APARATUL GENITAL MASCUL

1. APARATUL GENITAL MASCUL ROLURI: 1.ENDOCRIN – h. androgeni (testosteron) - h. estrogeni - inhibina 2.EXOCRIN – formeaza si elibereaza gametii masculi (spermatozoizii) 3.Realizeaza copulatia – inseminarea naturala

2. STRUCTURA ANATOMICA • GONADE – testicule • CAI SPERMATICE – Epididim - Canal deferent - Canal ejaculator - Uretra (cale mixta uro-genitala) • GLANDE ANEXE – Veziculele seminale - Prostata - Glande bulbo-uretrale (Cowper) - Glande Littre • PENISUL SI PREPUTUL(furou)

3. -regiunea ingvinala (armasar, taur, berbec, tap), -subanala (vier,caine, cotoi, iepure) -intraabdominal in regiunea lombo-sacrala (pasari), STRUCTURA TESTICULULUI -la exterior acoperit de albuginee, de culoare alb sidefie bogat vascularizata; de la fata interna a albugineei se desprind o serie de lame fibroase ce se anastomozeaza in zona centrala impartind testiculul in 200-300 lobuli testiculari TESTICULUL

4. STRUCTURA TESTICULULUI • In zona de contact a capului epididimului albugineea se ingroasa si se infunda in zona centrala a gonadei formand un nucleu dens – mediastinum testi (corpul Highmore) • Parenchimul testicular are consistenta moale elastica, culoare galben bruna si este alcatuit din tubi seminiferi, canale excretoare intratesticulare si glanda interstitiala Leyding (diastematica)

5. STRUCTURA TESTICULULUI CAILE SPERMATICE INTRATESTICULARE • Unitatea morfofunctionala a testiculului este tubul seminifer • Fiecare lobul testicular contine 3-4 tubi seminiferi cu o extremitate (spre albuginee) infundata in timp ce extremitatea mediastinala se uneste cu ceilalti tubi seminiferi si dau nastere tubilor drepti • Tubii drepti patrund in corpul Highmore si formeaza dupa anastomoza reteaua Haller (rete testis) • Reteaua canaliculara din rete testis se simplifica la 12-25 canale si dau nastere conurilor eferente, cu aspect conic si traect intratesticular care prin confluare dau nastere portiunii initiale a epididimului

6. STRUCTURA TESTICULULUI

7. ASPECTE HISTOLOGICE • Structura histologica a tubului seminifer: - membrana bazala – fina, elastica intarita la exterior cu fibre conjunctive; printre acestea se gasesc si fibre musculare netede a caror contractie ajuta la eliminarea spermatozoizilor - epiteliul seminal – alcatuit din celule Sertoli si celulele liniei seminale

8. CELULELE SERTOLI • Prismatice, cu varful orientat spre lumenul tubului seminifer; la polul apical prezinta numeroase infundaturi in care sunt asezate celulele liniei seminale. • Roluri: - suport si nutritie a celulelor liniei seminale - fagocitoza resturilor celulare - secretie de estrogeni si inhibina

9. CELULELE LINIEI SEMINALE Spermatogonii – spermatocite primare (ord.I)- spermatocite secundare (ord.II)-spermatide-spermatozoizi

10. INVELITORILE TESTICULARE Testiculele apar si se dezvolta in regiunea sublombara la toata speciile, coborarea acestora in scrotum realizandu-se diferentiatin functie de specie: • Cabaline –luna 9-a de gestatie • Bovine – luna 3,5 – 4 de gestatie • Ovine – 80 zile de gestatie • Suine – 90 zile de gestatie • Caine – 5 zile post-partum Bursele testiculare rezultă din suprapunerea a 5 învelitori, dispuse de la exterior la interior astfel: dartos, celuloasă, cremaster şi fibro-seroasă. Pot fi sistematizate în 3 tunici distincte:

11. INVELITORILE TESTICULARE Schema canalului inghinal şi a pungilor testiculare în secţiune sagitală (după E. Paştea 1978) 1. M. oblic abdominal intern; 2. Inelul inghinal superior (abdominal sau profund); 3. Ligamentul inghinal; 4. Fascia transversă (endoabdominală); 5. Peritoneul parietal; 6. şi 7. Inelul inghinal; 8. M. cremaster extern; 9. Inelul inghinal inferior (superficial şi subcutanat);10. Cavitatea vaginală; 11. Peritoneul visceral;12. Peritoneul parietal; 13. Testicul; 14. Epididim; 15. Pediculul vasculo-nervos al testiculului; 16. Canal deferent; 17. Mezou deferenţial; 18. Traiectul inghinal; a. Scrotul; b. Dartosul; c. Celuloasa; d. Fibroasa; e. Peritoneul parietal

