totul despre alimenta ie proteine i prieteni sai glucide lipide vitami n e s ruri minerale n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide, lipide,vitami n e,săruri minerale. PowerPoint Presentation
Download Presentation
Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide, lipide,vitami n e,săruri minerale.

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 22

Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide, lipide,vitami n e,săruri minerale. - PowerPoint PPT Presentation


  • 326 Views
  • Uploaded on

Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide, lipide,vitami n e,săruri minerale. . Profesor coordonator : Nona Ionescu Vasile Costin clasa a X-a B , Colegiul Tehnic “ Laz ă r Edeleanu “ Ploie ş ti. Cuprins. Defini ţ ia proteinelor

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Totul despre alimentaţie Proteine şi prieteni sai:glucide, lipide,vitami n e,săruri minerale.' - chas


Download Now An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
totul despre alimenta ie proteine i prieteni sai glucide lipide vitami n e s ruri minerale

TotuldesprealimentaţieProteine şi prieteni sai:glucide, lipide,vitamine,săruri minerale.

Profesor coordonator : Nona Ionescu

VasileCostinclasa a X-a B ,ColegiulTehnic“Lazăr Edeleanu “Ploieşti

cuprins
Cuprins
  • Definiţiaproteinelor
  • Clasificareaproteinelor(Proteinede tip vegetal , Proteine de tip vegetal , Proteine de tipanimal ,Insolubile , Proteinelesolubilesauglobulare)
  • Câte proteine consumăm zilnic
  • Când să mâncăm?
  • Supradozele de proteine
  • Alimentebogateîn proteine
  • Alimentaţieechilibrată (Glucide , Lipide , Vitamine , Săruri minerale)
defini ia proteinelor
Definiţiaproteinelor
  • Proteinelesuntformate din aminoacizi, unitaţimicinecesaredezvoltăriişireparăriiţesutului. Proteinaestesubstantaceamaiabundentă a corpului, cu exceptiaapei, şiprobabil, a grăsimii. Alimenteleanimaliereprecumcarnea, pestele, pasările, lapteleşiouăle suntbogateîn proteine. Plante care reprezintasursebune de proteinesuntfasolea, mazărea, alunele, păineasicerealele. Combinarea de plantesursă, precumuntul de arahide cu păine integralăsauorezul cu fasolea, asigurăproteineexcelente
clasificarea proteinelor
Clasificareaproteinelor

1.  De unde provin :

 -    proteine de tip vegetal

  -    proteine de tipanimal

2.    Dupasolubilitatea in apăşiîn soluţii  :

           -    insolubile (fibroase)

           -    solubile (globulare)      

proteine de tip vegetal
Proteine de tip vegetal
  • Desimajoritateaoamenilorstiu căproteinele pot fi găsite mai ales în compoziţia cărnii, multepersoaneasimileazaproteineprinconsumul de legume. Un adult se pare că are nevoie de doar 45-55 grame de proteinepezi, care pot fidobandite cu

usurinţa dintr-un regimalimentar obişnuit.

Persoanele care consumă carne şi lactate vor

aveacantităţinormale de proteineîn organism.

Chiarşivegetarieniisaupersoanele care manancăouăreuşesc săacoperenecesarul de proteine. Beneficii ale legumelorbogateîn proteineTermenul de proteine se referă la oricare din cele 20 de lanţuri de aminoaciziconectaţiprinlegaturipeptidice.

Exemple de proteine vegetale :Cerealele, toateprodusele din soia , nucileşisemniţele,legume verzi , ciuperci , fasole .

proteine de tip animal
Proteine de tip animal
  • În alimentaţianoastrăestebine să fie prezentemaimultetipuri de carne, celemaiapreciatesunt:

carne de vita, viţelcarne de porccarne de mânzatcarne de mielcarne de iepurecarne de puicarne de curcan

  • Consumul de proteineanimaleeste important, deoareceacesteasunt complete, adică conţin toţiaminoaciziiesenţiali.
insolubile fibroase
Insolubile(fibroase)
  • Proteinelefibroasese găsescînorganismul animal în stare solidăşi conferăţesuturilorrezistenţa mecanicăsauprotecţieîmpotrivaagenţilorexteriori.
  • KERATINELE- proteinele din epidermă, par, pene, unghii, copiteşicoarne se distingprintr-un conţinut mare de sulf. Keratinelesuntinsolubileîn apăatatrece cât şicaldă, precumşiîn soluţii saline. Din cauzaaceastakeratineleprezintă o mare inerăiefaţă de agenăii chimici, precumşifaţă de enzime.
  • FIBROINA, componentăfibroasă din matasea naturală, se găsesteîn acest material înconjurată cu o componentăamorfă, cleioasă, sericină, care reprezintă circa 30 % din greutatea totală. În celedouăglande ale viermelui de matase, proteinelesunt conţinute sub forma de soluţieconcentrata, vascoasa.
slide8

