antigenele i structura aparatului imun
Download
Skip this Video
Download Presentation
Antigenele ş i structura aparatului imun

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 84

Antigenele ş i structura aparatului imun - PowerPoint PPT Presentation


  • 220 Views
  • Uploaded on

Antigenele ş i structura aparatului imun. Prof. Univ. Dr. Victor Stoica Spitalul Clinic “Dr. I. Cantacuzino”. Antigenele ş i structura aparatului imun. IMUNITATEA = ansamblu l fenomenelor prin care organismul recuno ş te ş i neutral i zeaz ă structuri agresoare sau str ă ine acestuia .

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Antigenele ş i structura aparatului imun' - tallys


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
antigenele i structura aparatului imun
Antigeneleşistructuraaparatuluiimun

Prof. Univ. Dr. Victor Stoica

Spitalul Clinic “Dr. I. Cantacuzino”

antigenele i structura aparatului imun1

Antigeneleşistructuraaparatuluiimun

IMUNITATEA =ansamblulfenomenelorprin care organismulrecunoşteşi neutralizeazăstructuriagresoaresaustrăineacestuia.

RASPUNSUL IMUN = se declanşează ca urmare a patrunderiiîn organism a unui Ag

slide3
PROPRIETAŢILE GENERALE ALEANTIGENELORImunogenicitatea:capacitateaînascutăde a induce un R.I. specific: - selecţieclonală de L – Ag specifice - activareaclonei - expansiuneaclonei (proliferarea L)Antigenicitatea:capacitatea de a induce un R.I. şi de a reacţiona cu Ac solubili
slide5
Localizare : - topografici - criptici- Funcţii: - specificitate - Ag - imunoreactivi- Paratopul – Ac se combină cu epitopul (conformaţiecomplementarăsuprafeţeiepitopului)
slide6
Valenţa Ag – nr. de epitopi -Monotonia repetitivă imunogenă: Ag carbohidrat – nr. ↑ de epitopi de acelaşi tip
clasificarea antigenelor
CLASIFICAREA ANTIGENELOR

I. Marimeamoleculei

II. Complexitateamoleculei (chimică)

III. Relaţiagazdă - Ag

i m rimea moleculei
I. Mărimea moleculei
  • Ag complete/imunogene: macromolecule
  • ≥ 40 kDa
  • Nr. şi varietatea epitopilor creşte proportional cu Ǿ moleculei de Ag
slide9
b)Ag. incomplete/neimunogene: < 5 kDa - Haptenele:- nu induc un R.I.- reacţionează cu produsele R.I.- haptenă + transportor = imunogene→se formeazăLB→Ac anti-haptenă TCR → Ac anti-transportor
ii complexitatea chimic
II. Complexitatea chimică

a) Intensimunogene: - proteinele

- glicoproteinele

b) Polizaharideleşilipidele – devinimunogenenumai dupălegare cu un substratproteic (LPZ)

  • Adjuvanţii: molecule nespecificeorganice/minerale care amplifică R.I. al unui Ag, la administrareaconcomitentă
slide11
c) Ag nucleare – citoplastmatice ( Ag celulare)
  • ADN nuclear catenar ( ADNds):

- antigenicitate slabă

- antigenicitate ↑ prinalipire la histone

2)Histonele:

- proteinemicibazice – 1, 2a, 2b , 3, 4

- ↑ antigenicitatea ADNADN

slide12
3)Antigenele nucleolare: - polipeptide - RNP – U1….64)Proteinele nehistonice: - ARN polimeraza 1 ( SD ) - ADN topoizomeraza 1 ( Scl – 70) - aminoacil transferaza5)Ag citoplasmatice: - ribonucleoproteine mici
slide13
c) Superantigenele: - nu suntfagocitatesauprelucrate de Mcf- fixare MHC- II şi TCR β- activează pană la 10% din LT periferice- hipersecreţie de limfokine implicate în AR, LES, şoculendotoxinic (toxinebacteriene)- NUsecreţieIgspecifice/ limfocitesensibilizate
iii rela ia gazd ag
III. Relaţia gazdă - Ag

1) Ag autologe – numaila un individ

(autogrefa)

2) Ag. sinergice – la indivizi identici genetic din cadrul unei familii

3) Ag allogene ( homologe) – la indivizi diferiţi genetic din cadrul aceleiaşi specii

( ex. mamă/copil = R.I.)

