1 / 37

Managementul Ar i ilor Protejate - Obiectiv prioritar al POS Mediu- Axa Prioritar ă 4

Scrierea si Managementul Proiectelor de Protectie a Naturii Finantate din POS Mediu- Axa Prioritara 4. Managementul Ar i ilor Protejate - Obiectiv prioritar al POS Mediu- Axa Prioritar ă 4. PLANURI DE MANAGEMENT.

jolie
Download Presentation

Managementul Ar i ilor Protejate - Obiectiv prioritar al POS Mediu- Axa Prioritar ă 4

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Scrierea si Managementul Proiectelor de Protectie a Naturii Finantate din POS Mediu- Axa Prioritara 4 ManagementulAriilor Protejate - Obiectiv prioritar al POS Mediu- Axa Prioritară 4

  2. PLANURI DE MANAGEMENT 1). Necesitate şi importanţă.2). Conţinutul planului3). Modul de elaborare 4). Costuri pentru elaborare 5). Timp pentru elaborare

  3. 1. Necesitate şi importanţă Planuri de management. • Sunt necesare fiindcă încă lipsesc la majoritatea ariilor protejate. • Sunt importante pentru că reprezintă indicator POS şi pentru că reprezintă singura cale de optimizare a raporturilor conservare biodiversitate – exploatare resurse naturale în zona respectivă.

  4. 1. Necesitate şi importanţă Măsuri de management. • Sunt necesare fiindcă lipsesc pentru majoritatea habitatelor şi speciilor ce se doresc a fi conservate în România. • Sunt importante pentru că fără astfel de măsuri nu se poate practic reglementa exploatarea resurselor astfel încât să corespundă cerinţelor de conservare.

  5. Diferenţa între Planuri şi Măsuri: Chiar dacă ambele categorii sunt necesare şi importante, nu trebuie confundate!! • Planurile conţin măsuri şi pe lângă ele numeroase alte aspecte!! • Măsurile nu înseamnă planuri (ci doar o parte a lor, chiar dacă una indispensabilă)!! Deci prioritatea POS Mediu sunt planurile de management (care includ şi măsuri) şi nu doar măsuri de gospodărire!!

  6. 2. Conţinutul planului Ghidul “Appleton” pentru planuri de management este util pentru a identifica cele mai importante componente. Nu trebuie uitat că este totuşi doar un ghid! Deci nu este obligatoriu ca toate propunerile să se conformeze exact ghidului ci doar să includă cele mai importante capitole (i.e. tipuri de activităţi)! În plus, acest ghid se referă la arii de complexitate mare (i.e. parcuri naţionale)

  7. 2. Conţinutul planului A. Studiile necesare elaborării planului de management. Identificarea şi cartarea în teren a speciilor şi habitatelor este indispensabilă elaborării planului. Locaţia precisă, limitele şi suprafaţa pentru habitate şi distribuţia populaţiilor speciilor sunt date foarte importante şi care din păcate lipsesc în majoritatea cazurilor!

  8. 2. Conţinutul planului A. Studiile necesare elaborării planului de management. Deci aceste studii, chiar dacă sunt în general activităţi costisitoare, sunt indispensabile (dacă nu au fost deja făcute)! Nu se poate elabora un plan de management fără informaţiile oferite de aceste studii!!

  9. 2. Conţinutul planului A. Studiile necesare elaborării planului de management. Atenţie însă la modul de abordare! – cine face identificarea în teren face şi cartare, deci nu se justifică mai multe activităţi şi mai mulţi participanţi (i.e. nu merge unul să identifice, apoi vine altul să carteze şi apoi un altul introduce datele în format digital!).

  10. 2. Conţinutul planului A. Studiile necesare elaborării planului de management. În planul de management, descrierea generală a ariei dpdv al condiţilor fizico-geografice este importantă. Totuşi nu se justifică cercetări amănunţite a unor factori geologici, geomorfologici, climatici, edafici dacă aceştia nu sunt esenţiali pentru managementul speciilor sau habitatelor în cauză.

