semiologia aparatului urinar n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Semiologia aparatului urinar PowerPoint Presentation
Download Presentation
Semiologia aparatului urinar

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 121

Semiologia aparatului urinar - PowerPoint PPT Presentation


  • 362 Views
  • Uploaded on

Semiologia aparatului urinar. DOINA GEORGESCU. ANAMNEZA. Vârsta NN: -malformaţii externe ale ap reno-urinar: -imperforarea uretrei -epispadias,hipospadias -fimoze Copii mici:

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

Semiologia aparatului urinar


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
    Presentation Transcript
    1. Semiologia aparatului urinar DOINA GEORGESCU

    2. ANAMNEZA Vârsta NN: -malformaţii externe ale ap reno-urinar: • -imperforarea uretrei • -epispadias,hipospadias • -fimoze Copii mici: • -tubulopatii ereditare:sd Toni-Debre-Fanconi • -litiaza renală • -nefroblastomul(tumora WILMS) Adolescenţi: GNA poststreptococică • -infecţii uretrale veneriene • -uretrite gonococice -negonococice.fungică,chlamidială,trichomonas • -complicaţii ale uretritelor: -precoce:prostatite acute, metroanexite -tardive :stricturi uretrale • -manifestări clinice cu debut precoce ale R polichistic

    3. ANAMNEZA Adulti: • -litiaza renală • -infecţii urinare joase ,înalte • TBC renal • -GNC • -manifestări clinice ale unor uropatii obstructive şi malformaţii R: R polichistic, R în potcoavă Vârstnici: • -bărbaţi:adenom prostată • -femei:IUE şi IUO(rupturi vechi de perineu) • -CC renal • -nefrongioscleroză(HTA), • ATS a arterei renale-HTA reno-vasculară

    4. ANAMNEZA Sexul ♂: - GNA poststreptococicce • -uretrite , prostatite frecvent veneriene • -adenom periuretral • -stricturi uretrale ♀_infecţii urinare înalte sau joase( particularităţi anatomofuncţionale: • -uretră scurtă • -vecinătatea unor cavităţi septice:vagin,rect • -activitatea sexulaă • -sarcina, congestia pelvină premenstruală • -influenţa hormonilor feminini:edem al CU • -colagenoze:LES,PR,SCL • -IUE,IUO, ca urmare a RVP

    5. ANAMNEZA AHC • -agenezia şi hipoplazia R • -acidoza tubulară renală • -Sd Toni-Debre- Fanconi, sd Alport-DA • R polichistic- RA • Litiaza R: predispoziţie familială sau prin obiceiuri alimentare comune

    6. ANAMNEZA APF • -sarcini,naşteri,avorturi • -sarcini patologice:eclampsia gravidică( edeme-proteinurie-HTA)

    7. APP Infecţii diverse • -infecţii cu strepto gr A nefritigen: gr1,4,12,29 • -infecţiile cr specifice: TBC ,lues • -supuraţii cr: amiloizoza R secundară -bolile ap C-V • -EI-nefrita în focare Lochlein • -hipo TA –coplaps-IRA • -HTA : nefrongioscleroză benignă sau malignă • -stenoza arteră R-HTA malignă, IR • -stenoza mitrală. FA –embolii sistemice-embolie a arterei R

    8. APP -bolile ap digestiv: • -CH –sd hepato-renal • -angiocoilta-sd Caroli-forma icreo-urimegină • -IBD-abcese renale(B. Crohn) • -constipaţia cr-infecţii urinare(sd entero-renal HEITZ-BOYER) -bolile de colagen(LES,PR), vasculitele/PAN),-afectare Rglomerulară -bolile hematologice maligne: MM,leucoze-afctare R -bolile metabolice: -dz • -micronagiopatie diabetică:sd KIMMELSTIEL-WILSON • -infecţii urinare -guta-nefropatie gutoasă.afectare T-I şi glomerulară • -manevre instrumentare:sondaj vezical,pielografie ascendentă, extracţii de calculi cu sondă Dormia

