RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 42

Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău PowerPoint PPT Presentation


  • 65 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL. Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău. SUMAR. 1. Conceptul istoric 2. Condi ţ ii istorico-culturale 3. Umanismul 4. Rena ş terea intelectual ă 5. Rena ş terea artistic ă. Conceptul istoric.

Download Presentation

Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL

Prof. Cornelia Cucu

Liceul cu Program Sportiv

Bacău


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

SUMAR


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

1. Conceptul istoric

2. Condiţii istorico-culturale

3. Umanismul

4. Renaşterea intelectuală

5. Renaşterea artistică


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Conceptul istoric


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Termenul de RENAŞTEREapare pe la 1550 în celebra colecţie de biografii

ale artiştilor italieni întocmită de Giorgio Vasari , “Vieţile celor mai

însemnaţi pictori, sculptori şi arhitecţi”. Pentru Vasari, cuvântul rinascita

însemna reînvierea, renaşterea artei inspirată din natură. În accepţia

modernă, cuvântul (şi conceptul istoric) apare la istoricul francez Jules

Michelet care, numindu-şi volumul VII din “Istoria Franţei” , “La

Renaissance” (1885), a inaugurat curentul istoric ce consideră Renaşterea

o perioadă definită din istoria civilizaţiei europene. Pentru el, Renaşterea

însemna“descoperirea lumii, descoperirea omului”. Istoricul elveţian Jakob

Burckhardt este cel care, în celebra lucrare “Cultura Renaşterii în Italia”,

din 1860, vorbeşte despre Renaştere ca de o perioadă culturală, definită

prin două elemente esenţiale: umanismul şi eflorescenţa artistică.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

CONDIŢII ISTORICO-CULTURALE


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

1.Începând din secolul al XIV-lea şi pânăîn secolul al XVI-lea – ca urmare

a schimbărilor economice, sociale şi politice – Italia şi mai apoi restul

Europei au cunoscut una dintre cele mai strălucite perioade din istoria

omenirii, perioadă de mari prefaceri culturale, numităRenaştere.

2.Invenţii precum cârma, caravela, busola, hărţile etc., au favorizat

perfecţionarea navigaţiei şi marile descoperiri geografice, care, la rândul

lor, au extins graniţele vechii lumi cunoscute şi au pus bazele comerţului

mondial.

3.Au apărut mai multe bănci şi manufacturi de postav, mătase şi porţelan.

4.Hârtia , adusăîn Europa de către arabi, şi tiparul, inventat de Johannes

Gutenberg, au contribuit la răspândirea cărţilor şi cunoştinţelor, la

dezvoltarea unei noi culturi.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

5.În aceste condiţii, burghezia , aflatăîn plină afirmare, propune un nou

tip de cultură, şi anume Renaşterea.

6.Aceasta are un pronunţat caracter urban şi se bazează pe modelul oferit

de antichitatea greco-romană.

7.Ea este expresia interesului noii categorii sociale pentru valorificarea , pe

deplin, a tuturor calităţilor omului. Omul, în plenitudinea sa, se impune

drept modelul de comparaţie cu Evul Mediu, atunci când acesta era supus

Bisericii şi avea un rol lipsit de semnificaţie.

8.Noua culturăse manifestă plenar în domeniulştiinţei, literaturii, artelor

plastice. Ea face trecerea de la Evul Mediu la lumea modernă.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

UMANISMUL


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Ce este Umanismul ?

Ideologia Renaşterii poartă numele de umanism. Ea reprezintă o nouă

concepţie cu privire la om, la locul şi rolul său în societate. Principiul epocii

este căomul reprezintă “măsura tuturor lucrurilor”.Pentru învăţaţii acestei

epoci, omul este o fiinţăînzestrată cu raţiune, care trebuie să dovedească

responsabilitate, să fie liber, săîşi manifeste dorinţa de a cunoaşte lumea

înconjurătoare, să fie virtuos. El ocupă funcţii diferite – funcţionar,

militar, întreprinzător şi locuieşte în cetate, ceea ce îi conferă statutul de

cetăţean. Gânditorii Renaşterii concep individul ca având o vastă cultură,

ceea ce poate săîl ajute într-o bună cunoaştere a lumii înconjurătoare.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Ce îşi doreau umaniştii?