4) Ag. xenogene ( heterologe) – la specii diferite

(intens imunogene; ex. maimuţă om)

slide15
5)Ag. heterofile –epitopicomuni; aparaţiareacţieiîncrucişate cu Ac specifici ( ex. T. pallidum + ag. cardiolipinic din miocard)6) Ag. specifice de ţesut /de organ: - tireoglobulina(Ty. autoimună) - mielina (encefalitaalergică p. vaccinare)x Ag sechestrate – specifice de organ; nu intrăîn contact cu sistemulimunîn mod obişnuit
slide16
Ag de histocompatibilitate: - HLA (Ag limfocitare/leucocitare umane)- MHC( Complex Major de Histocompatibilitate)- Ag structurale, specific individuale, pe S2 celulelor- conferă specificitate antigenicăţesuturilor- rol major în acceptarea – respingerea grefelor de organ/ ţesut
slide17
Structura : - lanţurilegreleα – specifice( A, B, C ...) - lanţuri uşoareβ – β - 2 microglobulineGenele – grupateîn 2 regiunidistinctepe braţulscurt al cr. 7 - 6 locusuri: - A, B, C, . . . - cifra (alela – varianta structurală), “w” - 4 cifre – HLA- B2705
categoriile de a g hla mhc
Categoriile de Ag HLA/MHC

a)HLA/MHC – I: A, B, C

= localizarepe S2 cel. nucleate ( L, McF), Tr., nuhematii

= amplificate de IFNα, IFNβ

= legare CD8; Ag endogene, virale

slide19
b) HLA/MHC – II: DR, DP, DQ= localizatepe LB, LT, Mcf, cel. endotaliale, cel. epiteliale, (Tr. Digestiv, Tr. Respirator )= amplificate de IFNγ, TNF, IL-13= deprimăexpresia PGE2= legare CD4; Ag exogenecaptate de APC
gene proteine hla iii
Gene/proteine HLA – III
  • CodificăC2, C4, B (complement)
  • Citokine (TNF)
  • Proteine de şoc termic (HSP-70)
  • Hidrolaza P450
structura aparatului imun
STRUCTURA APARATULUIIMUN
  • Sistemul limfoid

= organe/ţesuturi – loc de maturizare/diferenţiere a celulelor limfocitare originare

- primare; - secundare; - terţiare

a organe limfatice primare
A. Organe limfatice primare
  • Timusul – involuţiedupanaştere

- populare cu pro-T numaiîn viaţa intrauterină (fereastra de populare – timotaxina)

  • Maduvaosoasă

- specializatenumaiîn geneza de LT şi LB

- nu au capacitate de R.I.

- surseleprenatale ale precursorilorcelularii:

- ficatul

- splina

- maduvaosoasă

b organele limfatice secundare
B. Organele limfatice secundare
  • Componente - ggl limfatici

- splina

- TLAM – digestivă/respiratorie

  • Locul de inducere a R.I.
  • Diferenţiere anatomicăîn ggl/splină: R.I. cel. / R.I. um.
1 ggl limfatic
1. Ggl limfatic:

a) zona B-dependentă ( corticala):

  • LB → foliculilimfoizi
  • Pl → c. germinativi

b) zonatimodependentă (paracortex)

  • domină LT

c) zonamedulară: vase sanghine/limfatice LT, LB, Pl, Mcf, cel. dendritice

2 splina
2. Splina:
  • LT = în jurul a. trabeculare
  • LB = foliculi limfoizi, peste manşonul de LT(pulpa splenică)
  • APC = Mcf, cel. dentritice în periferia foliculilor limfoizii
3 tlam
3. TLAM
  • Amigdale (palatine/faringiene/linguale)
  • Placi Payer, apendicele cecal
  • Ag patrunse prin mucoase
c organe limfatice ter iare
C. Organe limfatice terţiare
  • Agregate organizate de tip limfoid, asemănatoare ganglionilor limfatici:

- LB(foliculi limfoizi)

- LT

- cel. dendritice foliculare

- cel. reticulare

  • Apar în ţesuturi ectopice cu inflamaţie cronică (AR, S.Sjögren)
d circula ia limfocitelor
D. Circulaţia limfocitelor
  • Sângele
        • 70 - 80% = LT
        • 10% = LB
        • cca.10% = cel. nule
slide29
Circulaţie:- 90% - intravascular- 10% părăsescpatul vascular în ţ. perifericenelimfatice →ggl. limfatici → canal toracic →VCS- ciclu circulator : 24-48h- suntocolitetimusulşimaduvaosoasă- LT circulăcelmaimult (viată lungă)- ecotaxie/homing:migrarea L cătreanumiteţesuturi – loculde iniţiere al răspunsuluiimun
e celulele implicate n r i i limfocitele t
E. Celulele implicate în R.I. I. Limfocitele T
  • originetimică = 2/3 din L circulante
  • pro-T provin din M.O.
  • durata de viaţă : luni/ani
  • maturizarea :
        • apariţiape S2 a TCR
        • echipamentenzimatic
        • markeri de diferenţierecelulari

( CD4/CD8 – glicoproteine)

maturizarea lt n timus
Maturizarea LT în timus
  • cel. suportpentru pro – T – LT (timocite)
  • cel. reticulare – reţea de sustinere LT şitimocite
  • LT = proliferare + maturizare/diferenţiereexpresie CD4+CD8+ şi TCR
  • selecţie : + = păstrare CD4+/CD8+

- = eliminareceleautoreactive

slide32
TCR: -moleculătransmembranară, specificăpentruun Ag -TCR1 (γ,δ) 5% CD4-, citotoxicitate(muc.intest.) -TCR 2 (α, β) 95% Complexul CD4/CD8 – TCR – CD3= -TCR +epitop -MHC – II + CD4 / MHC – I +CD8MHCCD8 CD4TCR CD3
markeri celulari de suprafra
Markeri celulari de suprafraţă:
  • CD 4 → MHC – II
  • CD 8 → MHC – I
  • CD → molecule costimulatoare
clasele i func iile lt
Clasele şi funcţiile LT
  • LTc CD8+ = lizacel. ţintă prezentatoare de Ag

2. LTh CD4+ = colaborare LB, Mcf (R.I. u) /LTc (R.I.c)

LTh1= citotoxicitate (LTc), activ.Mcf, aparare v. Ag. i.cel, r.inflamatorie IFNγ= deprimă LTh2; IL-2

LTh2= secreţieIgE, A, G1, proliferareEoz,ef.antiparazitar IL-10 → deprimă LTh1; IL-4, 5, 13

LTh17 = IL-17, r.inflam.ac(PMN): AR, psoriazis, B.Crohn

slide35
3. LT inductoare CD4+ = stimuleazăactivareaMcf4. LTreg CD4+ = supresor/regulator, previnautoimunitatea(10%), IL-10 5. LT cu memorie CD4+ = TCM-centrala/TEM-efectoare, viaţă lungă (10-40 a) 6. LT CD4+CD8+ = autoreactive
ii limfocitele b
II. Limfocitele B
  • origine n M.O.
  • implicate în secreţia de Ig (Pl)
  • duratăscurtă de viaţă (5 - 7z)
markeri celulari de s 2
Markeri celulari de S2

a) RCB : - m Ig = receptor specific pentru Ag fixareRFc de S2 – LB

- mIg: M – primul RCB R.I. primar

D – apare ulterior

G – R.I. secundar

CD79a şi CD79b: transmit semnalul de activare a LB

- distribuţie insulară, mobilpe S2

- RCB + Ag → plasmocit

slide38
b) RFc pentru Igc) receptori pentru C3, C4, C1qd) MHC-I şi MC – IIe) receptori pentru hormonif) molecule de adeziune (LFA-1): CD20, CD40, CD45,
clasificare a func ional a lb
Clasificareafuncţională a LB

