slide1 l.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
SISTEMUL IMUN PowerPoint Presentation
Download Presentation
SISTEMUL IMUN

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 45

SISTEMUL IMUN - PowerPoint PPT Presentation


  • 422 Views
  • Uploaded on

SISTEMUL IMUN. DE CE STUDIEM IMUNOLOGIA?. Boli infec ţ ioase Mecanism e patogenice Vaccin uri. Boli p roduse prin dereglarea sistemului imun ALERGI A : Răspuns imun faţă de materiale inofensive, ex: ASTM AUTOIMUNIT ATEA : Răspuns a nti-self , e x: SCLERO ZA MULTIPLĂ

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'SISTEMUL IMUN' - tarmon


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide2

DE CE STUDIEM IMUNOLOGIA?

  • Boli infecţioase
  • Mecanismepatogenice
  • Vaccinuri
  • Boli produse prin dereglarea sistemului imun
  • ALERGIA:Răspuns imun faţă de materiale inofensive, ex:ASTM
  • AUTOIMUNITATEA:Răspuns anti-self, ex:SCLEROZA MULTIPLĂ
  • REJETUL GREFEI:Răspuns imun faţă de ţesutul transplantat
  • IMUNODEFICIENŢA:Răspuns imun deficitar, ex: SCID, XL-ID
  • Manevrarea imunităţii în scop terapeutic
  • IMUNOSUPRESIA: Tratment al bolilor autoimune
  • IMUNOREGLAREA:Intervenţii imunoterapeutice (vaccinuri…)
slide3
Definitie: Imunologia = stiinta care studiaza funcţia de apãrare a organismului
  • Sistemul imunitar - esenţial pentru supravieţuirea organismelor, datoritã agresiunii permanente a agenţilor infecţioşi (microorganisme şi virusuri).
  • Disfuncţia severa congenitalã sau dobanditã a funcţiei imunitare - incompatibilã cu viaţa.
  • Termenul de imunitate - provenienţã socialã: în Roma anticã, persoanele scutite de impozite cãtre stat, erau considerate imune.Sensul termenului s-a extins - persoanele scutite de a suferi efectele infecţiei cu agenţi patogeni.
istoric
ISTORIC
  • Daca se face abstractie de primele descoperiri asupra vaccinarii impotriva variolei, imunologia nu are decat 100 de ani;
  • Intre 1880-1910, principalele lucrari au descris cele mai importante vaccinuri, diferitii componenti ai imunitatii umorale si tipurile de hipersensibilitate;
  • Dupa 1956 a avut loc o explozie de descoperiri fundamentale: rolul timusului si al bursei lui Fabricius, toleranta, rolul MHC, hibridoamele, productia de anticorpi monoclonali, citokinele, genele imunoglobulinelor si receptorii limfocitelor T;
  • Studiile acuale exploreaza caracterele polifactoriale ale imunitatii si ale alergiei.
istoric5
ISTORIC
  • -300: vaccinarea prin cruste de variola(China)
  • 1798: vaccinarea prin vaccin antivariolica (Jener)
  • 1884: fagocitoza (Metchnikoff – premiul Nobel in 1908)
  • 1885: vaccinarea antirabica (Pasteur)
  • 1890: hipersensibilitatea intarziata (Koch – premiul Nobel in 1905)
  • 1890: imunitatea antitoxica (Erlich - 1908)
  • 1890: imunitatea umorala (Von Behrling - 1901)
  • 1895: complementul (Bordet - 1919)
  • 1900: grupele sanguine ABO (Landsteiner - 1930)
  • 1902: hipersensibilitatea imediata sau anafilaxia (Richet – 1913 si Portier)
  • 1936: MHC la soarece (Gorer si Snell - 1980)
istoric6
ISTORIC
  • 1939: incompatibilitatea feto-materna (Levine)
  • 1956: auto-anticorpii anti-tiroglobulina (Roitt si Doniach)
  • 1958: teoria selectiei clonale (Burnet – 1960 si Jerne - 1984)
  • 1958: MHC la om, HLA (Dausset - 1980)
  • 1958: toleranta (Medawar - 1960)
  • 1958: structura anticorpilor (Perter si Edelman -1972)
  • 1960: radioimunologia (Yalow – 1977 si Berson)
  • 1962: rolul timusului (Miller)
istoric7
ISTORIC
  • 1963: genele raspunsului imediat (Benacerraf – 1980 si McDewitt)
  • 1974: restrictia allogenica (Doherty si Zinkernagel - 1996)
  • 1975: hibridoamele si anticorpii monoclonali (Tonegawa – 1987 si Leder)
  • 1984: genele TCR (Davis)
  • 1995: genele susceptibilitatii la diabetul autoimun (Todd si colab.)
slide8