COLAGENUL, estecomponenta principală a ţesuturilor conjunctive, tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor, pielii, oaselor, solzilor de peşte. Existănumeroasevarietaţi de colagen. Colagenul are o compoziţiedeosebită de a keratineisifibroinei, caciestebogat in glicol, prolinasihidroxiprolina, nu continecistinăsitriptofan. Prinîncalzireprelungită cu apă, colagenulîntai se îmbibă,apoi se dizolvă transformându-se în gelatinăsauclei.

  • ELASTINAconstituieţesutulfibros, cu o elasticitatecomparabilă cu a cauciucului, a arterelorşi a unora din tendoane, cum este de exemplutendonul de la ceafaboului. Elastina nu se transformăîn gelatină la fierbere cu apăşiestedigerata de tripsină. Ca şicolagenul, fibrele de elastinăsuntcompuse din aminoacizisimpli, mai ales leucina, glicocolşiprolina
proteinele solubile sau globulare
Proteinelesolubilesauglobulare
  • Proteinelesolubilesauglobulareaparîn celuleîn stare dizolvatăsau sub forma de gelurihidratate. Ele au însuşirifiziologicespecificeşi se subîmpartîn albumineşiglobuline. Albuminelesuntsolubileîn apăşiîn soluţii diluate de electroliţi (acizi, baze, săruri),iarglobulinelesuntsolubilenumaiîn soluţii de electroliţi.
slide10

Exemple de proteinesolubile:

-    albuminele din ouă

-        caseina din lapte

-        globulinelesialbuminele din sânge (hemoglobina, fibrinogenul)

-        proteinele din muschi (miogenulsimiosina)      

  • Structura unei albumine

 proteinele din cereale (gluteina din grau, zeina din porumb)

-        proteinele produse de viruşi (antigeni) şi bacterii                  

-        anticorpii

-        nucleoproteidele

-        enzimele

-        hormonii proteici (insulina)

slide11

Proteinele din sânge

Sângele  este o suspensie a unor corpuscule mari, vizibile la microscop, globulele albe si roşii, într-un lichid omogen numit plasmă. Globulele roşii conţin toată proteina colorată roşie, hemoglobina. Plasma contine în soluţie fibrinogenul, globuline şi albumine. Lichidul rămas la îndepărtarea globulelor şi a fibrinogenului se numeşte serul sanguin. Coagularea sângelui se datorează transformării fibrinogenului într-un gel ireversibil, fibrina.

  • Proteinele din muşchi

Muşchii vertebratelor conţin 15-20% proteine.

Au fost izolate : miogenul, miosina, globulina X,

stroma musculară, tropomiosina si actina.

c te proteine consum m zilnic
Câte proteine consumăm zilnic
  • Organismul are nevoie în fiecare zi de proteine

pentru a-şi menţine vitalitatea şi energia.

Necesarul zilnic fluctuează în funcţie de vârstă,

sex şi condiţii fiziologice. Se consideră că 1 gram

de proteine/kilogram de greutate corporală în 24 de

ore este suficient pentru o sănătate de fier. 