1.LB primare (B2CD5-): majoritatea la individul

neimunizat, domină RCB IgM, rar IgD

2.LB CD5+: - rar RCB IgD

- nu cel. cu memorie

- secretămultă IL-10 (ef. autocrin)

- C% mari de IgM = Ac naturalipolireactivi cu afinitate↓

- aparîn LLC

3.LB cu memorie: pastreazăspecificitateav.Ag→generează clone de LB secundare

4. LB reg:produc Ac cu efectsupresor

iii celulele prezentoare de ag apc
III. Celulele prezentoare de Ag (APC)
  • capteazăşi prelucrează Ag
  • eliberează substanţe activatoare ale LT şi stimulante ale sintezei moleculelor de adeziune
1 macrofagele
1. Macrofagele
  • cel. principală a APC
  • cel. fixată tisular/circulantă (MO)
  • dimensiuni mari, bogată in lizozomi
  • SRE: histocit, osteoclast, sinoviocit, Kuppfer, microgliale, alveolare, seroase
func iile mcf
Funcţiile Mcf

a) Aparareaantimicrobiana:

  • chemotaxia= C5a, PGE2
  • aderarea = receptori de S2

– imuni (Fc): IgG, IgE, C3b, C3d

- nonimuni: proteinedegradateglicoproteine

  • endocitoza= fagocitoză/pinocitoză + lizozomi = fagolizozomi
  • digestia = fragmente eliminate/înglobate
slide43
b) Secreţia: - enzime (elastaze, colangenaze, etc.) - mediatoricel. (IFNα, IL-1, TNFα, NO, factori de coagulare)c) Participant în procesulimun: - captare/prelucrare Ag - exprimăepitopi+ MHC – II - LTh = C% optima →R.I. - LTreg = C% minima/max - LB = R.I. - conservăepitopi = toleranţăimună/R.I. prelungitd) Cel. efectorie: ef. bactericid/tumoricid (RLO, TNF, proteze)
2 alte apc
2. Alte APC
  • cel. dentriticeLangerhans : piele, ggl.
  • cel. dentriticefoliculare : ggl. →fixeaza CIC
  • LB – MHC – II+ :
        • captează/prelucrează Ag + MHC – II

→ LTh

→ IL – 2 (limitat)

comunicare intercelular
Comunicare intercelulară
  • Molecule de adeziune (liganzi): contact i.c. direct - caderine, superfamiliaIgG, integrine, selectine, proteoglicani, mucinele
  • Citokine: reglezăcreşterea,diferenţierea,funcţii L, Mcf

- acţionează: autocrin/ paracrin/ endocrin

-IL, TNF, IFN, F. stimulare colonii, F.creştere, Chemokine

raspunsul imun
RASPUNSUL IMUN
  • In funcţie de :
        • calitatea Ag
        • calea de patrundere a Ag
        • felul liniei de cel. angajate
  • R. I. - mediat celular

- mediat umoral

r i mediat umoral
R.I. mediat umoral
  • declanşarea în condiţiile dispersarii Ag în organism
  • desfaşurarea la distanţă de locul patrunderii Ag în organism
  • implică formarea de Ac circulanţi specifici
  • activ în infecţii viro-bacteriene
  • R. aberant = R. de hipersensibilitate imediată
i activarea lb cu ag timodependente
I. Activarea LB cu Ag timodependente
  • Stimulare:

1. unirea Ag cu RCB = stimul slab

2. contactul LTh2 activat şi/sau Mcf cu LB = stimul puternic

slide49
Ag

LB Pl Ig

Mcf Ag + MHC II LT

Il – 1

fazele r i
Fazele R.I.
  • A. R.I. primar - aparedupa prima expunere la Ag a cel. imune reactive inocente = cel. efectorii + cel. cu memorie↓ →STOP Pl →Ac