12. INVELITORILE TESTICULARE 1.Tunica externa – formata din 2 invelitori strans unite, provenite din pielea si tesutul hipodermic din aceasta zona:scrotum si dartos. - pielea scrotala este fina, elastica, pigmentata sau nu, acoperita cu peri fini, bogata in glande sebacee si sudoripare, constituind o singura punga pentru ambele testicule;pe fata externa-rafeul median ce corespunde aderentei septului interdartoic - teaca dartoica reprezinta prelungirea la acest nivel a hipodermului si tunicii abdominale si formeaza 2 saci testiculari separati printr-un perete comun; bogata in fibre musculare netede si fibre elastice – rol in termoreglare

13. INVELITORILE TESTICULARE 2. Tunica medie (fascia spermatica externa)-formata din tesut conjunctiv orientat ce reprezinta continuarea la acest nivel a m. oblic extern si a fasciei profunde;pe fata postero-laterala se gaseste m. cremaster ce descinde din oblicul intern al abdomenuluisi a carui contractie determina ascensiunea brusca a testiculului in canalul ingvinal. 3. Teaca interna (teaca vaginala)-deriva din fascia transversa si peritoneul parietal si formeaza o punga piriforma ce adaposteste testiculul si cordonul testicular.

14. CORDONUL TESTICULAR • Asigura suspensia testiculului si este alcatuit din artera si vena testiculara, filete nervoase provenite din plexul mezenteric posterior si plexul pelvic, m. cremaster si canalul deferent; este acoperit in totalitate de peritoneul visceral si are lungime variabila in raport cu specia.

15. CAILE SPERMATICE1.Canalul epididimar • Canal flexuos, lung, rezultat din unirea conurilor eferente dupa traversarea albugineei, constituind baza structurala a epididimului, formatiune alungita atasata marginii fixe a testiculului, constituita din cap, corp si coada. • Capul epididimului are formă uşor lăţită, foarte aderent la polul superior al testiculului cu canal ingust si foarte flexuos. • Corpul epididimului este turtit lateral şi se inseră pe marginea epididimară a testiculului prin ligamentul propriu testicular. • Coada epididimului este turtită şi ea lateral şi este mai îngustă decât capul. Se detaşează de testicul, dând naştere, în unghi drept, canalului deferent.

16. CAILE SPERMATICE Rolurile canalului epididimar: • transportul spermatozoizilor; • depozitarea spermatozoizilor; • concentrarea spermatozoizilor; • prima maturare a spermatozoizilor - proces care are loc în 7-9 zile (a doua maturare se produce la contactul cu secreţia prostatică, iar cea de-a treia în istmul salpingian).

17. 2.Canalul deferent • Conduct lung, aproape rectiliniu, constituit din 3 portiuni: - testiculară - ia naştere la nivelul cozii epididimului, din canalul epididimar, fără o delimitare precisă. Se află pe faţa posterioară a testiculului, pe toată lungimea acestuia; -funiculară - se găseşte în structura cordonului testicular, până la nivelul inelului inghinal profund; -abdominală - este delimitată de la inelul inghinal profund, până la deschiderea canalului deferent în canalul ejaculator (la speciile la care acesta există) sau direct în uretră • În zona dorsală a vezicii urinare formează câte o dilataţie alungită fusiformă denumită ampulă deferenţială (absentă la vier şi cotoi şi redusă la câine) foarte dezvoltată la taur

18. 3.Canalul ejaculator • Este un conduct scurt care rezultă din unirea porţiunii terminale a canalului deferent cu canalul excretor al glandei seminale, sub prostată. Lipseşte la speciile care nu prezintă glande seminale (carnivore). Fiecare canal ejaculator se găseşte în peretele superior al uretrei şi se deschide în aceasta la nivelul tuberculului seminal (colliculus seminalis).

19. 4.Uretra • Conduct comun urogenital, care prezintă 2 porţiuni: • intrapelvină - delimitată anterior de gâtul vezicii urinare şi posterior de arcada ischiatică. Din punct de vedere histologic este constituită din mucoasă, un strat vascular (spongios) şi musculoasă. • extrapelvină(peniană) - delimitată posterior de arcada ischiatică şi anterior de meatul urinar situat în vârful penisului, intră în alcătuirea organului copulator mascul. Are peretele format din trei straturi: mucoasă, strat vascular şi musculoasăÎn corionul mucoasei sunt întâlnite glandele Littre (existente în număr mai redus şi la nivelul uretrei intrapelvine).

20. Glandele anexe ale ap. genital mascul 1.Veziculele seminale Glande de tip tubular situate la nivelul uretrei intrapelvine, de o parte si de alta a canalelor deferente, deasupra gatului vezicii urinare. Au aspect conic, alungit, anterior se termină în deget de mănuşă iar posterior canalele lor excretorii se unesc cu canalele deferente dând naştere canalelor ejaculatoare. Secreţia acestor glande are aspect gelatinos si este bogata in fructoza care serveste ca sursa de energie pentru spermatozoizi.