În urmă cu 100 de ani, copiii primeau un singur vaccin - cel antivariolic.

  • Azi pot primi până la 11 vaccinuri de rutină.
  • Deşi unele vaccinuri sunt în combinaţie (DTPa-IPV, DTPa-IPV-Hib), unii copii pot primi pînă la 20 de injecţii până la vârsta de 2 ani.
slide9

TEORIA PROTECŢIEI IMUNITARE

  • Titrul de anticorpi protector împotriva unui epitop este de 10 ng/ml.
  • Este nevoie de 103 celule B pentru a genera acest titru de anticorpi.
  • Rata de multiplicare a limfocitelor B este de 0,75 zile/dublare, deci este nevoie de 7 zile pentru a genera 103 celule B , dintr-o singura clonă.
  • Datorită faptului că primele semne de răspuns serologic după vaccinare se detectează după 7 zile, acest răspuns se poate datora unei singure clone de limfocit B.
slide10

TEORIA PROTECŢIEI IMUNITARE

  • Vaccinurile conţin în medie 102 epitopi.
  • Există aproximativ 107 limfocite B/ml la sugar.
  • Teoretic un sugar ar putea raspunde la 105 vaccinuri simultan.
  • În România sugarului în vârstă de 2 luni i se administrează 3018 antigene.
organizarea sistemului imun
ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUN
  • Celulele sistemului imun:
  • Celulele efectoare ale imunitatii specifice (limfocitele B si limfocitele T)
  • Celulele efectoare ale imunitatii nespecifice (celulele natural ucigase, celulele mononucleare fagocitare – monocite/macrofage, celulele granulocitare)
  • Celulele prezentatoare de antigen
organizarea sistemului imun12
ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUN
  • Organele limfoide:
  • Organele limfoide primare (maduva osoasa hematogena, timusul)
  • Organe limfoide secundare (ganglioni limfatici, splina, tesutul limfoid asociat mucoaselor, sistemul imun al pielii)
celulele sistemului imun
CELULELE SISTEMULUI IMUN
  • Raspunsul imun antigen specific implica, in cadrul variantelor sale, participarea preponderenta a LB, LT si a celulelor prezentatoare de antigen.
  • In cadrul raspunsului imun antigen nespecific, participa in general celulele fagocitare si limfocitele NK.
slide14

Componentele sistemului imun

complement, interferon, TNF, etc.

macrofage, neutrofile

anticorpi

Celule T; alte celule efectoare

efectele sistemului imun
Efectele sistemului imun
  • Pozitive:
    • Protecţie anti non-self
    • Eliminarea selfului alterat
  • Negative:
    • Discomfort (inflamaţie)
    • Afectarea selfului (autoimunitate)
imunitatea
Nu apare memorie

imunologică

IMUNITATEA

Înnăscută - NESPECIFICĂ

Dobândită - SPECIFICĂ

Antigen dependentă

Antigen independentă

Fără timp de latenţă

Cu timp de latenţă

Nu este antigen specifică

Antigen specifică

  • Apare memorie

imunologică

slide17

IMUNITATEA

Dobândită

Înnăscută

Bariere fizice

Pilele, mucoasa intestinală, mucoasa respiratorie

Nu există

Factori solubili

Imunoglobuline

(anticorpi)

