curriculum

1. POLITICI EDUCAȚIONALE ALE                      CURRICULUMULUI ȘCOLAR NEACȘU LILIANAELANA DOBRE IONELA

2. Curriculum este un concept–cheie in teoria si practica instruirii . Termenul provine din limba latină, curriculum (la plural curricula) şi înseamnă alergare, fugă, întrecere, locul unde se desfăşurau întreceri, mersul vieţii(curriculum vitae).  In sensul cel mai larg, curriculum semnifica intreaga experienta de invatare dobandita in contexte IT'S STUDY TIME educationale formale, nonformale si informale. In sensul cel mai restrans (sensul traditional), curriculum semnifica continuturile invatarii, obiectivate in planuri de invatamant, programe si manuale : 1. cursurile oferite de o institutie educationala; 2. un set de cursuri ce constituie o arie de specializare Termenul de continut curricular se refera la anumite fapte, idei, principii, probleme, incluse intr-un program de studii. In acceptiune traditionala, conceptul de curriculum reprezinta un set de documente scolare/universitare care planificau continuturile instruirii, un instrument de eficientizare sociala a activitatii scolare/universitare, un program de invatare oficial, organizat institutional. In acceptiune moderna, curriculum vizeaza sistemul de experiente de invatare, directe si indirecte, ale elevilor/studentilor. Prima formulare moderna a teoriei curriculumului are in vedere urmatoarele aspecte: obiectivele educationale pe care trebuie sa le urmareasca scoala; experientele educative care ar putea permite atingerea obiectivelor; modalitatea de realizare a acestor experiente educative; modalitatea de stabilire a gradului in care au fost atinse aceste obiective

3. Curriculumul este considerat astazi o resursa importanta a inovarii, al carui scop este adaptarea institutiilor, programelor si practicilor invatamantului la nevoile si la IT'S STUDY TIME solicitarile unei societati dinamice. Conţinutul învăţământului sau curriculum-ul reprezintă un sistem sau ansamblu de valori ideatice, gnoseologice, şi de abilităţi practice, sau ansamblul –sistemul de cunoştinţe, priceperi, deprinderi, selectat din ansamblul cunoaşterii şi practicii umane care se transmite şi se dobândesc , se învaţă deoarece conduc la dezvoltarea personalităţii în vederea integrării socio-profesionale a acesteia. Curriculumul cuprinde insusi continutul procesului de invatamant, care se concretizeaza in ansamblul documentelor scolare de tip reglator: planuri de invatamant, programe, manuale scolare, ghiduri si indrumari metodice, materiale-suport Conţinutul învăţământului se exprimă prin disciplinele sau obiectele de învăţământ aparţin ariilor curriculare fiind rezultatul selecţiei unui sistem de informaţii şi abilităţi practice dintr-un anumit domeniu al cunoaşterii şi practicii umane.

4. Curriculum-ul reprezintă o alegere succintă, o selecţie informaţională pentru nevoile învăţământului; un program de ansamblu al acţiunilor instructiv-educative. Curiculumul desemnează ansamblul coerent de conţinuturi, metode de învăţare şi metode de evaluare a n performanţelor şcolare, organizat în vederea atingerii unor obiective determinate (G.Văideanu, 1986). Deci, notinea de curiculum se refera la programul activitatii educationale, l a ansamblul proceselor educative, la activitatile de invatare, la evenimentele care se petrec in clasa si pune accent pe articularea componentelor procesului de invatamant: obiective, continuturi, metode de invatare, metode si tehnici de evaluare; reprezintă selecţia conţinutului ştiinţific pentru elaborarea si organizarea obiectelor sau a disciplinelor de învăţământ; reprezintă sistemul componentelor de învăţământ: obiective, conţinut, strategii, etc. Curriculumul este considerat astazi o resursa importanta a inovarii, al carui scop este adaptarea institutiilor, programelor si practicilor invatamantului la nevoile si la solicitarile unei societati dinamice. Conţinutul învăţământului sau curriculum-ul reprezintă un sistem sau ansamblu de valori ideatice, gnoseologice, şi de abilităţi practice, sau ansamblul – sistemul de cunoştinţe, priceperi, deprinderi, selectat din ansamblul cunoaşterii şi practicii umane care se transmite şi se dobândesc , se învaţă deoarece conduc la dezvoltarea personalităţii în vederea integrării socio-profesionale a acesteia.