- Ac apar la 10-14z de la contact

- iniţialIgM - ↓ rapidă a C%

b r i secundar
B. R.I. secundar:
  • apare la expuneri ulterioare la acelaşi Ag
  • prompt, rapid
  • activează LB cu memorie care au RCB
  • LB cu memorie = APC
  • Ac: apar precoce IgG
        • pastrează specificitatea v. Ag
        • C% mari, pe durata mare de timp
        • afinitate ↑ v. Ag (1000x)
ii activarea lb cu ag timoi n dependente
II. Activarea LB cu Ag timoindependente
  • Ag. :
        • epitopimultipliirepetitivi
        • LPZ bateriene, flagelina, polimeri micşti, polipeptide cu a-ac levogiri
        • captateprinendocitoză (cel. parenchim.)
        • persistenţăîndelungată
        • eliberareîn cantitaţimici = R.I. prelungit
slide53
Activarea LB:a) Ag specifică (1) b) directă (nespecifică-2) (fracţiune de moleculă Ag)Caracteristici: - absenţa cel. cu memorieşiLTh - absenţa R.I. secundar - secreţieexcesivăIgM (luni, ani) - fagocitarea CI = eliberarea Ag cu reluareaciclului
anticorpii
ANTICORPII
  • Ig: glicoproteine = 20% din proteineleplasmei
  • Monomerul de Ig:
        • 2 lanţurigreleH: - clasa/subclasa

- comportament Ag diferit

- 5 tipuri-IgG (ﻻ)

- IgA (α)

- IgM(μ)

- IgD(δ)

- IgE (ε)

        • 2 lanţuri uşoareL: - K ( cr. 2 ) = 2/3

- λ- ( cr. 22 ) =

se gasesc la toateIgdarnumai K sauλ

monomerul tip
MONOMERUL TIP
  • 4 LANŢURI POLIPEPTIDICE:

- lungime diferită

- grupate în 2 perechi diferite

- dispunere spaţiala buclată simetrică a lanţurilor

  • punţi S = S ( pastrează coeziunea)
lan ul polipeptidic
Lanţul polipeptidic:
  • extremitate aminoterminală( domeniul variabil) – se combină cu Ag;

3 regiuni complementar- determinante hipervariabile

B) extremitate carboxiterminală

( domeniul constant)

slide57
Porţiunevariabilă ( H+L)Fab:- recunoşteşi se uneşte cu AgDomeniul constant al HFc: - diferenţiazacls./subcls. Ig (9)- fixează/ activează C3 - fixeazăpe R celularispecifici - transportultransplacentarIg
clasele imunoglobuline
Clasele imunoglobuline

1. IgG = 70-90% (10–13g/l)

  • Structura:
        • 2 K/λ+ 2 H
        • 4 subtipuriγ:

- IgG1 (70%) = traversează placenta, C3 (++)

- IgG2 = C3 (+)

- IgG3 = C3 (+++)

- IgG4 (4%) = C3 (0), activitatereaginică

slide59
Proprietaţi : - eficienţa maximăaparareaantimicrobiană ( IgG1) . aglutinare + lizagermenilor+activare C3 . opsonine . neutralizareaexotoxinelorbacteriene - caracteristici R.I. secundar - Ǿ mic = străbat endoteliul → difuzeazăextravascular = traverseazăplanceta ( imunitate la n.n.)
2 igm 3 10 0 8 1 2 g l
2. IgM ( 3 - 10% / 0,8 - 1,2 g/l)
  • Macroglobulină = pentamer
  • Structura: 2 K/λ + 2 H(μ), fără zona balamalei
  • Proprietaţi:
        • Ǿ mare = nu traversează placenta, greu endoteliu vascular
        • fixare intensa pe R de membrană (Mcf, L, PMN)
        • sunt mIg caracteristice R.I. primar →valoare diagnostică
        • aglutinare bacteriană
        • diferenţiază grupele ABO (hemaglutinine)
3 iga 5 25 1 4 g l
3. IgA : (5%-25% / 1 – 4 g/ l)
  • Structura: 2 K/λ + 2 α (1 si 2) = IgA1 + IgA2 forme :
        • IgAserică (monomer 90%)
        • IgAs = dimer,în secreţii (digestivă, salivă, colostru, lacrimală, bronşică)
  • Proprietaţi: - protecţieantibacterianăpemucoase:
        • inhibăaderenţa germenilor
        • limiteazăpatrunderea Ag exogene