    9. CVM • -locuinţe aglomerate, neincălzite-infecţii strepto, TBC • -alimetaţie hiperprotidică sau bogată în oxalaţi-litaiză renală • -muncă la temp înalte:deshidratare-hiperconcentarea urinii-litiază • -intox prof cu metale grele:Pb, Hg,P-nefropatii tubulare • -munca în condiţii de trepidaţii:-declanşarea colicii R • -provenienţa din zone endemice riverane Dunării. NEB

    10. SIMPTOME • 1.DUREREA • 2.TULBURĂRI ALE MICŢIUNII • 3.TULBURĂRI ALE DIUREZEI

    11. DUREREA LOCALIZATĂ • -Lombară uni sau bilaterală • -Hipogastrică • -Perineală

    12. Durerea lombară Nu este caracteristică bolilor RU putând apărea şi în suferinţe ale coloanei vertebrale, biliopatii, pancreatopatii, afecţiuni ginecologice (uter retroversat). a) Difuză permanentă • - percepută sub formă de jenă, discomfort • - are tendinţa de iradiere spre flancurile abdomenului • - se accentuează în ortostatism şi trepidaţii • - diminuă în clinostatism 1) bilaterală- caracterizează bolile ce afectează simultan ambii rinichi = nefropatii medicale (glomerule, T-I: acute, cronice, rinichi polichistic). 2) unilaterală – caracterizează nefropatii chirurgicale (litiază, hidronefroză, pionefroză, tuberculoză, calcul renal, ptoză renală, abces perirenal.

    13. COLICA RENO-URETERALĂ b) Colicativă Este în majoritatea cazurilor unilaterală. Cauze - apare prin migrarea pe ureter : • calculilor (litiază reno-ureterală) • cheagurilor de sânge (hematurii) • fragmente de cazeum (tuberculoză) • fragmente tumorale (cancer renal)

    14. COLICA RENO-URETERALĂ Mecanism de producere - complex, participă mai mulţi factori, cu cotă diferită: • spasmul localizat al musculaturii netede ureterale, calice, bazinet • staza urinară distensia bazinetului • iritaţie mecanică asupra mucoasei pieloureterale – edem – scăderea calibrului

    15. COLICA RENO-URETERALĂ Analiza semiologică • Caracter – durere violentă, cu caracter de torsiune, tracţiune, sfâşiere, de intensitate foarte mare • Localizare – lombară • Iradiere – pe traiectul ureterului corespunzător, către vezica urinară în hipogastru şi organele genitale externe. • Durată – greu de prevăzut, minute-ore-zile. • Debut – brusc, de cele mai multe ori legată de factori declanşatori: efort fizic susţinut, zdruncinătură (trepidaţii), căzătură, consum exagerat de lichide, administrare de diuretice. • Circumstanţe de dispariţie (ameliorare): antispastice, antiinflamatoare, căldură locală.

    16. COLICA RENO-URETERALĂ Simptome de acompaniament: - tulburări urinare: • - diurezei – oligurie (anuria calculoasă) • - micţiune – disurie, algurie, polakiurie, tenesme vezicale • - modificarea urinii – hipercromie, hematurie, tulburi (infecţii urinare?) - manifestări generale (extrarenale) • ascensiune febrilă – suprainfecţie • stare de agitaţie psihomotorie, pacientul nu-şi găseşte nici o poziţie antalgică • transpiraţii, hipotensiune arterială, paloare • tahicardie, dispnee • manifestări digestive - importante (uneori domină tb clinic) – greaţă, sughiţ, vărsături, balonare abdominală cu întreruperea tranzitului intenstinal ce poate crea confuzia diagnosticului cu abdomen acut chirurgical Dispariţia durerii • brusc datorită eliminării calculilor în vezica urinară, • întoarcerii în bazinet • este marcată de instalarea senzaţiei de bine şi de eliminarea unei mari cantităţi de urină (criză poliurică).

