt un examen pozitiv sunt necesari aprox. 10,000 bacili//ml

  8. Rezultate semicantitative Marire 1000x (obiectiv cu imersie)

  9. Examenul microscopic Coloratii fluorescente • Rapide ( 15 min pe ZN = 2 min pe Auromina-rhodamina) se xamineaza la x 25 (x100 pt Z-N) • Necesita energie electrica iar microscoapele sunt mai scumpe (x 3) – rezolvat prin noile tehnici de LED fluorescence • Rezultatul pozitiv necesita confirmare prin Z-N

  10. Utilitatea examenului direct • Extrem de rapid • Poate fi facut oriunde (apa+lumina naturala+foc) • Specificitate f buna • Mai ales in zonele de endemie mare si HIV scazut (>98%) • Repoductibilitate buna > 94% • Se coreleaza foarte bine cu infectiozitatea !!!

  11. Erori la examenul direct Rezultate fals pozitive Particule AAR – hrana, erori de colorare (precipitare) BAAR nonpatogeni din mediu mycobacterii netuberculoase patogene Nocardia sp., Spori de bacilus subtilis, fibre polen, fungi Contaminari prin transfer be bacilede pe o lama pe alta Rezultate false negative Colectarea si stocarea improprie a sputei Tehnica de preparare a frotiului deficitara Erori Administrative Erori de etichetare si identificare a specimenelor

  12. Cultura micobacteriilor • Metoda standard de diagnostic al TB (documenteaza in plus 20 – 30% din cazuri) • Permit identificarea speciei • Permit ulterior testarea sensibilitatii • Mult mai sensibile • Medii solide, de ex. Lowenstein-Jensen (medii pe baza de ou + glycerol si asparagina) • Standard • Crestere in 4-6 saptamani • minim 100 bacili /proba • Medii lichide (agar + albumina sau ser bovin) • Rapide (incepand de la cateva zile) • 10 bacili/poba • Mult mai scumpe

  13. Coloniile de MTB pe medii solide sunt rotunde, galben palid, conopidiforme, cu suprafata rugoasa,izolate sau confluente în functie de densitatea bacililor din inoculul initial. • Exprimarea rezultatelor se face semicantitativ în functie de densitatea coloniilor. Identificarea speciei se realizeaza prin teste biochimice.

  14. Testarea sensibilitatii • Dificila, costisitoare, grevata de erori • Rezistenta MTB la antituberculoase este definita cantitativ (> 1% bacili rezistenti) • Este obligatorie: • Pentru izoniazida si rifampicina • La retratament sau in suspiciunea de chimiorezistenta initiala

  15. Examenul histopatologic Probe clinice • Fragment pleural (biopsie pe ac, mai rar toracoscopica) • Ganglion • Fragment pericardic sau peritoneal • Os sau membrana sinoviala • Perete bronsic, laringe, plaman • Rar alte

  16. Testele Imunologice • Testarea cutanata la tuberculina: • Serologia – evaluaza raspunsul umoral (anticorpii) la infectia cu M. tuberculosis • Sensibilitate si specificitate slabe • INUTILA IN PRACTICA • Evaluarea immunitatii celulare – teste ce masoara productia de mediatori ai inflamatiei dupa stimularea cu antigene SECIFICE M. tuberculosis (interferon gamma in special)

  17. Testarea cutanata tuberculinica • = injectarea strict intradermica de antigene din MTB (denumite PPD = derivat de proteina purificata) • ce provoaca o reactie de hipersensibilitate intarziata • ce consta in acumularea locala de limfocite si macrofage • exprimata macroscopic printr-o induratie la locul injectarii • Prima tuberculina a fost produsa de Robert Koch • Utilizarea pentu detectia infectiei a fost descrisa pentru prima data de von Pirquet in 1907

  18. Intradermoreactia (IDR) la tuberculina

  19. Evaluarea induratiei • Se utilizeaza si aspectul calitativ al reactiei - scara Palmer • -tip l - induratie ferma,flictene • -tip ll- induratie elastica • -tiplll- induratie depresibila • -tiplV- fara induratie • Variabilitatea interindividuala este destul de mare si aduce putine informatii in plus fata de masurarea diametrului transversal al induratiei

  20. Rezultate • Pozitiva (infectie tuberculoasa) •  10 mm •  5 mm la cei infectati HIV • Negativa (absenta infectiei tuberculoase) • < 10 mm • < 5 mm la infectati HIV • Detecteaza doar infectia, nu face ≠ dintre infectie si boala • DAR intensitatea raspunsului este corelata cu riscul de boala !!

