1 / 40

Masurarea frecventei evenimentelor de sanatate si a efectului (asocierea cauza - efect)

Masurarea frecventei evenimentelor de sanatate si a efectului (asocierea cauza - efect). Orice abatere subiectivă sau obiectivă de la o stare fiziologică de bine poate fi indicată sintetic prin termenul de morbiditate, care este sinonim cu: boala, îmbolnăvirea, starea morbidă.

tad
Download Presentation

Masurarea frecventei evenimentelor de sanatate si a efectului (asocierea cauza - efect)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Masurarea frecventei evenimentelor de sanatate si a efectului (asocierea cauza - efect)

  2. Orice abatere subiectivă sau obiectivă de la o stare fiziologică de bine poate fi indicată sintetic prin termenul de morbiditate, care este sinonim cu: • boala, • îmbolnăvirea, • starea morbidă.

  3. Datele de morbiditate provin din evidenţele primare ale reţelei medicale, din evidenţele spitaliceşti, ale serviciilor medicale de specialitate ş.a. • Intereseaza nu numai boala sau decesul ci şi prezenţa prelungită în timp a unor consecinţe ale bolii: deficienţa,invaliditatea şi handicapul. • Deficienţasemnifică orice pierdere sau anomalie a unei structuri sau funcţii fiziologice, psihologice sau anatomice. • Invaliditateasemnifică orice limitare sau lipsă (rezultând dintr‑o deficienţă) a capacităţii de a efectua o activitate în modul sau la nivelul considerat normal pentru om. • Handicapul constă într‑un dezavantaj pentru un anumit individ, rezultând dintr‑o deficienţă sau dintr‑o invaliditate, care limitează sau împiedică realizarea unei funcţii normale (dependent de vârstă, sex şi factori socio‑culturali, specifici individului). • din ce în ce mai importante în societăţile în care se constată o reducere a morbidităţii şi bolilor fatale şi unde există un număr crescând de vârstnici.

  4. Indicatori epidemiologici • Ratele sau frecvenţele a unei stări (normale sau patologice): a= x/y x k, unde “x” este evenimentul cuantificat, “y” este populaţia la risc din care provin evenimentele studiate, iar k este o constantă de tip 10n. Cuantifica evenimentele de sănătate şi decesele: - rate de morbiditate (incidenţă, prevalenţă, rată de atac), - rate de mortalitate, - rate de natalitate.

  5. proporţii, care sunt tot frecvenţe, având aceeaşi formulă de calcul, iar k = 100. • rapoartele; acestea se exprimă prin relaţia: • a= x / y x k,dintre un numitor şi un numărător care implică aceeaşi perioadă de timp sau aceeasi populatie. “x” nu provine din “y”, iar constanta k este obişnuit egală cu 1 • indici - frecvenţe sau rate estimate- evalueaza evenimente aparute intr-o populaţie la risc imposibil de evaluat. • decesele materne corelabile cu complicaţiile sarcinii, naşterii şi lăuziei ar trebui raportate la totalul sarcinilor survenite într-o perioadă de timp. Cum acest lucru nu este posibil, cea mai bună raportare se apreciază a fi faţă de totalul nou-născuţilor vii, pentru o perioadă de timp, de obicei un an.

  6. Compararea după gen (feminin şi masculin) a pacienţilor cu tuse convulsivă din judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Sibiu, incluşi în ancheta transversală care a fost efectuată pentru perioada 1992 – 2000. Diferenţa între cele două genuri se poate prezenta printr-un raport sub forma: • a). pacienţi de genfeminin / pacienţi de gen masculin = 78 / 45 = 1,7 / 1 – semnificândfaptulcă la un pacientcutuseconvulsivă de gen masculin au fostdiagnosticaţialţiaproapedoi de genfeminin; • b). pacienţi de genfeminin / toţipacienţii = 78 / 123 = 1 / 1,6 – se poateinterpretacă la 16 (1,6) pacienţicutuseconvulsivădiagnosticaţi, 10 (1) au fost de genfeminin.

  7. Masurarea frecventei bolilor Exemplu Date ipotetice asupra frecventei hepatitei acute in doua orase Noi cazuri raportate Perioada Populatia Oras A 58 1985 25.000 Oras B 35 1984-85 7.000 Frecventa anuala: Oras A: 58/25.000/1 an= 232/100.000/an Oras B: (35/7.000)/2 ani = 250/100.000/an

  8. Rata • Masoara probabilitatea aparitiei unui eveniment de sanatate intr-o populatie si intr-o perioada de timp precizata • Apreciaza expuneri: factori de risc/protectori (fumat, exercitiu fizic), • Apreciaza efectul: frecventa bolilor infectioase, bolilor cronice (morbiditate), invaliditate, decese (mortalitate), recaderi • Masurarea frecventei bolilor sau a altor evenimente de sanatate: incidenta, prevalenta. Rata = x / y x k • X – numar de evenimente • Y – populatia la risc • K - 10 n • precizarea intervalului de timp sau a unui reper temporal unic (moment).