    17. DUREREA HIPOGASTRICĂ Simptom al sindromului cistitic alături de tulburările de micţiune (disurie, polakiurie, tenesme vezicale). • Localizare: suprapubiană; nu iradiază • Intensitate: medie • Caracter: jenă dureroasă, arsuri = cistalgia, permanentă, cu exacerbare micţională • Cauze: patologia vezicii urinare -cistite acute, cronice -litiază vezicală -tumori ale vezicii urinare -retenţie acută de urină – durerea are caracter de presiune, distensie, se accentuează la mers sau presiune locală, cedează după sondaj vezical.

    18. DUREREA PELVIPERINEALĂ • tensiune, înţepătură • iradiază spre organele genitale externe • însoţită de tulburări micţionale • Cauze: -tuberculoză genitală -afecţiuni prostatice (prostatite, adenom periuretral, litiaze, calculi) -litiază uretrală

    19. TULBURĂRILE MICŢIUNII • POLAKIURIA (POLAKIS – adesea, OURON – urină) Este creşterea anormală a numărului de micţiuni în decurs de 24 ore (N = 3-5/zi) • Cauze: • scădedea capacităţii vezicii urinare – procese inflamatorii, tumorale, scleroză, tulburări de tonus; compresiuni extrinseci – tumori pelvine compresive • disectazia colului vezical – dificultate în închiderea/deschiderea colului vezical (pseudopolakiurie, pacienţii urinează greu când vezica urinară este plină – urinare frecv) • hiperreflexia muşchiului detrusor: calcul ureteral juxtavezical, calcul inclavat în uretra posterioară. • secundară poliuriei

    20. TULBURĂRILE MICŢIUNII Polakiuria: • cu urini clare • cu urini tulburi-infecţii urinare • diurnă – litiază vezicală: polakiurie în perioada de activitate, noaptea dispare • nocturnă – la bărbaţii peste 50 de ani cu adenom de prostată, apare în a doua parte a nopţii; dacă apare în tot timpul nopţii – tuberculoză renourinară, trebuie diferenţiată de nicturie = volumul micţional normal sau crescut (polakiurie: volum micţional scăzut)

    21. TULBURĂRILE MICŢIUNII MICŢIUNI IMPERIOASE • Scurtarea timpului de la apariţia senzaţiei de urinare până la nevoia de a urina propriu-zis. Senzaţia imperioasă de a urina-TENESM apare în: • perturbări ale activităţii motorii sfincteriene ale vezicii urinare • tulburări de sensibilitate ale colului vezical – afecţiuni neurologice • afecţiuni uretrale, prostatice

    22. TULBURĂRILE MICŢIUNII DISURIA Dificultate la micţiune, caracterizată clinic prin: • urinare cu efort mare • întârzierea actului micţional (întârzierea jetului urinar faţă de * senzaţia de urinare, prel micţiunii – micţiune lentă, modificarea jetului urinar • Bolnavul cu disurie urinează lent, greu, fiind nevoit să facă apel la musculatura abdominală. • Jetul este modificat: presiunea sa scade până ajunge vertical, filiform (pacientul urinează pe vârful pantofului), întrerupt, picătură cu picătură. • Contractura musculaturii abdominale favorizează apariţia herniilor (inghinale, ombilicale), eventraţiilor sau herniilor interne (N.N.)

    23. TULBURĂRILE MICŢIUNII • Mecanism: - perturbarea activităţii funcţionale neuromusculare a zonei cervico-vezico-uretrale. • Clasificare disurie: -iniţială (dificultate în iniţierea actului micţiunii) – adenom de prostată; apare după polakiurie -totală (completă) – disurie pre- şi postmicţională -terminală : efortul este îndreptat spre eliminarea ultimelor picături de urină Cauze: • patologia prostatică (inflamatorie, tumorală) • litiaza uretrală • disectazia colului uretral • patologia genitală feminină

    24. DISURIA LA FEMEI

    25. DISURIA LA BĂRBAŢI

    26. DISURIA –FEMEI ŞI BĂRBAŢI

    27. TULBURĂRILE MICŢIUNII DUREREA LA MICŢIUNE (ALGURIA) Pe parcursul actului micţional durerea poate surveni: • iniţial – sugerează afecţiunile uretrei posterioare sau prostatei • pe tot parcursul micţiunii – micţiuni dureroase total– uretrita gonocică, polipi uretrali • terminal – tensiune dureroasă la sfârşitul micţiunii (boli vezicale) – tenesme vezicale, deoarece se acompaniază de micţiune imperioasă, polakiurie şi senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare.