5. Curriculum presupune un sistem complex de “procese decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, însoţesc şi urmează proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea şi revizuirea permanentă şi dinamică a setului de experienţe de învăţare oferite în şcoală. În sens restrâns, curriculum desemnează ansamblul documentelor de tip reglator sau de altă natură, în cadrul cărora se consemnează experienţele de învăţare”(A.Crişan, 1998) Curriculumul cuprinde insusi continutul procesului de invatamant, care se concretizeaza in ansamblul documentelor scolare de tip reglator: planuri de invatamant, programe, manuale scolare, ghiduri si indrumari metodice, materiale-suport. În concluzie, curriculum-ul se referă la oferta educaţională a şcolii şi reprezintă sistemul experienţelor de învăţare directe şi indirecte oferite educaţilor şi trăite de aceştia în contexte formale, neformale şi chiar informale. El rămâne realitate interactivă între educatori şi educabili, cu efecte concrete, anticipate realist asupra celor din urmă şi asupra procesului însuşi

6. Curriculum Naţional Documentul curricular fundamental al învăţământului românesc este Curriculum-ul Naţional pentru învăţământul obligatoriu – Cadru de referinţă. Incepand cu anul scolar 1998 – 1999, in tara noastra a devenit operant Curiculumul National, inteles ca articulare a obiectivelor de formare, a continuturilor invatarii, a metodelor de predare si invatare si a evaluarii. Curiculumul National este alcatuit din doua segmente: b.Curriiculum la decizia școlii A.Curriculum nucleu

7. A – Curriculm nucleu 70% - constituie unicul sistem de referinţă pentru toate tipurile de evaluare externă a şcolii şi care va fi consemnat la nivelul standardelor naţionale de performanţă. Curriculumul nucleu reprezinta trunchiul comun, adica numarul minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in planul de invatamant. Curriculum nucleu reprezinta unicul sistem de referinta pentru diversele tipuri de evaluari si de examinari externe din sistem si pentru elaborarea standardelor curriculare de performanta. In completarea curiculumului nucleu, care este obligatoriu, scoala poate opta pentru una din variantele urmatoare: a) curriculum nucleu profundat b) curriculum extins c) curriculumul elaborat de scoala d) curriculum formal e) curriculum local f) curriculum ascuns

8. de ore dintre curriculum-ul si numarul minim/maxim de ore pe saptamana, pe disciplina si pe an de studiu, prevazute in planurile-cadru de invatamant. CDS reprezinta ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare pe care fiecare scoala le propune în mod direct elevilor sai în cadrul ofertei curriculare proprii. La nivelul planurilor de învatamânt, CDS reprezinta numarul de ore alocate şcolii pentru construirea propriului proiect curricular. Cuprinde următoarele categorii : B1 - Curriculum extins – reprezinta, pentru învatamântul general, acea forma de CDS care urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din Curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinta si noi unitati de continut, în numarul maxim de ore pervazut în plaja orara a unei discipline. Acesta presupune parcurgerea programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc). Asasdar, şcoala urmează sugestiile autorităţii centrale (Ministerul Educaţiei şi Cercetării) prin programele incluse în Curriculumul Naţional pentru segmentul de 30%. Este recomandat pentru elevii cu aptitudini şi interese cognitive înalte ca o modalitate de accelerare şi îmbogăţire a curriculum-ului B2 – Curriculum nucleu aprofundat – reprezintă, pentru învatamântul general, acea formă de CDS care urmareşte aprofundarea obiectivelor de referinţă ale Curriculumului-nucleu prin noi obiective de referinta si unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. Conform Ordinului ministrului nr. 3638/11 aprilie 2001, aprofundarea se aplică numai în cazuri de recuperare pentru acei elevi care nu reuşesc sa atingă nivelul minimal al obiectivelor prevăzute de programă în anii anteriori. B3 – Curriculum elaborat de şcoală – "Opţionalul" - reprezintă, pentru învatamântul obligatoriu, acea varietate de CDS ce constă într-o nouă disciplină şcolara; aceasta presupune elaborarea în şcoală a unei programe cu obiective şi conţinuturi noi, diferite de acelea existente în programele de trunchi comun. Cuprinde activităţi adaptate posibilităţilor şi cerinţelor specifice ale şcolii şi ale comunităţii locale, în general activităţi trans şi interdisciplinare, desfăşurate de elevi individual sau în echipă , prin metode intens participative, de ex. elaborarea de proiecte.

