1 / 7

A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS. La classe prime C de scuele secondarie di prin gr ât di Glemone e je lade in visite di istruzion li dal Museu dai Longobarts di Cividât. Daspò e à realizât chest lavôr di aprofondiment de societât longobarde. LA FEMINE LONGOBARDE.

tracey
Download Presentation

A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS La classe prime C de scuele secondarie di prin grât di Glemone e je lade in visite di istruzion li dal Museu dai Longobarts di Cividât. Daspò e à realizât chest lavôr di aprofondiment de societât longobarde.

  2. LA FEMINE LONGOBARDE 1-2 La femine longobarde e leave i cjavei cuntune strece. La strece e jere fissade intal cjậf cuntun o doi spilons. 3 - Tal cuel e puartave un corai cun tocs di paste di veri une vore colorts. 4 - Par sierậ il mantel o il vistît e doprave une fibule a “S” decorade di ros e di zậl. 5 - La cinture e jere di corean. 6 - Te cinture al jere picjật un borselin pai bệçs. 7 - Simpri inte cinture a jerin picjâts doi curtissuts; doprâts probabilmentri par cjapâ sù la verdure. A jerin doprâts des feminis contadinis. 8 - Tacadis inte cinture a jerin dôs strissi di corean cun picjadis dôs fibulis a stafe, par decorâ il vistît. A jerin puartadis dome des sioris plui impuartantis. 9 - La femine e puartave un vistît che al rivave fin sot dai zenoi. 10 - Parsore dal vistît e puartave un mantel par cuvierzisi dal frêt vie pal invier. 11 - Lis scarpis a jerin di corean.

  3. IL CAVALÎR I cavalîrs plui impuartants a jerin sepelîts cul lôr cjaval che al vignive sacrificât dopo che il paron al jere muart. Inte tombe no si cjatin i vestîts (1), lis scarpis (2), che a jeri di corean, il len e il mangjâ, che a son materiâi che si disfin. La cinture (3), che e jere fate di corean no si è conservade, ma si cjate la fibie in metal. Lis armis a jerin tignudis sù di cinturis di corean. Lis armis a jerin chestis: la spade (4) uçade bande par bande, l’arc e lis frecis (5), che si son conservadis dome lis pontis. Chestis a vevin la forme di une code di sisile, duncje cuant che si cirive di tirâle fûr dal cuarp e slambrave la piel. Ancje de lancie (6), fate di len, si cjate dome la ponte, invezit dal scût (7) si son salvâts dome l’umbon e la impugnadure. Il pugnâl (8), clamât ancje scramasax al jere uçât dome di une bande come un curtis. I spirons (9) a jerin in metal e a coventavin par spironâ il cjaval. Il cavalîr al lave a cjaval cence siele e duncje nol doprave lis stafis ma al stave sentât suntun toc di stofe.

  4. LIS ORIGJINIS In origjine i longobarts, une popolazion gjermaniche, a vivevin tal sud da Penisule scandinave e cuntune lente migrazion si spostarin viers la Pannonie (la Ongjarie di cumò). Tal 568, sburtâts des incursions dai Àvars, une popolazion de Mongolie a son jentrâts in Italie vie pes Alps Juliis vuidâts dal re Alboin. Le prime citât concuistade e fo Cividât, che e fo ancje la capitâl dal prin ducât. Intun an Alboin al cjapà Milan e part de Italie setentrionâl. Tal 572 Alboin al concuistà Pavie fasintle capitâl dal so gnûf ream. Intant che Alboin al paronave sul nord, grups di vuerîrs vuidâts dai duchis a vignivin ju tal sud de Italie concuistant diviersis zonis (i bizantins a rivarin a controlâ lis zonis ator Rome, Ravene, Perugie e Gjenue).

  5. LIS FEMINIS LONGOBARDIS La femine longobarde a gjoldeve di rispiet e lustri, ma e pative di pocje libertật parcè che i oms a vevin pôre che e vignìs ofindude. Se la femine e vignive ofindude, la leç e multave chel che le veve ofindude. Lis feminis a vegnivin sotmetudis al om e no podevin fâ nuie cence che lui al fos dacuardi. Par esempli no podevin vendi o regalâ ce che a vevin cence la aprovazion dal tutôr, che i logobarts a clamavin mundualdo. Se lui nol jere dacuardi no podevin nancje maridâsi. Lôr a fasevin cuintri a cheste situazion cirint di influençâ i masclis de famee. Par solit a vivevin insieme cun lis massariis e i fruts. Cheste situazion si capìs se si ten cont che la societât longobarde e poiave dal dut sui valôrs militârs, sul patrimoni de famee e sui leams di parentele. La femine longobarde e jere mancul dal om parcè che no puartave lis armis. Par leç no veve nissun dirit, tant che i sclâfs. L’edit di Rotari, scrit intal 643 d.C. al precisave che nissune femine e podeve fâ che che e voleve; dutis a scugnivin ubidî al mundio, ven a stai al podei di un om de famee.

  6. LA SOCIETÂT DAI LONGOBARTS Il significât dal non longobarts nol è sigûr, cualchidun al pense che al vueli dî vuerîrs che a passin il mâr, oms des lacis lungjis o ben oms cu la barbe lungje, in todesc langbaerte. A tignivin la barbe in onôr di WOTAN diu de vuere, divinitât che le veneravin e a vevin pôre di jê. A jerin a stâ in piçui paisuts, a jerin contadins, a tiravin sù vacjis e cjavai. A jerin brâfs a lavorâ la ceramiche e i metai. No savevin scrivi, duncje lis tradizions e lis cognossincis dal popul a vignivi contadis dai anzians ai zovins. IL MÛT DI VISTÎ O podìn savê ce mût che si vistivin i soldâts e lis feminis parcè che i archeolics a àn cjatât i reperts intes tombis. Cuant che a son rivâts in Italie, i longobarts si vistivin in maniere semplice e comude. Daspò di un secul che a son stâts a contat cu la civiltât bizantine il lôr mût di vistî al è deventât simpri plui siôr.

  7. I OGJETS DAL MUSEU

More Related