    28. TULBURĂRILE MICŢIUNII RETENŢIA URINARĂ Diminuarea incompletă a conţinutului vezical cu apariţia reziduului vezical. În raport cu cantitatea de urină eliminată: • completă • incompletă • corelate cu 2 noţiuni: micţiunea incompletă şi micţiunea imposibilă. În funcţie de modul de instalare: • acută • cronică Retenţia incompletă de urină evoluează în două etape: • fără distensie vezicală (reziduu < 300 ml) • cu distensie vezicală (reziduu > 300 ml) Imposibilitatea de urinare se acompaniază de nelinişte, jenă dureroasă sau durere hipogastrică internă cu iradiere de-a lungul uretrei şi apariţia globului vezical.

    29. TULBURĂRILE MICŢIUNII Globul vezical – vezică urinară destinsă ce apare ca o tumoră situată median, suprapubian, de consistenţă remitentă; la percuţie – matitate rotund-ovalară cu convexitatea superioară (diferenţiere: sarcină, chist ovarian, fibrom uterin, peritonită cloavazonată). Cauze: • Retenţia acută de urină – cauze obstructive (intrinseci, extrinseci) • obtrucţie uretrală (adenom de prostată, stricturi şi calculi uretrali, tumori de vecinătate, cistorectocel) • tulburările reflexului sau actului micţional • vezica neurogenă (disectazia colului vezical, areflexia detrusorului, leziuni medulare)

    30. TULBURĂRILE MICŢIUNII INCONTINENŢA URINARĂ (ENUREZIS) Eliminarea, pierderea involuntară a urinii datorită pierderii controlului, al content vezicale după vârsta de 3 ani (enurezis nocturn peste 3 ani, pierdere de urină în timpul somnului). În raport cu cantitatea de urină restantă în vezica urinară: • adevărată – situaţie în care vezica urinară este în permanenţă goală • falsă, paradoxală sau parţială – după micţiunea involuntară mai rămâne urină în vezica urinară. • inconştientă – pierderea de urină se face fără ca bolnavul să aibă senzaţia nevoii de micţiune (picătură cu picătură – prin prea plin, sau în jet la intervale mari); este micţiunea automată la pacienţii cu suferinţă medulară • involuntară – pacientul percepe ca prin vis senzaţia nevoii de a urina, dar nu se poate opune pierzând urina.

    31. TULBURĂRILE MICŢIUNII Incontinenţa urinară poate fi: • ortostatică • de efort (tuse, strănut, sughiţ, ridicare de greutăţi) Cauze: • vezicale: insuficienţa sistemului sfincterian (sarcină, după naştere, intervenţii pe micul bazin) • neurologice: leziuni de neuron motor central, leziuni medulare • psihiatrice: psihoze, nevroze isterice

    32. TULBURĂRI ALE DIUREZEI Volumul urinar normal variază în condiţii fiziologice între 800-2000 ml/24h, în funcţie de aportul şi pierderile lichidiene. Modificări cantitative urinare: • poliuria, • oliguria, • anuria, • nicturia (nocturia)

    33. POLIURIA Creşterea diurezei peste 2000 ml. Mecanism FP • creşterea FG • scăderea resorbţiei tubulare a apei Poliuria poate fi: -trecătoare (pasageră), -permanentă (durabilă)

    34. Poliuria pasageră, ocazională Cauze: - fiziologice • ingestie crescută de lichide • ingestie alimente cu efect diuretic (pepene, alcool, cafea) • după emoţii (eliberare de catecolamine) • după expunere la frig (vasoconstricţii exagerate) - patologice • perioadele de defervescenţă (criză poliurică – pneumonii) • după evenimente acute de tipul crizelor (TPSV, criză epileptică, colică reno-uretrală, angină pectorală) • după administrare medicamente: diuretice, cardiotonice, baze xantice