  21. Rezultate la testari succesive • Viraj tuberculinic = pozitivarea reactiei cutanate la tuberculina • Diagnostic de infectie tuberculoasa recenta • Salt tuberculinic = cresterea cu minim 10 mm a diametrului reactiei cutanate la tuberculina • Semnificatie incerta

  22. Rezultate false • Fals pozitive • Vaccinare BCG • Contact cu micobacterii atipice • Fals negative • Erori de tehnica (inject s.c) • Sarcoidoza activa, boli hematologice maligne, infectii virale acute (oreion), vaccinari antivirale cu virus viu, infectia HIV • subnutritie, copii< 6 luni-sistem imun imatur. • Tratamente imunosupresoare de durata (corticoterapia) • Faza initiala a infectiei tuberculoase • efect Boost-la batrani: repetarea reactiei la 2-3 sapt./repetarea cu 10 U.I.PPD

  23. Measurement of induration and erythema Determinarea raspunsului imun antiTB IFN-γ Presentation of myobacterial antigens TNF-α IL-8,etc Skin test In-vitro blood test Memory T cell IFN-γ TNF-α IL-8,etc Antigen presenting cell Measurement of IFN-γ production Bazate pe secretia de IFNg de catre leucocitele periferice (celule T?) stimulate cu Ag specifici MTB (ESAT-6, CFP-10, TB7.7)

  24. Testele IGRA (TIGRA) • Se exprima ca – pozitiv, negativ, indeterminabil • Usor de realizat ( o singura consultatie) – rezultat in 24 h • Mai scumpe decat IDR • Mai specifice (rata de fals pozitivi mai redusa) • Foarte probabil mai sensibile • fara reactie booster, nu este afectat de vaccinare BCG anterioara • Inlocuiesc treptat IDR • Datele preliminare arata o predictie buna a infectiei recente in populatia vaccinata • Mai sunt necesare studii in populatii speciale (copi, imunodeprimati etc)

  25. Biologia moleculara • Pentru diagnosticul de boala (identificarea MTB) • In specimenele BK+ la direct permite confirmarea RAPIDA a genului MTB • In specimenele BK- performanta diagnostica este modesta • Sensibilitate 70% fata de cultura • Specificitate buna/f buna • Rapiditatea dg nu compenseaza erorirle si pretul ridicat B. Permite evaluarea rapida a sensibilitatii dupa realizarea culturii primare

  26. Standardul diagnostic • Toate persoanle care tusesc de peste 3 saptamani si care nu au o cauza identificata tusei TREBUIE evaluate ca suspecte de TB • Toate persoanele care au leziuni radiologice compatibile cu Tb trebuie sa li se recolteze sputa pentru ex direct/cultura chiar daca istoricul de TB este cunoscut • Daca leziunile radiologice sunt evolutive sau nu exista o radiografie “de referintaëxamenulsputei trebuie facut indiferentde examenele anterioare • Toti pacientii (adulti, adolescenti sau copii) caresunt capabili sa expectoreze TREBUIE sa li se recolteze minim 2 preferabil 3 probe de sputa. • Cel putin o proba de sputa trebuie sa fie recoltata dimineata

  27. Standardul diagnostic • Daca o localizare extrapulmonare este suspectata trebuie obtinute probe din leziunea suspecta pentru : Ex direct (in cazul lichidelor) cultura si histopatologie; • Realizarea examenului histopatologic nu elimina necesitateaculturii probei bioptice !!! • Diagnosticul de TB negativa la examenul direct trebuie sa fie bazat pe: • Cel putin trei sputenegative • Prezenta de leziuni radiologice • Lipsa raspunsului la tratament cu un antibiotic cu spectru larg (DAR NU chinolone !!!) • Cel putin o cultura este in lucru. • La persoanele HIV+ evaluarea diagnostica trebuie facuta cat se poate de rapid