  11. 2. Conţinutul planului Exemplu: Într-o arie protejată are 150 ha se propune cartografierea parametrilor geo-morfologici, pedologici, climatici, hidrografici si fizico-chimici la nivel de detaliu ce implică un cost de aprox. 200 000 lei (acelaşi cost ca şi pentru studiile de vegetaţie şi faună – subiectul principal al arie în cauză). În plus, ulterior, pentru Intocmirea unei baze de date cu aceste informaţii era prevăzut un cost de încă 200 000 lei

  12. 2. Conţinutul planului A. Studiile necesare elaborării planului de management. În siturile Natura 2000 planul de management se va referi la speciile şi habitatele existente în Formularul Standard (la toate!)! În alte arii de interes naţional se va referi la specii şi habitate pentru care este desemnată aria şi pentru care există dovezi referitoare la existenţa acestora (studii sau alte documente ştiinţifice, acte constitutive ale ariei).

  13. 2. Conţinutul planului CONCLUZIE: Deci nu se face acum inventariere în sensul de identificare a unor noi specii sau habitate a căror prezenţă este posibilă în zonă dar nu este încă certificată de niciunul din documentele existente. Prioritatea sunt cele pentru care a fost desemnată aria protejată!

  14. 2. Conţinutul planului NOTĂ: Dacă în teren, cu ocazia lucrărilor pentru speciile/habitatele vizate, se identifică şi alte specii/habitate noi, acestea pot fi incluse în baza de date. Nu se va introduce însă în cererea de finanţare (i.e. Propunerea de proiect) o acţiune de sine stătătoare pentru acest scop.

  15. 2. Conţinutul planului B. Hărţile necesare şi bazele de date. Pe lângă hărţile elementelor naturale (specii, habitate, soluri, ape, geologie, relief etc.) sunt foarte importante şi hărţi cu folosinţa terenurilor şi mai ales proprietatea şi administrarea cel puţin pe suprafeţele care vor face obiectul măsurilor de management (i.e. suprafeţele care adăpostesc speciile şi habitatele vizate). Toate hărţile vor fi realizate obligatoriu în format GIS (şi deci legate de baza de date care va fi elaborată obligatoriu!).

  16. 3. Modul de elaborare Consultarea factorilor cheie asupra măsurilor de management şi implicit a potenţialelor restricţii este obligatorie! Atenţie însă la definirea acelor factori cheie!! Cei mai importanţi sunt proprietariide terenuri (care suportă direct efectele aplicării planului) şi administratorii acestor terenuri (care vor trebui să pună în practică prevederile planului).

  17. 3. Modul de elaborare Exemple: De multe ori sunt trecuţi pe primul loc ca factori cheie: populaţia din zonă sau autorităţi locale (care nu reprezintă neapărat proprietarul terenurilor), instituţii ale statului (cu rol de reglementare şi control), ONG-uri şi unităţi de învăţământ-cercetare (chiar reprezentanţi ai generaţiei tinere: elevi şi studenţi).

  18. 3. Modul de elaborare Atenţie la definirea factorilor cheie!! Chiar dacă şi aceste categorii sunt importante, cele mai importante la elaborarea măsurilor din planuri sunt proprietarii de terenuri şi administratorii acestor terenuri!! Aceştia deci nu pot lipsi din consultări şi trebuie obligatoriu vizaţi ca şi categorii ţintă atât de activităţile de elaborare-implementare management cât şi de cele de conştientizare!!

  19. 3. Modul de elaborare Atenţie la elaborarea de măsuri de management ! Trebuie să existe o activitate clară (nu neapărat de sine stătătoare) referitoare la elaborarea de măsuri de management pentru speciile şi habitatele pentru care e desemnată aria protejată (pentru toate!!) şi nu pentru arie în general !!

