1 / 54

MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE MINERALE

MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE MINERALE. Tabla de materii. Vitaminele Definiţie. Caracteristici generale ale vitaminelor. Vitaminele liposolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare Vitaminele hidrosolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare Sărurile minerale

zoie
Download Presentation

MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE MINERALE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE MINERALE

  2. Tabla de materii • Vitaminele • Definiţie. Caracteristici generale ale vitaminelor. • Vitaminele liposolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare • Vitaminele hidrosolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare • Sărurile minerale • Clasificare. Rolurile în organism • Calciul • Fosforul • Magneziul • Sodiul • Potasiul • Clorul • Fierul

  3. 1.VITAMINELE • Definiţie Vitaminele sunt substanţe organice, cu greutate moleculară mică, active în doze reduse, fără valoareenergetică intrinsecă, care ajung în organism prin aport exogen, biosinteza endogenă a unora fiind insuficientă pentru a asigura promovarea creşterii, menţinerea vieţii şi a capacităţii de reproducere.

  4. Clasificarea vitaminelor în funcţie de solubilitate: • vitamine hidrosolubile (grupul B şi vitamina C) Vitaminele B: Tiamina (B1), Riboflavina (B2), Niacina (B3- PP), Acidul Folic, Vitamina B6 (Piridoxina), Vitamina B12, Biotina, Acidul pantotenic • vitamine liposolubile (A,D,E,K)

  5. Caracteristicile de bază ale vitaminelor liposolubile • solubile în grăsimi şi solvenţii acestora • sursa alimentară de bază o reprezintă alimentele grase • sunt absorbite din tubul digestiv în prezenţa bilei, în limfă şi circulă în curentul sanguin legate de cărăuşi proteici

  6. Caracteristicile de bază ale vitaminelor liposolubile • sunt depozitate în lipidele tisulare, mai ales la nivel hepatic • surplusul de aport ridică riscul hipervitaminozei, cu manifestări toxice datorate tezaurizării excesive • deficitul de aport duce la folosirea iniţială a rezervelor depozitate, iar semnele hipovitaminozei apar tardiv • au acţiune asemănătoare hormonilor, participând la procesele anabolice din organism

  7. Caracteristicile de bază ale vitaminelor hidrosolubile • sunt solubile în apă, pierzându-se uşor din alimente prin spălare excesivă sau prin menţinere îndelungată în apă, iar în organismul uman prin transpiraţii patologice, deosebit de abundente şi repetate • sunt absorbite uşor din tubul digestiv în prezenţa acidului clorhidric din sucul gastric, direct în sânge unde circulă liber, nelegate • în mod obişnuit nu suferă tezaurizare semnificativă în organism, excesul fiind preluat de lichidele extracelulare, transportat pe cale sanguină şi eliminat prin urină. Semnele hipovitaminozei apar rapid • catalizează procesele care eliberează energia din proteine, glucide şi din lipide, fiind cofermenţi ai enzimelor.

  8. Vitamina A(axeroftol) Retinol in regnul animal Caroteni in regnul vegetal

  9. Vitamina A : roluri • facilitează vederea crepusculară, intrând în constituţia pigmenţilor retinieni (rodopsinei); • indispensabilă pentru funcţionalitatea ţesuturilorepiteliale (cornee, piele, mucoasă respiratorie, digestivă) • rol trofic tegumentar şi muscular, • rol în creştere: proteinogeneză, osteogeneză, odontogeneză • rol în reproducere • rol anticanceros • rol antioxidant

  10. Vitamina A : caracteristici • sensibilă la lumină şi la căldură, aer Carenţa : hemeralopie (orbul găinilor), xeroftalmia (uscarea şi îngroşarea corneei), hipercheratoză foliculară, tulburări de creştere, osificare Excesul : ← suplimente vitaminice • sugari, copii: pierderea apetitului, stagnare în greutate, prurit • femei gravide : malformaţii • adulţi : cefalee, greaţă, vărsături, dureri osoase, musculare, amenoree, căderea părului

  11. Vitamina A : surse alimentare • Retinol: ficat, lapte integral, smântână, unt, gălbenuş de ou. • Caroteni: morcovi, roşii, caise, pepeni • Raţia : - copii 2000 – 4000UI - adulţi 4000 -5000 UI - gravide 6000 UI 1UI = 0,3μg retinol 0,6 μg βcaroteni