1. Reînvierea gândirii greco-romane şi de la începuturile creştinismului.

Umaniştii dispreţuiau lumea medievală, pe care o găseau ignorantăşi

necioplită. Ei credeau căîn cultura greco-romană găsesc izvorul inteligenţei,

ştiinţei şi frumuseţii. Umaniştii nu s-au ridicat împotriva creştinismului, ci

împotriva deformărilor suferite, în timp, de textul iniţial al Bibliei.

2. Formarea unui om care să aibă cunoştinţe enciclopedice. Umaniştii

doreau un om complet, care să fie savant, artist, scriitor, muzician, cavaler

etc. Ei manifestau o mare dorinţă de cunoaştere.

3. Asigurarea fericirii oamenilor. Umaniştii credeau că oamenii pot fi mai

buni. Acest lucru se putea realiza prin educaţie. În opoziţie cu idealul

feudal al nobleţei oferite de naştere, idealul social şi moral al Renaşterii era

exprimat prin virtute, care presupunea inteligenţă, spirit întreprinzător,

stăpânire de sine, bărbăţie.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Răspândirea umanismului

Ideile umanismului s-au răspândit cu o rapiditate uimitoare în Europa

datorită:

1. Inventarea tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, de către Johannes

Gutenberg, a revoluţionat răspândirea informaţiei;

2. Modificări în conţinutul învăţământului. Multe instituţii de

învăţământ au adoptat o nouă metodă bazată pe studiul autorilor antici şi

răspândirea ideilor umanismului;

3. Apariţia scrierilor în limbile naţionale.Începând cu a doua jumătate a

secolului al XVI-lea , scrierile în limbile naţionale au început să câştige tot

mai mult teren în statele occidentale.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

RENAŞTEREA INTELECTUALĂ


Sistemul de educa ie umanist

Sistemul de educaţie umanist

În Evul Mediu, şcolile şi universităţile se aflau sub autoritatea Bisericii. Erau

dezbătute doar doctrinele admise de biserică. Limba de predare era latina, iar

metoda folosită , scolastica. O nouă concepţie despre şcoală s-a înfiripat, în

sec. al XV-lea, prin apariţia umanismului civic, a cărui menire era să formeze

atât buni cetăţeni, cât şi oameni întreprinzători, capabili să răspundă

cerinţelor economiei capitaliste. Nevoia de spirit civic a contribuit la

redeşteptarea interesului pentru cultura antică, ale cărei opere puteau oferi

argumente şi metode. Mai buna cunoaştere a culturii antice, a limbilor latină,

greacă, ebraică a impulsionat naşterea umanismului critic şi erudit. Textele

traduse şi supuse unui examen critic au fost adunate în biblioteci, cea mai

cunoscută fiind Biblioteca Vaticana din Roma. Latiniştii, eleniştii, filosofii,

scriitorii s-au constituit în cercuri literare numite academii, cea mai cunoscută

fiind Academia Platoniciană din Florenţa.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Biblioteca de la Vatican


Literatura

Literatura

1. Italia - Dante Alighieri este creatorul limbii literare italiene şi autorul

poemului alegoric “Divina comedia”. Adevăratul întemeietor al culturii

renascentiste trebuie socotit Francesco Petrarca , atât pentru grija cu care

a colecţionat şi publicat manuscrisele antice, cât şi pentru propriile sale

creaţii: poeme de inspiraţie istorică, satire, sonete. Giovanni Boccaccio a

devenit prin “Decameronul” un adevărat inovator al nuvelei în epoca

Renaşterii.

2.Franţa – reprezentanţii cei mai de seamă au fost: Francois Rabelais,

autorul romanului alegoric “Gargantua şi Pantagruel”, în care critică

societatea feudală; poetul Pierre Ronsard,şeful Pleiadei – o grupare de

scriitori umanişti; Joachim Du Bellay, care în “Apărarea şi ilustrarea limbii

franceze” susţine crearea unei noi poezii inspirate din Antichitate.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

3. Anglia-William Shakespeare este cel mai de seamă reprezentant al

Renaşterei. În piesele sale de teatru, “Hamlet”, “Richard al III-lea”, “Romeo

şi Julieta”, “Othello” etc., tratează ampla problematică a naturii umane.

4. Peninsula Iberică – ideile umaniste sunt reflectate în operele lui Miguel de

Cervantes , Lope de Vega (Spania) şi Luis de Camoes (Portugalia).