  20. 3. Modul de elaborare Atenţie la elaborarea de măsuri de management ! Într-un plan de management măsurile de management au eficienţă maximă atunci când sunt punctuale (i.e. acoperă fiecare caz particular în parte) şi nu generale. Deci este de dorit ca măsurile să fie detaliate pentru fiecare populaţie a unei specii sau ecosistem din teren (e.g. pentru fiecare locaţie unde apare Campanula carpatica sau o pădure aluvială de anini) nu la specie sau tipde ecosistemîn general (e.g. C. carpatica sau Păduri aluviale de anini).

  21. 3. Modul de elaborare Exemple La păduri este indicat ca măsurile să fie făcute pe unităţi de administrare (i.e. “subparcele” = “unităţi amenajistice” = u.a.-uri), fiecare dintre acestea având limite clare şi făcând obiectul unui set unitar de măsuri. Dacă nu este posibil decât la nivel de tip de ecosistem sau specie, aceste măsuri trebuie să acopere toate situaţiile posibile din aria protejată (un obiectiv dificil de realizat!).

  22. 3. Modul de elaborare Atenţie la elaborarea de măsuri de management ! Implicarea specialiştilor în managementeste obligatorie!! Deasemenea, pentru a fi aplicabile în realitate, implicarea proprietarilor de terenuri şi a administratorilor este foarte importantă (mult mai importantă decât a ONG-urilor şi chiar a multora dintre instituţiile de control, reglementare, cercetare). Deci vorbim aici în primul rând de cei care ştiu ce înseamnă management şi cei care suportă efectele lui!

  23. 3. Modul de elaborare Exemple de situaţii nedorite: În unele cazuri au fost propuşi la elaborare reprezentanţi ai diverselor instituţii de cercetare, de reglementare şi control (ex. APM) şi din mediul ONG dar numai specialiştii în domeniul gospodăririi nu ! Exemple de specialişti în gospodărirea ... • ecosistemelor de plante ierboase: agronomi, respectiv institute de pajişti, facultăţi de agronomie • ecosistemelor de pădure: silvicultori din structuri de administrare, respectiv ICAS şi alte firme de amenajare a pădurilor, facultăţi de silvicultură

  24. 3. Modul de elaborare Elaborarea planului de management ! Divizarea în foarte multe activităţi nu duce la un rezultat bun, mai ales la evaluare şi monitorizare ulterioară! Exemplu: Preluarea din Ghidul Appleton a categoriilor de activităţi potenţail necesare şi propunerea ca activităţi separate în cererea de finanţare. Reziultat = 31 activităţi de tip A, toate doar pentru elaborarea planului de management!!

  25. 3. Modul de elaborare Elaborarea planului de management ! Mai ales dacă diverse activităţi vor fi contractate de entităţi diferite, trebuie să reiasă de undeva că datele vor fi în final predate în format electronic şi conform unor cerinţe unitare pentru a putea fi uşor integrate ulterior în structura planului. Deci datele pentru planul de management vor fi livrate de către cei care le culeg din teren în format electronic şi după o structură prestabilită.

  26. 3. Modul de elaborare CONCLUZIE Elaborarea ulterioară a bazei de date pentru planul de management trebuie să fie un lucru simplu! Astfel vor evitate situaţii nedorite de genul – după ce se culeg toate datele din teren se mai plateşte odată introducere în format electronic a datelor care ulterior vor fi introduse în baza de date aferentă planului de management!

  27. 4. Costuri de elaborare IMPORTANT! Corelarea directă între suprafaţa unei arii protejate şi costurile elaborării planului de management NU este universal valabilă, chiar dacă odată cu creşterea suprafeţei în general creşte şi complexitatea situaţiilor (dar nu întotdeauna!!!).

  28. 4. Costuri de elaborare Costurile de elaborare depind în primul rând de complexitatea ariei (nr. de habitate şi specii, forme de proprietate şi administrare, presiuni antropice şi vulnerabilitate etc.) şi abia apoi de suprafaţa în sine a acesteia (i.e. de efortul de a acoperi suprafeţe/distanţe mari)! Deci nu înseamnă automat că pe o suprafaţă mare suma necesară trebuie să fie fabuloasă !