  12. Vitamina D : calciferol • D2 – ergocalciferol  UV ergosterol din vegetale (ciuperci, drojdii) • D3 – colecalciferol  UV 7-dehidrocst (piele) cst (intestin subţire )

  13. Vitamina D: roluri • favorizează absorbţia digestivă a Ca şi P şi reabsorbţia tubulară a Ca  mineralizarea osoasă (antirahitică, anti osteomalacie) • troficitatea musculară • protecţie faţă de agenţii infecţioşi

  14. Vitamina D: caracteristici -sensibilă la lumină şi stabilă la căldură-necesar crescut la copii Carenţa : • copii – rahitism adult – osteomalacie vârstnici – osteoporoză • Excesul : - hipercalcemie, hipercalciurie, depuneri de Ca la nivel renal (litiază) sau al vaselor mari (stenoză aortică), -cefalee, tulburări digestive, poliurie, polidipsie

  15. Vitamina D: surse alimentare • Ulei din ficat de peşte, ton, sardină, somon, unt, gălbenuş de ou, lapte gras, frişcă • fortificarea alimentelor(lapte, margarină) Raţia : (UI) • - sugari, copii < 7 ani : 400 • - copii > 7 ani : 100 – 200 • - adulţi : 100 • - femei gravide : 600 • Femei care alăptează: 600 – 800

  16. Vitamina E ( tocoferol): roluri • menţine structura şi funcţionalitatea organelor de reproducere (vit. antisterilitate) • asigură troficitatea : sist. muscular (rol antidistrofic), neuronilor şi vaselor capilare • scade oncogenitatea unor subst, chimice • creşte imunitatea organismului prin protejarea leucocitelor • rol antioxidant la nivel celular (protejează ac. graşi, vit. A)

  17. Vitamina E : caracteristici • - sensibilă la căldură, aer şi mediu alcalin • -stabilă în mediu acid. Carenţa : ←bl. asoc. cu malabsorbţia grăsimilor • tulburări în păstrarea sarcinii, în ovogeneza/spermatogeneză • leziuni degenerative ale fibrelor musculare • anemie macrocitară • leziuni tegumentare

  18. Viatmina E : surse alimentare - alimente vegetale (surse principale ): • Gr. VII - uleiuri vegetale din germeni de cereale, • Gr. V- pâine neagră, fasole, mazăre, • Gr. IV - fructe cu coajă tare (alune, nuci, migdale) legume verzi (varză, salată), - alimente animale (surse secundare) : unt, ficat, gălbenuş de ou, brânză grasă • Raţia : 10 – 30 mg / zi

  19. Vitamina K K1 - fitochinona (plante verzi) K2 - farnochinona (flora intestinală) K3 – menadiona (produs farmaceutic)

  20. Vitamina K: roluri • contribuie la sinteza hepatică a unor factori de coagulare (vitamina antihemoragică) : II – protrombina; VII – proconvertina; IX – Christmas; X – Stuart - Power

  21. Vitamina K: caracteristici • stabilă la căldură • instabilă la lumină şi aer Carenţă : • nou-născut – vit. K străbate greu bariera fetoplacentară + lipsa florei intestinale după naştere • aport alimentar  • alterarea florei intestinale • tulburări de absorbţie • stări patologice : obstrucţie biliară, sd. de malabsorbţie

  22. Vitamina K: surse alimentare • - surse principale : legume verzi (salată, spanac, lobodă, urzici, ceapa verde) • - surse secundare: ficat, gălbenuş de ou, carne, brânzeturi • Raţia : 2 mg / zi

  23. VITAMINAB1 (tiamina) Roluri • metabolismului glucidic (oxidare) şi al cetoacizilor • transmiterea influxului nervos • integritatea morfofuncţională a sist. nervos

  24. Caracteristici • - sensibilă la căldură, mediu alcalin • Carenţa : - alimente rafinate : orez decorticat, zahăr, făină albă, lapte praf) - consum  de ceai (factori antitiaminici -polifenoli) - consum de produse marine crude ( conţin tiaminază) - alcoolismul cronic. - stări patologice : infecţii cronice , b. digestive