  9. Riscul absolut = incidenta evenimentului intr-o populatie specificata si un interval de timp precizat • Masoara marimea riscului de dezvoltare a unui efect (boala) intr-un grup de persoane fara boala dar avand expunere potentiala • Incidenţa măsoară rapiditatea cu care o boală apare în populaţie sau frecvenţa cazurilor noi de boală, exprimă probabilitatea riscului de boală (riscul absolut) şi se calculează întotdeauna pentru o perioadă definită de timp. • Pentru ca nu include o comparatie cu un grup neexpus nu permite aprecierea daca expunerea data se asociaza unui risc crescut de imbolnavire.

  10. I = Numărul persoanelor care fac boala într‑o anumită perioadă de timp / populaţia la risc estimată pentru aceeaşi perioadă de timp multiplicat cu constanta k. • Numărătorul este reprezentat de numărul cazurilor noi care apar într‑un anumit interval bine precizat de timp. Numitorul este populaţia la risc de îmbolnăvire în aceeaşi perioadă şi nu include cazurile diagnosticate anterior sau alte conditii care fac imposibila aparitia evenimentului de la numarator.

  11. Incidenţa cumulativă (IC) sau incidenta risculuieste o modalitate simplă de măsurare a apariţiei unei anumite stări de sănătate. La numitor - numărul persoanelor indemne de boala din populaţia la risc la începutul studiului: • IC = Numărul cazurilor noi de boala într‑o anumită perioadă / Numărul persoanelor fără boală în populaţia la risc la începutul perioadei x 10n. • Rata de atac este tot o incidenta cumulativa care se aplică pentru o anumită populaţie şi pentru o perioadă scurtă de timp. Acest indice exprimă viteza de răspândire a bolii în populaţia în sânul căreia a apărut cazul iniţial.

  12. Densitatea incidentei - Pentru fiecare subiect din populaţie, timpul la risc este timpul total cât subiectul sub observaţie nu face boala sau nu este pierdut din urmarire. • Numărătorul fracţiei este reprezentat tot de cazurile noi, iar • Numitorul este suma tuturor perioadelor de observaţie pentru fiecare individ, pe baza unui punct final prestabilit (apariţia bolii, sau decesul, sau pierderea din observaţie, sau finalul studiului). • o persoană care dezvoltă boala urmărită în studiu la un interval de 3 ani, contribuie cu 3 persoane - ani la numitor, iar o persoană care ramane sanatoasa la 1 an şi apoi este pierdută din urmărire contribuie la numitor cu o persoană - an. • Permite evaluarea pierderilor în urmărire şi exprimă riguros viteza de apariţie a unei boli.

  13. Densitatea incidentei= 2 / 16,5 persoane-ani = 12,1 / 100 persoane–ani sub observatie Incidenta cumulativa= 2 / 5 in 5 ani sau 40 / 100 in 5 ani sau = 8 /100 intr-un an.

  14. Incidenta cumulativa a infectiilor de plaga chirurgicala- Marea Britanie • UK Surveillance of Healthcare Associated Infections Report: 2008

  15. Densitatea incidentei sepsisului stafilococic raportat la 10.000 pacienti-zile de spitalizare Marea Britanie • UK Surveillance of Healthcare Associated Infections Report: 2008

  16. Prevalenţa • Prevalenţa măsoară numărul total de cazuri (vechi şi noi) prezentând o aceeaşi stare de sănătate existentă într-o populaţie specificata, raportată la un reper temporal precizat. - prevalenţa de moment - prevalenţă deperioadă. • Se utilizează pentru cuantificarea bolilor cronice şi mai puţin a celor infecţioase, frecvent urmate de vindecare (pentru tuberculoză se poate folosi prevalenţa dar nu şi pentru gripă).

  17. Prevalenta = Incidenta x durata bolii • creştere: ‑ durata mare a bolii; • ‑ prelungirea vieţii cazurilor cu sau fără tratament; • ‑ cazuri noi numeroase; • ‑ imigrare de cazuri; • ‑ emigrare de persoane sănătoase; • ‑ imigrare de persoane la risc. • scădere: • ‑ durata mica a bolii; • ‑ indice crescut de fatalitate a bolii; • ‑ număr de cazuri noi în scădere; • ‑ imigrare de persoane sănătoase; • ‑ emigrare de cazuri; • ‑ ameliorarea indicelui de vindecare al cazurilor.

  18. Interrelatia dintre incidenta si prevalenta in conditii “steady-state” (i.e., atat incidenta cat si durata bolii sunt constante pentru cel putin perioada masurata de prevalenta) P= Incidenta x durata bolii, D= P / I

  19. Incidenta reflecta factorii de risc si interventia asupra lor este asigurata de masurile de profilaxie primara • Prevalenta reflecta dual interventia factorilor de risc dar si interventia medicala • Prevalenta in crestere a bolilor care nu sunt curabile poate reflecta ameliorarea supravietuirii si/sau cresterea numarului de cazuri noi (eg. diabetul zaharat) • P= I x durata bolii

  20. Indicatori de incidenta si prevalenta

  21. Măsurarea mortalităţii • Evenimentul care se analizează prin indicatorii de mortalitate este decesul. • Informaţiile privind decesele pot să fie obţinute din ?