  29. 4. Costuri de elaborare Pe de altă parte, chiar dacă pe suprafeţe relativ restrânse situaţia poate fi complexă (i.e. deci costuri relativ ridicate), costurile necesare trebuie calculate realist (ex. de situaţie nedorită: rezervaţie de 10ha din care de fapt doar 3 ha habitat prioritar = plan de 100.000 euro). CONCLUZIE: Indiferent de suprafaţă, suma trebuie bine justificată!

  30. 4. Costuri de elaborare Atenţie la planuri deja existente fie pentru întreaga arie fie pentru părţi din ea! Chiar dacă planurile respective nu sunt încă aprobate de autoritatea de mediu, informaţiile deja culese trebuie utilizate! Dacă anumite date existente nu sunt bune, trebuie temeinic justificată refacerea anumitor lucrări (e.g. cartare, structura proprietăţii, folosinţa terenurilor, identificarea ameninţărilor etc.).

  31. 4. Costuri de elaborare În cazurile în care anumite cheltuieli totale la nivel de activitate pot să pară exagerate pentru evaluatori, este util să fie prezentate devize detaliate de unde să reiasă clar mai ales: • manopera (per persoană şi per oră şi număr total de ore), • cheltuieli de deplasare, • consultanţă pentru anumite activităţi • costuri pentru întâlniri (e.g. închirieri spaţii) • etc.

  32. 4. Costuri de elaborare ATENŢIE! Pentru credibilitate, este recomandabil ca astfel de devize să fie obţinute de la instituţii recunoscute în domeniu – universităţi, institute de cercetare etc.) Indiferent de unde provin, astfel de devize/oferte trebuie să prezinte clar nivelul de detaliu necesar pentru o evaluare corectă (e.g. indicatorii menţionaţi anterior).

  33. 4. Costuri de elaborare Publicarea planului de management nu se justifică din nici un punct de vedere, mai ales înainte de aprobarea finală a acestuia! Până la aprobarea acestuia nu se recomandă nici măcar postarea pe web pentru a nu creea confuzie (decât cu menţionarea clară a faptului că este în faza de propunere). În plus, Planul chiar şi ulterior aprobării este dinamic – se adaptează continuu şi regulat la 5 ani! Accesul liber la formatul electronic al variantei aprobate şi distribuţia în această formă sunt suficiente!

  34. 4. Costuri de elaborare În planul de achiziţii, contractele referitoare la acţiunile necesare întocmirii planurilor de management trebuie grupate (lucru solicitat de CSP). Acest lucru nu trebuie văzut ca favorizare directă a unor instituţii (cele care sunt specializate în numeroase domenii – e.g. universităţi, institute) în detrimentul altora (i.e. celor specializate doar pe anumite tipuri de activităţi). Licitaţia se poate face ulterior pe loturi şi deci diferite activităţi pot fi subcontractate de diferite instituţii!

  35. 5. Timp pentru elaborare În cele mai multe cazuri, studiul (identificare, cartare, evaluarea stare de conservare etc.) asupra speciilor şi habitatelor este strâns legat de o anumită perioadă a anului (i.e. Nu se poate face non-stop pe parcursul unui an calendaristic!). Concluzie: Deseori (mai ales unde sunt multe specii şi habitate şi/sau suprafeţe mari de parcurs) este necsară derularea unor astfel de acţiuni pe mai mulţi ani de proiect şi ca atare, elaborarea planului poate dura mai mulţi ani!Deci atenţie la planificarea activităţilor de acest gen!!

  36. 5. Timp pentru elaborare Planul de management trebuie nu doar avizat ci aprobat de autoritatea competentă. Deci se recomandă ca acesta să fie finalizat cel puţin cu 6 luni înainte de sfârşitul proiectului. În plus, planurile trebuie supuse SEA înainte de aprobare. Deci categoric trebuie finalizate mai repede de finalul proiectului şi supuse SEA pentru ca apoi să poată fi supuse aprobării!

  37. Vă mulţumesc pentru atenţie! Tudor Stăncioiu 0729 555 775, tudorstancioiu@yahoo.com

More Related