    35. Poliuria permanentă Se clasifică în funcţie de densitatea urinară: hipotone, izotone. Poliurii hipotone:osm ur < osm pl (< 200 m osm/l, rap u/p = 0,7) • Poliuriile hipotone se împart în două categorii: 1.sensibile la vasopresină – se datorează unui deficit congenital sau dobândit al vasopresinei -ADH • diabet insipid diencefalo-hipofizar • tulburări psihice cu potomanie (dipsomanie) care inhibă eliberarea de vasopresină 2.rezistente la vasopresină • diabet insipid renal şi sindroamele asociate acestora • rinichi polichistic, polinefrite cronice, amiloidoză renală, MM • tubulopatii • tulburări metabolice: hipopotasemie, hipercalcemie • intoxicaţii medicamentoase: aminoglicozide, săruri Li Poliuriile hipotone ating niveluri impresionante ale diurezei până la 10-15 l/24h, densitatea urinară scade.

    36. Poliuria permanentă Poliuriile izotone Apar atunci când trebuie eliminată o sarcină osmotică mare : • glucoza în diabetul zaharat • ureea în dietele hiperprotidice sau în faza poliurică a IRC • sodiu în faze de reluare a diurezei în IR acută • Diureză - osmotică, mecanismul de concentrare a urinii nu este alterat. • Osm urinară = 250-350 mosm/l, rap u/p = 1, pacienţii elimină cantităţi mari, dar nu masive de urină (4-5 l/24h) aproximativ izostenurică.

    37. OLIGURIA Reducerea volumului urinar <500 ml/24h Mec FP • scăderea FG • creşterea reabsorbţiei tubulare a apei • obtrucţia ureterelor În raport cu osm urinară, oliguriile pot fi: - hipertone – osm urinară >800-1000 m osm/l, rap u/p > 2-3 • - cauze fiziologice: regim sec, transpiraţii profuze • - cauze patologice: GNA, faza de instalare a edemului cardiac, renal, hepatic -hipo/izotone • - faza iniţială a IRA, • - faza terminală a IRC

    38. ANURIA Scăderea diurezei < 100 ml • secretorie (adevărată) • excretorie (falsă) Anuria secretorie • Apare atunci când se produce încetarea formării urinii Anuria excretorie • Are drept cauză imposibilitatea drenării urinii formate. • În ambele cazuri avem o vezică urinară goală!

    39. Anuria secretorie prerenale – scăderea FPR • hipovolemie severă (hemoragii, deshidratări, arsuri, etc.) • stări de şoc (scăderea tensiunii arteriale) • sindrom de hipoperf. renală (ICC) renale – apare în IRA (în per de stare), IRC stadiu terminal CAUZE • glomerulii (GNA, nefrita în focare din EI, sindrom Googpasture) • vasele renale mari – obstrucţia arterelor (embolii, tromboze), obstrucţia venelor (tromboze de venă renală) • interstiţiul R – pielonefrite • tubii renali – nefropatiile acute tubulare (intoxicaţii, stări septice, nefrita tubulară acută), precipitarea unor substanţe (Hb: transfuzii incompatibile cu hemolize masive, Hb-uria paroxistică nocturnă, sindrom Marchiafovo-Michelli; Mgl: sindrom de strivire (sindrom Bewalters), boli musculare

    40. Anuria excretorie • Postrenală • apare prin obstrucţia simultană a ambelor uretere (tumori, fibroză retroperitoneală, obstacole endogene – anuria calculoasă)

    41. NICTURIA(NOCTURIA) • Egalizarea sau inversarea raportului între diureza nocturnă şi cea diurnă. • Nu trebuie confundată cu polakiuria nocturnă care este o tulburare micţională. • Cauze: consumul excesiv de lichide seara, insuficienţă cardiacă, hepatică,renală.