Secreţii proteice şi neproteice

celule

fagocite, celule NK, eozinofile

Limfocite T şi B

slide18

piele

Celule scuamoase

transpiraţie

Descuamare,

spălare

tract

digestiv

Epiteliu columnar

Peristaltică, scadere pH, săruri biliare, acizi graşi

plămân

Deplasare surfactant

mucociliar

Cili traheali

Imunitatea înnăscută -1

Sediu Componente Funcţii

slide19

Nazofaringe

ochi

mucus, saliva, lacrimi

spălare, lizozim

Sânge şi

organe limfoide

fagocite,

Celule NK, K

Fagocitoză

Degradare intracelulară

Citoliză directă şi mediată de anticorpi

Imunitatea înnăscută -2

Sediu Componente Funcţii

slide20

lactoferinatransferina

Depleţie de fier

interferon,TNF-

proteineantivirale

activare fagocite

lizozim

Hidroliza peptidoglicanilor

opsonizare, accentuare fagocitoză, inflamaţie

fibronectina

complement

Imunitatea înnăscută -3

Sediu Componente Funcţii

Plasma şi alte secreţii seroase

fagocite neutro filele
FAGOCITE:Neutrofilele
  • fagocitoză,
  • moarte intracelulară,
  • inflamaţie,
  • distrucţii tisulare
  • Nucleu şi citoplasmă caracteristice
  • Granulaţii
  • Marker membranar CD67
slide22

Markeri pentru neutrofile

CD13 -aminopeptidaza N

metabolism al peptidelor reglatoare

CD33 -acid sialic, moleculă de adeziune

MPO –mieloperoxidaza

Proteină bactericidă

granula iile neutrofilelor
Granulaţiile neutrofilelor

primare

secundare

azurofile; caracteristicepentru neutrofilele tinere

specificeneutrofilelor mature

Conţin proteine cationice, lizozim, defensine, proteaze şi mieloperoxidază

Conţin lizozim, NADPH oxidaza, lactoferinaşi proteina de legare a B12

fagocite macro fa ge le
FAGOCITE:Macrofagele

-fagocitoză,

-moarte intra şi extracelulară, -reparaţie tisulară,

-prezentarea antigenului în cadrul răspunsului imun specific

  • Nucleu caracteristic
  • Marker membranar: CD14 (receptor LPS)
  • Aderă la plastic şi sticlă
r spunsul fagocitelor n infec ii
Răspunsul fagocitelor în infecţii
  • Semnale trigger
    • N-formil metionina
    • Factorii coagulării
    • Produşii complementului
  • Răspuns fagocite
    • Aderare vasculară
    • Diapedeză
    • Chemotaxie
    • Activare
    • Fagocitoză şi moarte
mediator i ai degrad rii o x i gen i ndependent e n fagolizozom
Mediatori ai degradării oxigen independente în fagolizozom

Molecule efectoare

Funcţie

Proteine cationice (catepsina)

Alterarea membranei microbiene

Lizozim

Hidroliza mucopeptidelor din peretele bacterian

Lactoferina

Extrage fierul bacterian

Enzime hidrolitice (proteaze)

Digeră organismele distruse

celule killer nespecifice
Celule NK şi LAK

Celule K

Macrofage activate

Eozinofile

Toate “ucid” organisme străine (nonself) şi self alterat

Celule killer nespecifice
celulele n atural uciga e nk
Limfocite cu granulaţii mari (LGL)

Omoară celule infectate şi celula maligne

Markeri membranari:

CD56şiCD16+ absent CD3

Activate de IL2 şi IFN-g

 celule LAK omoară celule transformate şi maligne

Celulele natural ucigaşe (NK)
celulele k
Celulele K
  • Nedefinite morfologic
  • Au receptor de IgG tip Fc
  • Recunosc ţinte “împachetate” în anticorpi
  • Pot fi celule NK (IgG), macrofage (IgG), eozinofile (IgE) sau alte tipuri celulare (IgG)
factori de cre tere cu rol n hematopoiez
Factori de creştere cu rol în hematopoieză
  • IL-3
  • Factorul de stimulare al coloniilor granulo-monocitare (GM-CSF)
  • Factorul de stimulare al coloniilor macrofagice (M-CSF)
  • Factorul de stimulare al coloniilor granulocitare (G-CSF)
  • Eritropoietina, trombopoietina
  • Citokine: IL-4, IL-5, IL-6, IL-7, IL-8
organ ele sistemului imun
Organele sistemului imun
  • Organe limfoide primare:
    • măduva osoasă hematogenă,
    • timus
  • Organe limfoide secundare:
    • ganglioni limfatici,
    • splina,
    • ţesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT)
  • Sistemul imun asociat tegumentelor
m duva osoas hematogen sediul principal al hematopoiezei
Măduva osoasă hematogenă: sediul principal al hematopoiezei
  • Generează toţi progenitorii celulelor sanguine
  • Organizare tisulară:
    • Fibre reticulare
    • Celule stromale (endoteliale, fibroblaste, adipocite),
    • Matrice extracelulară
t imusul sediul form rii celulelor t mature
Timusul: sediul formării celulelor T mature
  • Organ mediastinal bilobular organizat în lobuli, cu zone corticale şi medulare
  • Organ limfoepitelial
  • În cortex, celule stromale, implicate în maturarea timocitelor (progenitori al celulelor T)
  • Celulele epiteliale secretă factori timici timozina, timopoietina, etc., implicaţi în maturarea limfocitelor T
  • Corpii Hassal: structuri epiteliale în medulară
ganglionii limfatici structur i localizate de a lungul vaselor limfatice
Ganglionii limfatici: structuri localizate de-a lungul vaselor limfatice
  • Filtrează antigenele (>90% eficienţă)
  • Încapsulate, cu trei zone:
    • corticală,
    • paracorticală,
    • medulară

Centrii germinali

Macrofage

Limfocite

ganglionii limfatici
Ganglionii limfatici
  • Corticala:
    • foliculi primari cu limfocite B, celule dendritice, macrofage
    • foliculi secundari centre germinative, sediul principal al maturării limfocitelor B
  • Paracorticala: Limfocite T şi celule dendritice
  • Medulara: sediul plasmocitelor
slide39

4. Centru germinativ

5. Medulara

3. Folicul limfoid

secundar

6. Vas limfatic eferent

2. Folicul limfoid primar

(limf B)

Artera

Paracortical

(limf T)

Vena

1. Vas limfatic aferent

Sinus medular

splina
Splina
  • Organ încapsulat cu pulpă albă şi pulpă roşie
  • Pulpa roşie: eritrocite şi macrofage (“cimitirul eritrocitelor”)
  • Pulpa albă: foliculi limfoizi 
    • celule T,
    • zona manta (zona marginală a celulelor B)
slide41

Pulpa albă

Pulpa roşie

Centru germinativ

esutul limfoid asociat mucoaselor malt
Ţesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT)
  • Mucoasa digestivă, respioratorie, urogenitală
  • Ţesut limfoid asociat mucoasei intestinale = GALTGut Associated Lymphoid Tissue (Plăcile Peyer  mai ales celule B)
  • Ţesut limfoid asociat mucoasei nazale = NALTNasal Associated Lymphoid Tissue

(inel Waldeyer, tonsile  celule B)

  • Ţesut limfoid asociat mucoasei respiratorii = BALTBronchus Associated Lymphoid Tissue
pielea
Pielea
  • Compartiment epidermal
    • keratinocite,
    • melanocite,
    • Celule Merkel,
    • Celule Langerhans,
    • Limfocite T
    • granulocite
  • Compartiment dermal
    • Celule endoteliale,
    • fibroblaşti,
    • Celule dendritice,
    • macrofage,
    • Limfocite T