Tiin a

Ştiinţa

Ştiinţa a cunoscut un progres semnificativ datorită acumulării de informaţii

noi, dar mai ales ca urmare a folosirii metodelor experimentale bazate pe

raţiune, observaţie, calcul şi experiment.

1. Astronomia - Nicolaus Copernicus a elaborat teoria heliocentrică, conform

căreia Soarele se aflăîn centrul universului, iar Pământul se roteşte în jurul

lui. Galileo Galilei şi Giordano Bruno vor confirma şi dezvolta această teorie

prin experimente; ultimul a formulat ideea unui univers infinit cu mai multe

sisteme solare (va fi considerat eretic şi ars pe rug de către Inchiziţie).

2. Medicina - Studiul corpului uman a preocupat mulţi savanţi, realizându-se

mari progrese în domeniul medicinei. Paracelsus a criticat medicina

tradiţională, Ambroise Pare, considerat părintele chirurgiei, a pus la punct

procedeul legării arterelor, iar Miguel Serveto a explicat circulaţia sângelui

între inimăşi plămâni.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Cristiano Banti , “Galileo în faţa Inchiziţiei Romane”


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

3. Istoriografia - Niccolo Machiavelli ,în lucrarea “Principele” , prezintă

modalităţile impunerii unei guvernări autoritare într-un stat, şi calităţile

necesare unui conducător pentru a se face ascultat şi respectat.

4. Critica societăţii - Erasmus din Rotterdamrealizează o critică severă a

moravurilor din timpul său (“Lauda nebuniei”) şi dezvoltă un nou concept

cu privire la Europa, care are la bază pacea şi toleranţa. Astfel, se naşte

literatura utopică reprezentată de Thomas Morus (“Utopia”), Tommaso

Campanella (“Cetatea Soarelui”) şi Francis Bacon (“Noul Organon”), care

propun modele de societăţi ideale bazate pe egalitate şi libertate deplină.

5.Cel mai reprezentativ savant umanist esteLeonardo da Vinci,

care s-a remarcat prin multitudinea domeniilor abordate (matematică,

fizică, geologie, biologie, inginerie) şi prin legarea cercetărilor sale de

cerinţele tehnicii şi artei.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Leonardo da Vinci

Proiect pentru o maşină de excavat

Anatomia umărului

Proiect pentru o navă zburătoare


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

RENAŞTEREA ARTISTICĂ


O nou concep ie despre art

O nouă concepţie despre artă

Renaşterea a avut mai întâi înţelesul de curent artistic, deoarece arta este

domeniul în care s-a manifestat cu cea mai mare putere şi strălucire.

Destinaţia artei s-a schimbat. Tendinţa generală este aceea de emancipare a

artei de sub orice tutelă, inclusiv cea a Bisericii catolice, ceea ce nu

semnifică un conflict cu aceasta ci,mai degrabă, o impunere a personalităţii

creatorilor. Artiştii renascentişti au manifestat un interes deosebit pentru

om, pentru ideile şi faptele sale. S-a spus că omul a revenit alături de

Dumnezeu, prin lucrările Renaşterii redobândindu-şi demnitatea. Arta a

pătruns în locuinţe, părăsind spaţiul exclusiv religios, devenind una

profanăşi, deci, mai realistă. Viaţa cotidiană a pătruns chiar şi în scenele

biblice, prin decor şi costume. Renaşterea artistică s-a dezvoltat la sfârşitul

secolului al XIII-lea şi în secolul al XIV-lea. Ea a atins maturitatea în

quattrocento (secolul al XV-lea).


Rena terea italian

Renaşterea italiană

Cele mai importante centre ale Renaşterii italiene au fost Florenţa, Roma,

Milano, Veneţia.

1.Arhitectura.În acest domeniu creează artişti de renume , precum: Giuliano

da Sangallo, Giotto, Donato Bramante, Filippo Brunelleschi. Inovaţiile

privesc arcul rotunjit, adoptarea perspectivei, bolta semicilindrică. Sub

influenţa Antichităţii dominăcoloanele, cupolele, frontoanele, deopotrivă

simple, austere, dar şi impunătoare. Se poate identifica o arhitectură civilă şi

respectiv, una religioasă. Astfel, se construiesc pieţe publice, reşedinţe ale

burgheziei, palate, primării, biblioteci. Printre cele mai de seamă edificii

religioase se remarcăDomul din Florenţaşi Catedrala Sf.Petru din Roma. Se

introduce turnul (campanilla), care însoţeşte, de obicei, edificiul primăriei.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Catedrala Sf.Petru din Roma


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

2. Sculptura . S-a desprins de arhitecturăşi, asemenea sculpturii antice,

reprezintăomul, frumuseţea corpului uman. Genurile preferate: nudul,

bustul, statuia ecvestră, lucrate în bronz sau marmură, dar şi basorelieful.