  22. Mortalitatea reflectă decesele înregistrate într‑o populaţie • Mortalitatea sau mortalitatea brută (MB) se calculează după formula: MB = Număr de decese (indiferent de cauza) într‑o anumită perioadă / Mărimea totală a populaţiei în acea perioadă x 10n. • Acest indicator nu ţine seama de influenţele pe care le au vârsta, genul, rasa, starea socio‑economică şi alţi factori asupra mortalităţii. • MB este un indicator sintetic, global.

  23. Indicele de mortalitate specifică pe grupe de vârstă= Număr total de decese dintr‑o grupă de vârstă a populaţiei intr-o perioadă de timp specificata/ Nr. total de populaţie estimată a aparţine aceleiaşi grupe de vârstă în populaţia din acea zonă şi aceeaşi perioadă x 10n. • Se bazează pe datele statistice vitale (certificate de deces si recensamant) şi raportarea se face cel mai frecvent la 100.000 de persoane. • Se mai utilizează indicatori de mortalitate specifică raportaţi în funcţie de doi sau mai mulţi factori: pe vârste şi cauze de deces sau pe vârsta, gen şi cauze de deces.

  24. Indicatori de mortalitate frecvent utilizati: • Mortalitatea infantilă (MI) reprezintă decesele înregistrate la copiii având vârsta de sub un an, raportat la totalul nou‑născuţilor vii, timp de un an: • MI = Numărul deceselor la copiii cu vârsta sub 1 an timp de 1 an/Numărul nou‑născuţilor vii în timpul aceluiaşi an x 1000. • Se consideră că MI reflectă nivelul sănătăţii unei colectivităţi, deoarece este extrem de sensibil la influenţele calităţii asistenţei medicale şi la nivelul socio‑economic de viaţă. • Indicatorii de mortalitate perinatală sunt: indicele de mortalitate fetală, indicele nou‑născuţilor morţi, mortalitatea neonatală (1‑28 zile) şi postneonatală (1‑12 luni) • Mortalitatea sub varsta de 5 ani = decese survenite sub 5 ani de viata/populatia 0-5 ani

  25. Rata brută a natalităţii – apreciaza nascutii vii raportand la populatia generala • este necesar pentru a aprecia schimbările populaţionale; este afectată de numărul şi compoziţia pe vârste a femeilor fertile, • Rata brută a fertilităţii – apreciaza nascutii vii fata de populatia feminina de 15-45 de ani, este utilizată pentru comparaţii de fertilitate pe vârste, rasă şi grupuri socioeconomice, • Rata mortalităţii infantile - utilizată pentru comparaţii internaţionale. • O rată mare presupune condiţii de mediu precare şi asistenţă medicală suboptimală, • Rata mortalităţii fetale - utilizată pentru aprecierea riscului de deces fetal asociat cu stadiile gestaţiei, • Rata mortalităţii neonatale - reflectă evenimentele survenite imediat după naştere: malformaţii congenitale, decesul corelat cu prematuritatea (sub 28 săptămâni de gestaţie) sau cu greutatea mică la naştere (sub 2500 g), • Rata mortalităţii postneonatale - reflectă evenimentele de mediu, controlul bolilor infecţioase, nutriţia, • Rata mortalităţii materne - reflectă accesul la asistenţa medicală şi factori socio-economici.

  26. Statistics ROMANIA 2009 WHO Statistics

  27. Indice de fatalitate reprezintă raportul dintre cazurile decedate într‑o anumită perioadă şi numărul cazurilor noi de boala înregistraţi în aceeaşi perioadă; se exprimă procentual. • Reflecta gravitatea bolii si nu frecventa sau impactul populational al bolii este indicator prognostic. • Rabia are indice de fatalitate…..? si de mortalitate…….? • Mortalitatea proporţională reflectă proporţia deceselor de o cauză specifică faţă de alte cauze de deces, întro populaţie definită şi pentru o perioadă de timp. • Permite ierarhizarea principalelor cauze de deces intr-o populatie si prioritizarea masurilor de sanatate publica.

  28. WHO Report 2011

  29. Romania WHO France WHO • Total population 62,343,000 • Gross national income per capita (PPP international $) 33,280 • Life expectancy at birth m/f (years) 78/85 • Probability of dying under five (per 1 000 live births)4 • Probability of dying between 15 and 60 years m/f (per 1 000 population) 117/54 • Total expenditure on health per capita (Intl $, 2009) 3,934 • Total expenditure on health as % of GDP (2009) 11.7 • Figures are for 2009 unless indicated. Source: Global Health Observatory • Total population 21,275,000 • Gross national income per capita (PPP international $) 13,380 • Life expectancy at birth m/f (years) 70/77 • Probability of dying under five (per 1 000 live births) 12 • Probability of dying between 15 and 60 years m/f (per 1 000 population) 219/90 • Total expenditure on health per capita (Intl $, 2009) 773 • Total expenditure on health as % of GDP (2009) 5.4 • Figures are for 2009 unless indicated. Source: Global Health Observatory

More Related