1 / 15

Matematica in Arta

Matematica in Arta. Proiect realizat de: Tica Andra Papuc Cristina. Matematica este o stiinta plina de neprevazut.Este de asemenea si o arta. Intregi siruri de numere reprezinta adevarate fraze muzicale.Fiecarei note,fiecarui sunet ii corespunde un numar. Matematica in muzica.

verda
Download Presentation

Matematica in Arta

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Matematica in Arta Proiect realizat de: Tica Andra Papuc Cristina

  2. Matematica este o stiinta plina de neprevazut.Este de asemenea si o arta. Intregi siruri de numere reprezinta adevarate fraze muzicale.Fiecarei note,fiecarui sunet ii corespunde un numar. Matematica in muzica

  3. Mozart, Beethoven, Hydn, sunt muzicieni adevarati care au dat nastere izvorului de vis numit muzica. Armonia sunetelor porneste de la armonia numerelor. De asemenea, in muzica exista masura si cadenta. Cum asta inseamna matematica iata relatia stransa dintre arta care poate exprima sentimente omenesti si stiinta certitudinii.  Matematicianul Sylvester a afirmat:”Nu s-ar putea reprezenta muzica drept matematica si matematica drept muzica a ratiunii? Caci muzicianul simte matematica, iar matematicianul concepe muzica. Muzica-i vis, matematica viata practica.”

  4. Matematica in dans

  5.  Este firesc să ne gândim că matematica şi arta dansului nu sunt tocmai străine una de alta. • Ce face un începător atunci când învaţă să danseze vals? Numără paşii: 1, 2, 3, 1, 2, 3, 1, 2, 3, ... în ritmul muzicii. Deci mişcările specifice valsului formează un şir ale cărui elemente se repetă din 3 în 3. • Matematica se găseşte în ritm, în împărţirea dansatorilor pe grupe, în folosirea spaţiului sau în forma şi succesiunea mişcărilor pe care le face un dansator. Putem astfel spune că matematica este implicată în toate aspectele dansului. De aceea, mai multe instituţii educaţionale din întreaga lume au început să folosească acest lucru într-o manieră interdisciplinară.

  6. Puteţi încerca următorul exerciţiu: alegeţi un lider şi cel puţin 3 participanţi, unde liderul poate fi poziţionat cu faţa sau cu spatele spre restul grupului. Liderul trebuie să numească un tip de simetrie, apoi să execute o mişcare simplă (cum ar fi să ridice o mână). Cei din restul grupului trebuie să execute mişcarea liderului, dar în mod simetric faţă de acesta. Dansul se poate continua cu mişcări din ce în ce mai complexe, apoi alternând tipurile de simetrie.

  7. Matematica in desen

  8. Din câte se ştie, deşi aparţin unor domenii aparent opuse, pictura şi matematica nu se exclud, aşa cum ar putea crede unii. Matematica face, de secole, casă bună cu diverse forme ale creativităţii artistice dacă ar fi să luăm ca repere cel puţin celebrele cazuri ale lui Michelangelo Buonaroti şi cel al lui Dan Barbilian (Ion Barbu). 

  9. Matematica in arhitectura

  10. Arhitectura este o arta specifica spatiului caci construieste in spatiu diferite volume. Ea nu a fost de la inceput o arta, ci a devenit, caci primii oameni care au avut ideea sa-si sape un adapost sub pamant sau sa-si construiasca o coliba nu s-au gandit sa creeze o opera artistica.  • Marele arhitect francez de origine elvetiana Le Corbussier (1887 -1965) afirma ca „arhitectura este o arta, un fenomen emotional, in afara Problemelor de constructie si dincolo de ele".

  11. Din scrierile ramase de la Herodot se stie ca impresia de armonie si maretie pe care o imprastie in jurul ei nu este intamplatoare, ci a fost calculata cu precizie. Anume, el a aratat ca a aflat de la arhitectii egipteni, care pe acea vreme erau, si preoti, ca piramida lui Kheops a fost construita in asa fel ca aria triunghiului isoscel care formeaza o fata laterala sa fie egala cu aria patratului care ar avea ca latura inaltimea piramidei.

  12. Ca sa stabilim aceasta relatie, sa construim piramida patrata cu virful in A (fig. 1), si inaltime AO. Ducem apotema AC a unei fete laterale, asa ca triunghiul dreptunghic AOC este semiprofilul meridian al piramidei. Notam cu a lungimea inaltimei piramidei, cu b a apotemei, si cu 2c a laturii patratului de la baza ei. Din cele ce a destainuit preotul egiptean rezulta ca : (1) b*c=a^2, adica aria triunghiului isoscel lateral (b*c) este egala cu aria patratului de latura a. Dar relatia (1) se poate scrie sub forma de proportie  . Aceasta arata ca inaltimea pirmaidei este medie proportionala intre doua dintre laturile triunghiului meridian al piramidei : b si c. Insa acest triunghi AOC, fiind dreptunghic, rezulta : (2) b^2=b*c+c^2. Impartind prin c^2 relatia devine: (3) (b/c)^2-b/c-1=0. Iata o formula foarte interesanta care, dupa cum am descoperit, leaga doua dintre laturile piramidei

  13. Numirea de tatieturi de aur a aparut in timpul Renasterii si a fost data de Leonardo da Vinci, care era un admiratoral acestei proportii, si care a ilustrat o carte despre acest subiect, compusa de prietenul sau, matematcianul Luca Pacioli (1445-1514 ?), carte care a fost intitulata „Proportia divina". 

  14. Matematica e peste tot !!

More Related