9. Ciclurile curriculare Pentru delimitarea diferitelor segmente ale şcolarităţii, s-a consacrat conceptul de "ciclu curricular" - acestea se suprapun peste structura formală a sistemului de învăţământ, cu scopul de a focaliza învăţarea asupra obiectivului major al fiecărei etape şcolare şi de a regla procesul de învăţământ prin intervenţii de natură curriculară. Ciclurile curriculare – reprezinta periodizari ale scolaritatii care au în comun obiective specifice. Ele grupeaza mai multi ani de studiu care apartin uneori de niveluri scolare diferite si care se suprapun peste structura formala a sistemului de învatamânt cu scopul de a focaliza obiectivele majore ale fiecarei etape de pregatire si de a regla procesul de învatamânt prin interventii de natura curriculara.

11. Introducerea ciclurilor curriculare vizează următoarele efecte: - crearea continuităţii la trecerea de la o treaptă de şcolaritate la alta (grădiniţă-învăţământ primar, primar-gimnaziu, gimnaziu-liceu) prin: - transferul de metode - stabilirea de conexiuni explicite la nivelul curriculumului; - crearea premiselor necesare pentru extinderea şcolarităţii către vârstele de 6 şi 16 ani şi - construirea unei structuri a sistemului de învăţământ mai bine corelate cu vârstele psihologice.

12. Întrucât activitatea la clasă ar trebui orientată către atingerea obiectivelor ciclurilor curriculare, le reamintim în cele ce urmează: Ciclul curricular al achiziţiilor fundamentale (grupa pregătitoare a grădiniţei - acolo unde există, urmată de clasele I şi a II-a) are ca obiective majore acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniţială. Ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv major formarea capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor. Ciclul curricular de observare şi orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca obiectiv major orientarea în vederea optimizării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare. Ciclul curricular de aprofundare are ca obiectiv major adâncirea studiului în profilul şi specializarea aleasă, asigurând, în acelaşi timp, o pregătire generală pe baza opţiunilor din celelalte arii curriculare. Ciclurile de învăţământ înregistrează aceeaşi structură ierarhizantă, diacronică a nivelurilor de învăţământ, fiind însă mai concrete şi mai explicite. Astfel, nivelurile de învăţământ pot fi identice sau se pot deosebi în mai multe cicluri de învăţământ structurale. În sistemul românesc de învăţământ se remarcă, pe durata învăţământului preuniversitar, următoarele: ciclul antepreşcolar, ciclul preşcolar, ciclul elementar, ciclul secundar inferior (gimnazial), ciclul secundar superior (liceul).

