Ţ ar a diamantului negru

1. Ţara diamantului negru Geo Bogza, descria acest ţinut în „Oameni şi cărbuni în Valea Jiului astfel: „Măreţ acest ţinut cu munţi de la o zare la alta … în ale căror măruntaie sunt urme mult mai vechi care îi duc trecutul până la depărtări de milioane de ani. Atunci, la picioarele Parângului, păduri întregi au fost înghiţite pentru ca astăzi să fie scoase iarăşi la lumina zilei, sub forma concentrată şi un număr infinit mai mare de calorii, a cărbunelui.” Aninoasa are o istorie scurtă. Întemeierea localităţii şi dezvoltarea ei sunt legate de dezvoltarea mineritului în zonă, prin înfiinţarea exploatării carbonifere, care şi-a început activitatea în 1890 şi a fost amplificată mereu. Ulterior, s-a dezvoltat o altă aşezare, numită Anenacare a devenit ulterior Aninoasa. După părerea marelui istoric Nicolae Iorga, numele oraşului vine de la copacul anin, a cărui scoarţă era folosită pentru vopsirea îmbrăcămintei. Localnicii de aici au o vorbă:,,cine a gustat apa Văii Jiului nu mai pleacă de aici’’…însă eu aş spune că e foarte adevărat şi faptul că cine trece prin Valea Jiului nu o mai poate uita niciodată.

2. La multi ani maestre! Adrian Păunescu - Blues cu iederăşi stejar Vai, printr-un vegetal abuz, O iederăşi un stejar, Încremeniţi, dansează blues Şi rădăcinile tresar. Şi luna sus, ca un cinel, Cutremurându-se mereu Şi iedera vorbind cu el " Să mai dansăm, iubitul meu!". N-au nici un drept, n-au nici un drept, La dans, la tot ce îndrăznesc, Dar el o trage către piept Cu-n gest aproape omenesc. Şi dacă ei, printr-un abuz Şi-un gest al lumii de apoi, Dansează blues, dansează blues, De ce nu am dansa şi noi? Astăzi 20 iulie , un OM pe care eu îl admir împlineste o venerabilă vârstă. Este vorba despre poetul ADRIAN PĂUNESCU...cu care sunt mândră să fiu contemporană. Fie ca viaţa să-i dăruiască bucurii nenumărate aşa cum şi domnia sa ne-a dăruit nouă prin scrierile sale!La multi ani, maestre!

3. De vorbă cu primarul oraşului Aninoasa Aspru Loredana: Cu ajutorul dumneavoastrăşcoala noastră a devenit o şcoala europeană. În Aninoasa sunt mulţi copii talentaţi,puteţi enumera vă rog câteva dintre succesele lor la nivel naţional? Domnul primar:Desigur,de exemplu proiectul E-vacanţa,unde am obţinut locul I pe ţară, apoi festivalul Mamaia Copiilor, şi Voci de copii,desigur şi olimpiadele şi diferite concursuri naţionale unde elevii noştrii au obţinut rezultate foarte bune.Copiii ne sunt mândria oraşului. A.S.Ce proiecte aveţi de viitor pentru modernizarea oraşului? Domnul primar: Realizarea canalizării pentru tot oraşul Reabilitarea drumului Iscroni-Aninoasa Finalizarea introducerii gazului Ecologizarea minei Aninoasa A.L.:Aţi dori să puneţi la dispoziţie o locaţie din oraş pentru organizarea unui simpozion care are ca scop să creeze o platformă socială tânără şi entuziastă care să genereze un cadru dinamic de transformare personală şi socială, în acord cu valorile spirituale româneşti şi universale de respectare a vieţii, a libertăţii şi a demnităţii umane? Domnul Primar:Desigur,de exemplu sala mare a clubului Aninoasa. A.L:Multumesc pentru timpul acordat,vă doresc mult succes!

4. CorulAnena din Aninoasa O nouă ediţie a festivalului ,,Mamaia Copiilor’’ ,o nouă strălucire a corului,o alta experienţă ,o altă amintire de neuitat…toate acestea au trecut, însăîn sufletul copiilor din corul Anena vor rămâne pentru totdeauna.

5. Minunata vacanţă Curge,ca o cascadă de zâmbet învăluit în soare…vacanţa.O vacanţăîn care deşi paşii vor să fie de capul lor, noi nu uităm că suntem elevi şi mai ales nu uităm că avem pasiuni şi talente.Tocmai de aceea cu multăîncredere şi entuziasm începem din nou munca la proiectul ,,E-vacanta’’,la fel ca şi în vacanţa trecută.O muncă pe care o facem cu multă plăcere dealtfel, căci,talentul e mai greu de dus atunci când nu faci nimic cu el,decât când îl laşi să inflorească.Vom îmbina utilul cu plăcutul în cadrul proiectului E-vacanta şi astfel, cu o corabie plină de idei, plutind pe o mare de talent şi imaginaţie,ne vom îndrepta nerăbdători spre insula succesului.

6. Epigrame-viaţa cu faţa hazlie A fost numai premiant Dar când fuse el la bac Foaia albă i-a rămas Căci moneda s-a schimbat! Se zice în scoală pe la noi Să stai mereu în banca ta Dar eu v-aşîntreba pe voi La şcoala vieţii o fi tot aşa? Chiar dacă ai multăşcoală Viaţa tot te mai apasă Şi-ţi şopteşte într-o doară Căîţi trebuie şi…clasă! Bianca Loredana Aspru-absolvent

7. Putem învăţa din toate…nu doar de la şcoală… Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea. Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea. Învaţă de la soare ca vremea să-ti cunoşti. Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti. Învaţă de la greier când singur esti să cânti. Învaţă de la lună să nu te înspaimânti. Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei. Şi du-te la furnicăşi vezi povara ei. Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea. Învaţă de la miel să ai blândeţea sa. Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor. Învaţă de la toate că totu-i trecător. Ia seama fiu al jertfei prin lumea-n care treci Să-nveti din tot ce piere cum să trăieşti în veci! ( din lirica norvegiana) Învaţă de la apă să ai statornic drum. Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum. Învaţă de la umbra să treci şi să veghezi. Învaţă de la stânca cum neclintit săşezi. Învaţă de la soare cum trebuie s-apui. Învaţă de la vântul ce adie pe poteci Cum trebuie prin lume de liniştit să treci. Învaţă de la toate căci toate-ţi sunt surori, Cum treci frumos prin viaţă, Cum poţi frumos să mori! Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat … Învaţă de la nufăr să fii mereu curat. Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi. Învaţă de la ape să nu dai înapoi.