21. Glandele anexe ale ap. genital mascul 2.Prostata • Este o formaţiune impară, prezentă la toate speciile. Este constituită din: • corpul prostatei care lipseşte la berbec şi ţap; • porţiunea diseminată care lipseşte la armăsar. • Porţiunea diseminată a prostatei este reprezentată de acini glandulari diseminaţi între mucoasa şi musculoasa uretrei intrapelvine. • Corpul prostatei este aşezat topografic pe faţa cranio-dorsală a uretrei intrapelvine între cele două ampule deferenţiale, mai mult sau mai puţin dezvoltat în funcţie de specie. La exterior, corpul prostatic prezintă o capsulă musculo-fibroasă (ţesut conjunctiv şi fibre musculare netede), care se contractă în momentul ejaculării eliminând secreţia prostatică.

22. Glandele anexe ale ap. genital mascul 3.Glandele bulbouretrale (Cowper) Sunt glande pereche, au forma ovoidala si diametrul unei nuci fiind situate topografic de o parte si de alta a uretrei inaintea arcadei ischiatice; sunt acoperite de m. compresor striat. Secretia acestor glande intra in componenta plasmei seminale si este eliminata direct in uretra prin 5-10 canale colectoare.

23. Glandele anexe ale ap. genital mascul 4. Glandele Littre • Sunt glande de tip mucos, existente în corionul mucoasei uretrei pelvine dar mai ales extrapelvine. Canalele lor excretorii se deschid la suprafaţa uretrei. • Secreţia glandelor Littre se elimină în prima fază a ejaculării şi au rol de îndepărtare mecanică a impurităţilor de pe uretră şi de a neutraliza pH-ul acid datorat urinei.

24. PENISUL SI PREPUTUL Reprezinta segmentul extern al aparatului genital de aspect cilindric, format dintr-un corp divizat intr-o portiune fixa (de la radacina penisului pana in fundul cavitatii preputiale) si o portiune libera. Corpul penisului este alcatuit la randul lui, din: corp cavernos, uretra si corp spongios. • Raportul dintre cavernele lacunare şi scheletul conjunctiv trabecular al corpului cavernos determină două tipuri de penis: • tipul fibroelastic prezintă o albuginee groasă, puţin extensibilă şi predomină scheletul conjunctiv. Se întâlneşte la rumegătoare şi suine. Prezintă o flexură sigmoidă (S penian) şi consistenţă crescută. În erecţie se produce supraindurarea şi alungirea penisului prin dispariţia S-ului penien. .

25. PENISUL SI PREPUTUL • tipul musculocavernos apare la armăsar, carnivore şi iepuroi. În acest caz predomină ţesutul cavernos lacunar, iar albugineea este mult mai subţire. Erecţia este mult mai evidentă şi constă în indurarea, alungirea şi mărirea în volum a penisului Muşchii ajutători ai penisului • Au rolul de: • dirijare a penisului în timpul copulaţiei; • comprimare a venelor de descărcare în timpul erecţiei; • accelerare a ejaculării; • realizare a comprimării şi retragerii penisului în furou. • Muşchii ajutători ai penisului sunt reprezentaţi de: • muşchiul ischiocavernos - se găseşte la nivelul arcadei ischiatice şi acoperă rădăcinile penisului, comprimând artera şi vena penienă. muşchiul retractor al penisului - se inseră superior pe prima vertebră coccigiană, înconjoară rectul sub forma a două bandelete musculare apoi inferior se inseră pe faţa ventrală a penisului.

26. PENISUL SI FUROUL Furoul (preputul) reprezinta o cuta a pielii abdominale care adaposteste portiunea libera a pensiului; prezinta anterior o deschidere circulara – orificiul preputial, prevazut la unele specii cu un smoc de peri, iar posterior se termină în fund de sac inelar, unde tegumentul se răsfrânge pe porţiunea liberă a penisului. Prepuţul prezintă un tegument extern, reprezentat de pielea regională şi un tegument intern cu structură intermediară între piele şi mucoasă, bogat în glande sebacee modificate care secretă smegma prepuţială.

27. PENSIUL SI FUROUL Musculatura preputului este reprezentata de: • 2 muşchi protractori prepuţiali craniali care-l tracţionează anterior, contribuind la retragerea penisului în cavitatea prepuţială după copulaţie. 2 muşchi retractori prepuţiali caudali (la rumegătoare şi suine) care tracţionează furoul posterior, contribuind la exteriorizarea porţiunii libere a penisului în timpul erecţiei.