13. Documente curriculare Continutul procesului educativ se organizeaza si planifica prin documente scolare ce au rolul de a-i imprima un caracter obiectiv, coerent si unitar , mai ales în conditiile în care pe lânga învatamântul public functioneaza o varietate de scoli particulare. Spunem astfel ca procesul de învatamânt si continuturile educationale se obiectiveaza prin documente scolare sau documente (produse) curriculare. Exista mai multe tipuri de asemenea produse, dupa importanta lor: obiectivari primare (planul de învatamânt si programele scolare); obiectivari secundare (manuale si metodicile speciale); obiectivari tertiare (orare, planificari calendaristice, proiecte pedagogice). Produsele curriculare sunt toate documentele normative care rezultă în urma demersurilor curriculare: -planurile cadru de invatamant -planificarea calendaristica -programele scolare -profil de formare -schema orara -standardele curriculare de performanţă -manualul scolar -metodicile/materiale suport https://youtu.be/ZtWrqdFsPQQ

14. Planul cadru Planul cadru este un document școlar elaborat la nivel de stat de Ministerul Educației și are un caracter unic și obligatoriu pentru fiecare stadiu de pregătire și tip de scoală, cuprinzând obiectele de studiu din fiecare clasa, numărul de ore aferente săptămânal fiecărei discipline, pentru a putea asigura elevilor din toate școlile din țara, de același grad și profil, aceeași pregătire, oferind astfel tuturor elevilor șanse egale în promovarea școlara și profesionala și în ceea ce privește integrarea sociala.

15. Acest document are caracter oficial și stabilește numărul de ore minim şi maxim pentru fiecare disciplină sau arie curriculară. Practic putem spune că reprezintă „orarul” unui elev. Deși planul cadru este văzut adesea ca un instrument de politică educationala ce afectează în primul rând normele profesorilor, în realitate acesta este un instrument de organizare a vieții elevilor.

16. Arie curriculară Reprezinta o grupare de discipline școlare care au în comun anumite obiective si metodologii si care ofera o viziune interdisciplinara asupra obiectelor de studiu, ponderea acestora în planul de învăţământ variind în funcţie de vârsta elevilor şi nivelul de studiu. Ariile curriculare din invatamantul romanesc sunt: • 2. Matematic ă şi ştiinţe • 3. Om şi societate • 1.Limbă şi comunicare • 4. Arte • 6. Tehnologii • 5. Sport • 7. Consiliere şi orientare

17. Programele şcolare Programele scolare sunt documente centrale în alcătuirea cărora intră obiectivele generale, o listă de conţinuturi (teme, capitole, subiecte) obligatorii și facultative ce urmează a fi studiate la o disciplină dată, pe durata unui an scolar. Acestea descriu oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs. Rămâne la latitudinea autorului de manual şi a învăţătorului/profesorului să organizeze instruirea în funcţie de obiectivele şi conţinuturile prevăzute în programele şcolare şi de propriile opţiuni privind progresia, abordarea metodologică şi interesele elevilor. Există tot atâtea programe școlare câte discipline de învățământ se predau în școli. Vezi aici programele școlare în vigoare http://programe.ise.ro

18. Planificarea calendaristică Planificarea calendaristică este un document administrativ alcătuit de profesor care asociază într-un mod personalizat elementele programei cu alocarea de timp considerată optimă de către acesta pe parcursul unui an școlar. În elaborarea planificării calendaristice este recomandată parcurgerea urmatoareleor etape: • realizarea asocierilor dintre obiectivele de referință/ competențe specifice și conținuturi • împărțirea în unități de învățare • stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare • alocarea timpului necesar pentru fiecare unități de învățare în concordanță cu obiectivele de referință / competențele specifice și conținuturile vizate.

19. Manualele şcolare Sunt cărţi de studiu explicative adresate elevilor, care obiectivează programele scolare prezentând capitolele, temele si subiectele într-o formă discursivă, atractivă, ilustrativă si accesibilă celui ce învaţă. Manualele şcolare concretizează conţinutul precizat în programa şcolară în relaţia concretă dintre profesor şi elev. In baza aceleiași programe se pot realiza mai multe manuale. Aici găsiți manualele în format digital https://www.manuale.edu.ro

20. Trunchiul comun Cuprinde numărul minim de ore de la fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planul cadru de învăţământ. Reprezinta oferta educationala constând din aceleași discipline, cu același număr de ore pentru toate filierele, profilurile si specializările din cadrul învățământului. https://youtu.be/nRiyM4PFhfk