Principalii sculptori renascentişti au fost: Michelangelo Buonarroti,

Donatello, Andreea Verocchio, Lorenzo Ghiberti.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Michelangelo, “Pieta” Michelangelo, “Moise”


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Donatello, “Colleoni”


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

3. Pictura.Este cea mai de seamă artă din perioada Renaşterii. Artiştii

introducdesenul anatomic, perspectiva liniarăşi pluridimensionalăşi a

treia dimensiune,ceea ce conferă armonie şi proporţii desăvârşite. Temele

preferate au fost: portretul şi natura, lucrate în frescă sau ulei. Pictorii

italieni erau grupaţi în şcoli:şcoala romană: Rafael Sanzio, Michelangelo ;

şcoala veneţiană: Tiziano Vecelio, Tintoretto, Paolo Veronese; şcoala din

Milano: Leonardo da Vinci; şcoala florentină: Giotto, Botticelli.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Rafael Sanzio, “Madona Sixtină”

Tiziano Vecelio, “Bacchus şi Ariadna”


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Leonardo da Vinci , “Cina cea de taină”


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Botticelli, “ Primăvara”


Rena terea n afara italiei

Renaşterea în afara Italiei

Arta italiană va fi imitatăîn toată Europa.Franţa a fost cel mai mult

influenţată, mai ales în domeniul arhitecturii unde se remarcăPierre Lescot

care a proiectat “curtea pătrată” de la Luvru. Chiar dacă castelele de pe

Valea Loirei păstrează numeroase elemente medievale, moda italiană

invadează decorul. În sculptură s-a remarcat Jean Goujon, iar în pictură

Jean Clouet, care preferă subiectele mitologice şi portretele. Influenţa

Renaşterii s-a resimţit şi în Ţările de Jos, având ca reprezentanţi pe Pieter

Bruegel cel Bătrân şi Jan Van Eyck. Aici apare o artă cultivată,

caracterizată prin realism. Acelaşi realism se regăseşte în Germania mai ales

în gravurile lui Albrecht Durerşi în portretele lui Holbein cel Tânăr.În

Spania se remarcă opera de inspiraţie mistică a luiEl Greco.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

Pieter Bruegel , “Dans ţărănesc”


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

El Greco, “Alungarea zarafilor din templu”


Cultura rom n n perioada rena terii

Cultura românăîn perioada Renaşterii

Având un pronunţat caracter urban, în Ţările Române, Renaşterea s-a

manifestat mai târziu şi cu mai mică intensitate. În Transilvania,

răspândirea umanismului a fost mai rapidă datorită existenţei unei vieţi

orăşeneşti mai dezvoltate, a unor legături mai strânse cu centre ale culturii

umaniste din Europa Centrala şi Occidentală, principalii reprezentanţi

fiind: Nicolaus Olahus, Johannes Honterus şi Gaspar Heltai.În Moldova şi

Ţara Românească , umanismul s-a manifestat ca o mişcare culturală

specifică de-abia în secolulul al XVII-lea. Contactul cu ideile umaniste s-a

realizat prin plecarea fiilor de boieri la studii în Italia sau Polonia. Dintre

aceştia s-au ridicat cărturarii Grigore Ureche, Miron Costin ,stolnicul

Constantin Cantacuzino , care, fără a se desprinde de gândirea medievală ,

au pus în circulaţie ideea latinităţii şi continuităţii poporului român.


Bibliografie

Bibliografie:

1. xxx, Oameni celebri, Editura Teora, Bucureşti,2005

2. Drâmba,Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol.III, Editura Ştiinţifică,Bucureşti,1990

3. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la Renaştere până la Iluminism, 1492-1789,Editura Rao, Bucureşti,2003

4. Dumitrescu,N., Manea,M., Bojică, O.C., Istorie, manual pentru clasa a IX-a, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti, 2006

5. www.wikipedia.org.


Prof cornelia cucu liceul cu program sportiv bac u

SFÂRŞIT


  • Login