    42. SIMPTOME EXTRARENALE Sunt variate şi reflectă răsunetul general asupra tuturor aparatelor şi sistemelor. Alterarea stării generale: • indispoziţie, astenie, fatigabilitate, GNC, IRC • frisoane, febră, transpiraţii: GNA, PNA Tegmente şi mucoase • prurit uneori sever • manifestări hemoragipare cutaneo-mucoase Sistemul osteo-articular • dureri osoase – oseopatia renală din tubulopatii, insificienţă renală cronică • fracturi patologice

    43. Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sisteme Aparatul cardio-vascular • dispnee • HTA • IC stângă (EPA în GNA, SN, IRA) • tulburări de ritm – palpitaţii,tahicardie, aritmii (tulburări HE şi AB),bradicardie în SN • - dureri precordiate: - pericardită anemică – stadiul final al IRC - cardiopatii ischemice, cardiomiopatii • - sincopa – micţională (hipervagotonie nocturnă)

    44. Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sisteme Aparatul respirator • epistaxis • dispnee (uremie-dispnee Kussmaul ) • pneumopatii repetate – tuse, expectoraţie • hidrotorax drept, bilateral – SN

    45. Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sisteme Aparatul digestiv • halenă amoniacală: IR • anorexie, greţuri, vărsături • hematemeză şi melenă • diaree sau ileus dinamic (colică RU)

    46. Simptome datorate afectării diferitelor aparate şi sisteme Sistem nervos central • cefalee, vertij, fosfene, acufene • obnubilare, somnolenţă, comă • convulsii (encefalopatie uremică, eclampsie gravidică) • tremor ( flapping tremor – sindrom extrapiramidal) • astenie musculară, scăderea forţei musculare segmentare (AVC cu hemipareză)

    47. EXAMENUL OBIECTIV LOCAL INSPECŢIA -Inspecţia regiunii lombare • se face cu pacientul în ortostatism sau cu pacientul în poziţie şezândă, examinatorul fiind plasat în spatele acestuia Se urmăreşte: • aprecierea reliefului regiunii lombare (contuzii) • prezenţă unui edem local (abces perirenal) • tumefacţii (bombări): hidronefroză, tumori renale • asimetria în mişcările respiratorii ale ultimelor coaste (abces subfrenic)

    48. EXAMENUL OBIECTIV LOCAL Inspecţia abdomenului • creşterea în volum (bombarea difuză) – meteorismul din colica R-U • inspecţia abdomenului inferior – bombarea regiunii hipogastrice în globul vezical • inspecţia organelor genitale externe - femei – cistorectocel (RVP cu prolaps genitor-urinar) - bărbaţi – inflamaţia meatului urinar (eritem, tumefacţie) în uretrite anterioare acute

    49. PALPAREA Palparea rinichiului • În mod normal rinichiul nu este accesibil palpării, cu excepţia: • persoanelor gravide, • de constituţie astenică la care se poate simţi polul inferior al rinichiului în inspir profund. Rinichii devin accesibili palpării în caz de: • ptoză renală, • mărire în volum din diferite cauze.

    50. Metode de palpare (Tehnici) Palparea în decubit dorsal ( Guyon) • Bolnavul aşezat în decubit dorsal, cu coapsele flectate pe bazin în uşoară abducţie, cu musculature abdominală relaxată. • Examinatorul este plasat pe partea rinichiului examinat (dreapta, stânga). Aplică mâna aflată de aceeaşi parte cu rinichiul examinat în regiunea lombară cu degetele spre unghiul costovertebral, iar mâna cealaltă este aplicată la nivelul hipocondrului drept cu degetele îndreptate spre rebordul costal şi în afara dreptului abdomenului (mâinile sunt aplicate “în cruce”). • Prin împingerea în jos a mâinii aflate pe peretele abdominal se realizează “balotarea rinichiului”, mâna plasată posterior simţind contactul lombar al rinichiului, rinichiul se palpează astfel prin apropierea celor două mâini (anterior şi posterior).