  • Copiii şi femeile însărcinate au nevoie de mai multe proteineÎn perioada de creştere, copiii au nevoie de un aport sporit de proteine pentru a le facilita creşterea şi dezvoltarea armonioasă. Cantitatea optimă este de 2 g/kg/corp.Femeile însărcinate trebuie să-şi modifice obiceiurile alimentare  pentru a ajunge la cantitatea optimă de  1,5 g/kg corp de proteine, iar în perioada de alăptare la 2 g/kg/corp.
c nd s m nc m
Când să mâncăm?
  • Organismul nu este capabil să depoziteze proteine, în consecinţă trebuie să consumăm în mod regulat alimente bogate în acesti nutrienţi dacă dorim ca procesul de refacere şi creştere să aibă loc. Aceasta explică de ce culturiştii iau mese de mărime moderată la fiecare 2-3 ore, menţinând un nivel constant de proteine în corp pentru a beneficia de o creştere optimă. Consumul unor cantitaţi mari de hrană bogată în proteine, în doze foarte mari şi într-o singură administrare zilnică, este o acţiune fară prea mare utilitate, potenţial toxică.
supradozele de proteine
Supradozele de proteine
  • Adeseacei care îşidoresc săslăbească, mergând la sală, dar care iausuplimente de proteinesub formă de shake-uri, batoanesautablete, pentru muşchi maibineconturaţi, se pot confrunta cu stări de greaţă, dar se pot alege cu probleme la nivelulrinichilorşificatului.  Cu cât maimulteproteine se regăsesc în dietă, cu atât maimult are de muncitorganismulpentru a scăpa deele .Se estimează că una din cinci persoane care merge la sală de mai mult de două ori pe saptamană apeleaza la acestea
alimente bogate n proteine
Alimentebogateîn proteine
  • 1. Pestele – esterecomandatatatcel alb, cat sicel  “albastru”, oceanic care, pelangaproteine, estebogatsi in Omega3;
  • 2. Fructele de mare;
  • 3. Carnea de puifarapiele;
  • 4. Carneamacra de vita (preparata la gratarsaufiarta);
  • 5. Iaurtuldegresat;
  • 6. Lapteledegresat;
  • 7. Branza de vacislaba (degresata);
  • 8. Ouale (consumatefierte, nu prajite);
alimente bogate n proteine1
Alimentebogateîn proteine
  • 9. Ficat de puisauporc (consumatfiert, faraulei);
  • 10. Struguri/stafide (in cantitatireduse, pentru ca au un continutbogat de glucide);
  • 11. Mazare, ciuperci, conopida, praz, spanac, usturoi, varza;
  • 12. Pasta de tomate;
  • 13. Urzici;
  • 14. Masline, nuci;
  • 15. Cicolata.
a limenta ie echilibrat
Alimentaţie echilibrată
  • Pentru alimentaţie echilibrată avem nevoie de :
  • Glucide
  • Lipide
  • Vitamine
  • Săruri minerale
glucide
Glucide
  • Zaharidele cunoscute și sub denumirea de glucide sunt substanțe organice, cu funcțiune mixtă ce au în compoziția lor atât grupări carbonilice cât și grupări hidroxilice.
  • Glucidele constituie o clasă de substanțe foarte importantă atât pentru organismele animale cât și pentru cele vegetale. Sub aspect biochimic și fiziologic , glucidele constituie o materie primă pentru sinteza celorlalte substanțe:proteine, lipide, cetoacizi,acizi organici. De asemenea constituie substanțe de rezervă utilizate de către celule și țesuturi.

Biosinteza lor se realizează prinfotosinteza.

lipide
Lipide
  • Lipidele sunt substanțele organice grase, insolubile în apă, dar solubile în majoritatea substanțelor organice, ce conțin grupa hidrocarbon. Acestea joacă un rol important în viața materiei vii.
  • Lipidele au funcții:
  • energetică și de rezervă;
  • structurală;
  • regulatorie ;
  • imunoprotectoare;
  • de accelerare a metabolismului;
  • de pigmenți.
vitamine
Vitamine
  • Vitaminele sunt substanțe chimice organice necesare în cantități mici pentru ca organismul să fie sănătos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obținute din alimentație.
  • Termenul de vitamine nu cuprinde alți nutrienți esențiali cum ar fi mineralele, acizii grași esențiali sau aminoaciziiesențiali.
s ruri minerale
Săruri minerale
  • Saruriminerale :- Calciulşifosforul se găsescîn schelet, dinţişi sângeşise află unelealimente ca: lapte , brânzeturi, gălbenuşuri de ou, varză , conopidă,cerealedecojite, unelefructe . Cândlipsesc din alimenteaparerahitismul la copilşiostemalacia la adult.- Sodiulşiclorul, suntaduseîn organism sub formă de clorură de sodiu(sarea de bucatarie), pierderileimportante ale acestormineraleprinvomismentesaudiaree

pun în pericol viaţa bolnavului.- Potasiul se găsesteîn carne, peşte , lapte , 

legume , fructe , leguminoaseuscate

bibliografie
Bibliografie
  • http://ro.wikipedia.org
  • http://www.gatorade.ro
  • http://www.e-referate.ro
  • http://www.slabute.ro
  • http://www.sfatulmedicului.ro
  • Manual CHIMIE cls a X-aeditura:LVS crepusculautori:Elena Alexandrescu , Viorica Zaharia , Mariana Nedelcu anul2005