  25. Clinic : iniţial tonusului nervos periferic (iritabilitate, oboseală, nevralgii, crampe musculare, manif digestive) • stadii avansate – boala beri-beri : polinevrită + tulburări cardiovasculare • la etilici + manifestări neuro-psihice (encefalopatia Wernicke şi sd.Korsakoff)

  26. Hipovitaminoza B1 • Bl. Beri-beri: forma uscată: predomină manifestările neuropatiei periferice – parestezii ale membrelor inferioare, dureri musculare, exagerarea şi ulterior abolirea reflexelor osteotendinoase, slăbiciune musculară, în faze terminale paralizia membrelor şi atrofie musculară. • Forma umedă de beri-beri: (edematoasă): predomină simptomatologia cardiovasculară: dureri precordiale, palpitaţii, edeme (initial la membrele inferioare), cianoză, scăderea TA • La etilici: →encefalopatia Wernicke (confuzie, ataxie, oftalmoplegie) → sdr. Korsakoff (amnezie retrogradă, confabulaţie, reducerea capacităţii de memorare) • sugarii ← alimentaţia lacto-făinoasă prelungită şi nediversificată → anorexie, vărsături, paloare, anxietate, edeme, convulsii

  27. Surse alimentare • drojdia de bere, germenii cerealelor, fasole şi mazăre uscată, carne de porc, viscere (ficat, inimă). • Fortificarea produselor cerealiere, a laptelui praf şi a produselor zaharoase cu tiamina • Raţia (OMS):0,6 mg / 1000 Kcal

  28. Vitamina PP (B3) Niacina • Roluri • reacţii oxido-reducere  eliberarea energiei din moleculele de G, P, L şi alcool etilic • (rol antipelagros)

  29. Vitamina PP (B3) Niacina • Caracteristici: • Prezintă stabilitate. • Sinteză endogenă din TRP în prezenţa vit. B2 şi B6 • Carenţa:pelagră (3D)-dermatită, diaree, demenţa

  30. Vitamina PP (B3) Niacina • Surse alimentare: • Drojdie, ficat, carne, peşte, lapte, cereale (excepţie porumbul!) • Fortificarea cu niacină a făinii, fulgilor de cereale, a pastelor făinoase şi a biscuiţilor • Endogenă: sinteza niacinei din triptofan în prezenţa vitaminelor B2 şi B6 (60 mg TRP→1 mg PP) • Raţia : 5 mg /1000 kcal (OMS: 6,6 echiv./1000 kcal).

  31. Vitamina B12Ciancobalamina Roluri • Hematopoeză • troficitate neuronală • troficitatea mucoasei tubului digestiv • sinteza ADN, ARN.

  32. Caracteristici • Carenţa : - risc major de carenţă la vegetarieni. • anemie megaloblastică + leucopenie +trombocitopenie

  33. Surse alimentare: • Numai în alimente de origine animală !!!! (Ficat, carne, lapte, ouă, peşte, crustacee). • Fortificarea fulgilor de cereale cu B12!!!! • Raţia : adulţi 2 μg / zi copii 0,5 -1,5 μg/ zi femei gravide–3 μg/zi

  34. Vitamina C (acidul ascorbic) Roluri - respiraţia celulară (agent reducător biologic), antioxidant - formarea colagenului - antiinfecţios, antitoxic - creşte HDL-colesterolul. - creşte abs. Fe (din vegetale) - integritatea osului şi dinţilor -oboseala şi stressul.

  35. Caracteristici • Sensibilă la căldură, mediu alcalin, oxigen, lumină, metale (Cu, Fe). • Carenţa : anemie, tulburări de cicatrizare, mineralizarea scheletului, astenie, scăderea capacităţii de apărare faţă de infecţii; scorbut

  36. Surse alimentare: Fructe şi legume crude • Raţia : 25 mg / 1000 Kcal

  37. SĂRURILE MINERALE Clasificare: • Macroelementele(Na, K, Ca, Mg, P) – se găsesc în cantităţi mari în organism • Microelementele sau oligoelementele (Fe, Zn, I, Se, Mn, Cu, Cr, Mo) – se găsesc în cantităţi reduse