j

s

4 igd 0 03 g l
4. IgD : (0,03 g/L)
  • Structura :
        • domină lanţurile λ (4X) v. K + 2 δ
        • mIg cu rol de RCB
5 ige 500 ng ml
5. IgE : (500ng/ml)
  • Structura:
        • 2 ε + 2K/λ
  • Proprietaţi:
        • NU traversează placenta/Nu activează C3
        • fixarepeRFc de pe S2 Baz, Mas = R reaginic→ rolîn aparareaantiparazitară
        • fixareapealtecel. (Mcf, E, Tr) = ↑ captareaşiclearanceul Ag→potenţează R.I.
rolul antigenic al a c
Rolul antigenic al Ac
  • structuri proteice cu valoare imunogenă
  • induc formarea de Ac anti-Ig
  • determinanţi antigenici = porţiune variabilă H/L
slide66
Epitopi1. Izotipuri = specificitatea de specie (H) :- diferenţiazăspeciileîntreele- cls. de Igsuntantigenic identice la toţiindivizii speciei2) Allotipuri = specificitate individuală/specie- Igdiferă antigenic de la un individ la altul- reacţieposttransfuzională de Tr (purpură)3) Idiotipuri= specificinumaipentruIg elaborate de o anumitaclonăcelulară- fiecarefamilie de molecule de Igexprimă un idiotipdiferit
reglarea r i umoral
Reglarea R.I. umoral

a) ↓C% de Ag prin epurarea de către Ac →↓ stimulul de activare a LB şi secreţia Ig specifice

  • Administrarea simultană de Ag puternic/Ag slabe
slide68
b)Rolul inhibitor al LTreg ( Ag specifice) v. proliferare excesivă LB stimulate- stimularea LTreg apare la C% foarte mici/mari de Ag. c) Intervţia Ac :- blocanţi- anti-idiotipici
d factori supresori nespecifici

d) Factori supresori nespecifici:

PGE2 LTreg = IL – 2- PAFLTh1 = IFNγ- RLO

- RLO LTh2 = IL – 10Eliberaţi de APC

r i mediat celular
R.I. mediat celular
  • Funcţii – eliminareacel. infectate cu virusuri/bacterii cu dezvoltarei.c.
        • aparareaantitumorală
        • respingereaallogrefelor
  • Ag ramâne cantonat la poarta de intrare/fixatpecel. gazdă
  • derulare la locul de cantonare a Ag
  • constituire lentă ( R.I. întarziat)
  • direcţionarepreponderentă v. celule care exprimă Ag
  • mediat de cel. citotoxicespecifice ( LTcCD8+) / nespecifice (NK, K) şi APC
a recunoa terea cel int
A) Recunoaştereacel. ţintă

a) cel. afectată = Ag + MHC – I

b) alipirea precursorului LTcCD8+ la complexulAg+MHC-I = semnal 1 = activarea LTcCD8+→ R.I. primar: multiplicare/diferenţiere →

  • cel. cu memorie
  • cel. efectorii (efectcitotoxiccitolitic/antibacterian)

c) LTcCD8+ activat→lizacel. ţintă →d)

→IL – 2 :

- autocrin = proliferareLTc

- paracrin = APC, LT

slide72
d)resturile de cel. lizată(Ag)

Mcf→ Ag +MHC – II IL -2

LTh 1:LTcCD8+

-IL - 2

-IFN γ →Mcf:

- celefectorie

- stimulareafagocitozei

- citotoxicitate

mecanismul imunita ii de tip citotoxic
Mecanismulimunitaţii de tip citotoxic
  • Citotoxicitate de tip extracelular:
        • mediatori citolitici solubili

(perforine/granzine)