  28. Preventia tuberculozei

  29. Preventia tuberculozei • Primara: izolarea si tratarea cazurilor de tuberculoza pulmonara activa • Secundara (prevenirea dezvoltarii bolii tuberculoase): • Depistarea si tratarea infectiei tuberculoase latente • Vaccinarea BCG

  30. Grupe de risc • Persoane expuse surselor de infectie • Contacti familiali • Institutii medicale (pacienti, personal) • Imunodeprimati • Infectie HIV • Silicoza, limfoame, diabet zaharat, transplant de organ, etc • Marginalizati social (penitenciare, azile, fara locuinta, imigranti)

  31. Infectia tuberculoasa latenta • Depistare: testare tuberculinica (diagnostic dificil in tarile unde vaccinarea BCG este obligatorie)+ TIGRA • Tratament (chimioprofilaxie): izoniazida 5 mg/kgcorp/zi (max. 300 mg) timp de 6 luni

  32. Tratamentul infectiei tuberculoase latente = Chimioprofilaxia INDICATII • Contacti familiali < 5 ani indiferent de rezultatul testarii tuberculinice • Infectati HIV cu testare tuberculinica pozitiva (> 5 mm) • Eventual alte categorii: • Alti contacti familiali ai bolnavilor cu TBP/M+ (in special cu viraj tuberculinic si/sau < 35 ani) • Alte categorii de imunodeprimati cu testare tuberculinica pozitiva

  33. Riscurile • HIN induce o toxicitate hepatica a carei frecventa creste cu varsta = risc foarte ridicat peste 30-35 ani • Eficienta chimioprofilaxiei nu este 100% • Riscul de inducere a unei rezistente este real • Utila DOAR DACA riscul de reinfectie este scazut

  34. Vaccinarea BCG • Vaccin viu atenuat (bacilul Calmette-Guerin provenit din M. bovis) • Efect: • Protectie partiala (20-60%) impotriva dezvoltarii tuberculozei boala • Prevenirea formelor grave de tuberculoza la copil (TB diseminata, meningita TB)

  35. Indicaţiile vaccinării BCG • Toţi nou născuţii şi sugarii până în 12 luni de viaţă şi revaccinarea celor care nu prezintă în decurs de 6 luni o cicatrice post-vaccinală mai mare de 3 mm; • EXCEPŢIE: nou născuţi cu mame pozitive pentru BAAR în spută: la aceştia se realizează chimioprofilaxia (sau terapia antituberculoasă) • Sugari şi copii cu IDR negativ la tuberculină care se află la risc crescut de expunere apropiată şi prelungită la adulţi cu tuberculoză pulmonară netratată sau ineficient tratată şi nu pot fi îndepărtaţi de la sursa de infectie • Copiii născuţi din mame HIV pozitive, deja infectaţi HIV, necesită vaccinare BCG imediat după naştere

  36. Contraindicaţiile vaccinării BCG 1. IDR pozitiv; 2. SIDA; 3.   Boli febrile, convalescenţă după boli infecţioase; 4.   6 luni după hepatita virală; 5.   TBC activă; 6.   Afecţiuni dermatologice acute; 7.   Greutate < 2500 g. la naştere; 8.   Imunodeficienţe congenitale; 9. Leucemii, limfoame, boli maligne.

  37. Evolutie postvaccinala • Evolutie normala: induratie rosie (3-4 saptamani), uneori cu ulcerare, in final cicatrice usor retractila cu diametru de 5 mm • Complicatii locale: adenopatii satelite uneori fistulizate, ulceratie locala prelungita • Complicatie generala: BCG-ita (= infectie diseminata, similara tuberculozei diseminate, ce apare la imunodeprimati)

More Related