  38. Principalele roluri ale bioelementelor în organism: • rol plastic, intrând în structura tuturor celulelor, ţesuturilor şi a lichidelor interstiţiale • reglează balanţa hidrică a organismului, prin menţinerea echilibrului dintre apa intracelulară şi cea extracelulară • menţin presiunea coloid-osmotică şi echilibrul acido-bazic • reglează permeabilitatea membranelor celulare, intervenind în procesele de transport transmembranar • modulează activitatea enzimelor, hormonilor şi a vitaminelor, participând astfel la multiple reacţii biochimice, anabolice şi catabolice. Unele săruri minerale intră în structura unor enzime • intervin în contracţia musculară şi în reactivitatea sistemului nervos

  39. CALCIU ponderea cea mai mare în organism – 1100 – 1500 g - 99% în oase şi dinţi ( + P – rol plastic) - 1% în ţesuturi moi (roluri biologice)

  40. Roluri în organism : • plastic – intră în structura oaselor şi dinţilor • intervine în coagularea sângelui • activează enzime : tripsina, labfermentul, FA, colinesteraza • activează factorul intrinsec Castle  absorbţia vit. B12 în intestin • contracţia musculară • reglarea permeabilităţii capilare • efecte simpaticomimetice (antagonic K – acţ. parasimpaticomimetică) •  excitabilitatea neuromusculară (+ Mg)

  41. Calcemia este reglată de : • parathormon şi vit. D - calcemia • calcitonina - care calcemia

  42. factori favorizanţiai absorbţiei: aciditatea gastrică normală, vit. D, lactoza, acidul lactic, acidul citric, aminoacizi, săruri biliare factori care utiliz. digestiv P (raport Ca/P subunitar), acid oxalic, acid fitic, exces de grăsimi, hipoaciditate gastrică Absorbţia Ca la nivelul duodenului şi jejunului sub influenţa

  43. Carenţa de calciu • lipsa aportului– gr. I  lipsa Ca + lipsa factorilor care favorizează absorbţia intestinală (lactoza) •  absorbţiei : boli (pancreatita cr., duodenita cr., lambliază) deficitul de lactoză, carenţa vit D exces alimentar de oxalaţi, fitaţi şi fosfaţi • excreţie urinară - nefropatii, acidoza metabolică • nevoi  - sarcină şi alăptare

  44. Carenţa de calciu • deficitul de vit.D – prin  aport   absorbţie intestinală  boli grave hepato-renale (deficit de formare a metaboliţilor activi ai vit D) •  secreţiei de parathormon – hipoparatiroidism, alcoolism (hipoMg), diaree cronică   absorbţia digestivă şi renală a Ca

  45. Consecinţe : • modificări în structura şi funcţionalitatea tisulară • excitabilitatea neuromusculară • permeabilitatea membranelor celulare Spt: spasmofilie, tetanie şi convulsii la copii + tahicardie, astenie, cefalee, lipotimie, insomnii, capacităţii de concentrare

  46. Excesul de Ca : • hipervitaminoze D (mobilizarea Ca din oase cu osteoliză) • hipersecreţie de parathormon -  resorbţia Ca din ţesut osos, intestin, filtrat glomerular • la bolnavii ulceroşi (lapte + alcalinizante cu Ca) – hipercalcemie tranzitorie

  47. Surse alimentare • Gr. I – lapte şi produse lactate – cant.  de Ca + factori favorizanţi ai absorbţiei • Conserve din peşte în sos tomat Raţia zilnică : - adult : 400-500mg/ zi

  48. FIERUL - în organismul adultului 4 – 5 g din care : • 65% - fierul hemic din Hb, mioglobină şi feroenzime • Restul (35%) – fierul nehemic din feritină, transferină, hemosiderină Feritina şi hemosiderina: forme de depozit ale Fe din ficat, splină, măduva osoasă Transferina– formă de transport a Fe

  49. Roluri • intră în structura Hb, mioglobinei, enzime implicate în respiraţia celulară • rol trofic pentru tegument şi mucoase • contribuie la secreţia gastrică •  rezistenţa la infecţii • asigură o funcţionalitate hepatică normală

  50. CUD este favorizat de : forma Fe - bivalentă mai absorbabilă decât cea trivalentă pH-ul normal al sucului gastric vitamina C : reduce Fe trivalent  bivalent CUD este  : hipoclorhidrie rezecţie gastrică acid oxalic acid fitic taninuri fosfaţi  grăsimi celuloză Absorbţia fierului :la nivelul duodenului şi jejunuluiCUD 5-10% (adult)  20% (copii, femei gravide, carenţaţi)

More Related