        • liganzi Fas ( molecule de S2)
slide74
1) legare de m.cel. tinta =- LTcCD8+ activat →spaţiul extracelular: - perforine: tubuli - moarte celulară - granzine: = apoptoză - liganzii Fas: legare R – Fas=apoptoză2) detaşarea LTc de cel.lizată
celulele citotoxice mhc nespecifice
Celulele citotoxice MHC - nespecifice

A) NK:

  • 2-5% din L periferice
  • MHC – independente
  • citotoxicitatemediatăcelular dependentă de Ac

B) K:

  • efectcitotoxic v. cel. cu Igspecificepe S2lor
  • 2 R = inhibitor – recunoaşte MHC-I (E) cu dezinhibarea R. activator-elibereazăperforine/granzine
factorii nespecifici participan i la finalizarea r i
Factorii nespecifici participanţi la finalizarea R.I.
  • Factoricelulari = celauxiliare

1. Mastocitele:

- localizaretisularăpreferenţială (piele, pulmon, orofarinx)

- RFc pt. IgEşiIgG

- granule cu mediatorichimici: histamină, Lt – B4, SRS-A, triptază,etc.)

- citokine( TNF-α, IL-1,6)

2 pmn
2) PMN
  • rol fagocitant 4 faze :
        • chemotactism
        • aderenţă
        • recunoaşterea
        • ingestia – deversare extracel.
  • puseu respirator = RLO:
        • anion superoxid
        • radical hidroxil
        • peroxidul
slide78
3. Bazofilele:↓- RFc - IgE -granule: histamină, SRS-A, heparinăApararea antiparazitară ↑4. Eozinofilele: - lizolecitină (cr-CH-Ly) - ef. fagocitant/citolitic (C% mari) - RLO, proteine cationice, Lt-B4
slide79
5. Trombocitele:- R - colagen, trombină, ADP - adsorb: fibrinogen, f. V. IX, XII - granule: serotinină, catecolamineB. Factori serici: 1. complementul 2. kininele plasmatice 3. s. coagulării – fibrinolizei 4. derivaţii ac. arahidonic
reac ia imun
REACŢIA IMUNĂ
  • I.R. de hipersensibilitateimediată – anafilactică
        • Ag variat, calerespiratorie, digestivă, cutanată, inj.
        • fixarepe Ac(mIg) prezenţipecel. → raspuns clinic rapid
        • teren atopic (HLA-A2/40% din populaţie) →LTh2--- IL-4, 5, 13 + IgE
        • non-atopic : LTh1---IL – 2 → IgG
slide81
Ac = IgEinduse de Ag : - contact I →fixare ca mIgEpeBaz - contact II → Ag +mIgE →degranulareMas – Baz = primarisecundariterţiari (cel. atrase)- Clinic :a) forma localizată (atopică) = rinitaalergică, ABb) forma sistematică → şocanafilactic
ii r citotoxic
II. R. citotoxică
  • Ag : -componentă structurală m. cel.

- haptenă ataşata pe m. cel.

  • Ac :- IgM/IgG
  • Ag + Ac = + C3 → liză

- fagocitare

- cel. K = citotoxicitate mediată cel. dependentă

de Ac

  • Tipuri de Ac:
        • deprimă fcţ.cel. (hormoni)
        • stimulează fcţ. cel. (hiper-ty, miastenie)
        • blocanţi
iii r prin com p lexe imune
III. R prin complexe imune
  • CI:- formate in situ

- circulante cu depunereulterioară

  • CI mari:fagocitare, îndepartarerapida (AG)
  • CI mici:solubile, activează C 3, neepurate

traverseazăendoteliul vascular, activare locală a C 3 → inflamaţie

  • Clinic:

a) formare in situ (Arthus):activ/pasiv

b) boalaserului – 14 -21z de la administrare ser repetate = lez. glomerulare

iv r imun mediat celular
IV. R imunămediatăcelular

a) R de hipersensibilitate tardivă: dermatită de contact, granulom inflamator

b) R citolitică: ex. HAVB

ad