1 / 164

ANALISI GRAMMATICALE - FONETICA

CORSO DI ROMENO - INDICE 1. –. ×. ANALISI GRAMMATICALE - FONETICA. SOSTANTIVI + ARTICOLO INDETERMINATIVO. ACCENTO - SOSTANTIVO. SOSTANTIVI + ARTICOLI ( TUTTI I CASI ). TERMINANZE PIU COMUNI. IL VERBO. FORMAZIONE DEL PLURALE. ESSERE ( A FI ).

Download Presentation

ANALISI GRAMMATICALE - FONETICA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CORSO DI ROMENO - INDICE 1 – × ANALISI GRAMMATICALE - FONETICA SOSTANTIVI + ARTICOLO INDETERMINATIVO ACCENTO - SOSTANTIVO SOSTANTIVI + ARTICOLI ( TUTTI I CASI ) TERMINANZE PIU COMUNI IL VERBO FORMAZIONE DEL PLURALE ESSERE ( A FI ) ALTERNANZE SINGOLARE PLURALE AVERE ( A AVEA ) SOSTANTIVI + ARTICOLI ( CASO NOM. ACC. ) VOLERE ( A VREA - A VOI ) ALCUNI VERBI, E ALCUNI CONTRARI POTERE ( A PUTEA ) NUMERI DOVERE ( A-I TREBUI ) ALCUNE PAROLE NEL DISCORSO VENIRE ( A VENI ) ARTICOLO DETERMINATIVO ( TUTTI I CASI ) VERBI PIU USATI ARTICOLO INDETERMINATIVO ( TUTTI I CASI ) STRUTTURA DI UN VERBO 5 CASI DEI SOSTANTIVI VERBI REGOLARI ARTICOLO GENITIVALE + DETERMINATIVO VERBI IRREGOLARI ARTICOLO GENITIVALE + INDETERMINATIVO ALCUNE PAROLE CHE INDICANO POSIZIONE SOSTANTIVI + ARTICOLO DETERMINATIVO ARTICOLO AGGETTIVALE O DIMOSTRATIVO

  2. CORSO DI ROMENO - INDICE 2 – × AGGETTIVI MODO PRESUNTIVO AGGETTIVI: GRADI DI COMPARAZIONE CON IL VERBO ( A FI ) ALCUNE ESPRESSIONI IDEOMATICHE CON IL VERBO ( A-I SE FACE ) AVVERBI TEMPO GERUNDIO PRONOMI VERBI REGOLARI E IMPERSONALI PRONOME PERSONALE E DI ‘POLITEŢE’ PRONOMI + VERBI ( DATIVO ) PRONOME RIFLESSIVO PRONOMI + VERBI ( ACCUSATIVO ) PRONOME E AGGETTIVO POSSESSIVO PRONOMI + VERBI RIFLESSIVI ( DATIVO ) PRONOME E AGGETTIVO DIMOSTRATIVO PRONOMI + VERBI RIFLESSIVI ( ACCUSATIVO ) PRONOME INTERROGATIVO PRONOMI + VERBI IMPERSONALI ( DATIVO ) PRONOME RELATIVO PRONOMI + VERBI IMPERSONALI (ACCUSAT.) PRONOME INDETERMINATO PRONOMI + IMPERATIVO ( DATIVO ) PRONOME DI IDENTITA PRONOMI + IMPERATIVO ( ACCUSATIVO ) PRONOME NEGATIVO PRONOMI + IMPERATIVO (DATIV. + ACCUSAT.) APPROFONDIRE I VERBI .

  3. ANALISI GRAMMATICALE – × EGLI È UN BUON CORRIDORE QUANDO  pronome verbo art. indeter. aggettivo sostantivo(nome) preposizione CORRE VELOCEMENTE  verbo avverbio SUONI DIFFERENTI DALL’ITALIANO Ă = O MUTA COME IN PĂMÂNT Q = CHIU COME IN CHIUSO Â-Î = U MUTA COME IN PĂMÂNT Ş = SC COME IN SCIARE C = (finale) CH COME IN CASA S = S MUTA COME IN CASA G = (finale) GH COME IN GRIGIO SC+I = COME IN DIS-CIPOLI G = G COME IN IG-NORANT SC+E = COME IN DIS-CERNE J = G (aspirata) = IN CLUJ Ţ = Z COME IN PIZZA OA = UA COME IN OAMENI Z = S COME IN ROSA, SLITTA FONETICA

  4. ACCENTO – × Nella lingua romena, l’accento non ha un luogo fisso. Tuttavia, di solito cade sull’ultima o penultima sillaba delle parole, raramente cade su altre sillabe. Parole con l’accento sull’ultima sillaba: sofà, musacà, a alergà, topòr, călătòr, duşmàn. Parole con l’accento sullapenultima sillaba: cămpìe, pădùre. Parole con l’accento su altre sillabe: vèveriţă, làpoviţă, ai dòisprezecelea. SOSTANTIVO Il sostantivo (nome) è una parte variabile del discorso, può essere maschile femminile o neutro, singolare o plurale. Come riconosce- re il genere dei sostantivi? Al genere maschile appartengono gli esseri che di solito sono considerate in romeno di sesso maschile: om, cal, pom, perete, ardei. Al genere femminile gli esseri che di solito sono considerati in romeno di sesso femminile: nepoată, psică, floare, carte. Al caso neutro appartengono gli oggetti inani- mati: cer, stilou, nume. Tuttavia vi sono molte eccezzioni.

  5. ALCUNE TERMINANZE PIU COMUNI – × • Nella lingua rumena esistono anche nomi di genere neutro, di solito sono nomi di cose. • La forma singolare è uguale al maschile, mentre la forma plurale è uguale al femminile. . • sostantivi maschili e neutro singolare maschili che formano i femminili • …e frate, spate studentstudentă • …u bou, cadou profesor profesoară • …cons. pantof, gard doctor doctoriţă • …a papa, cinema muncitor muncitoare • …i tei, roi ţăran ţărancă • …ă tată lup lupoaică • croitor croitoreasă • sostantivi femminili singolarefemminili che formano i maschili • …ă casă vulpe vulpoi • …e floare broască broscoi • …a basma curcăcurcan • …i zi

  6. FORMAZIONE DEL PLURALE – × • SINGOLARE UNDOI PLURALE • MASCHILE  MASCHILE • leu lei • tei tei • munte munţi I • (consonante) român români • tată taţi •  • SINGOLARE UNDOUĂ PLURALE • NEUTRONEUTRO • zero zerouri • birou birouri • titlu titluri • (mono silaba) lac lacuri • (consonante) dicţionar dicţionare • deceniu decenii • teatru teatre URI

  7. FORMAZIONE DEL PLURALE – × SINGOLARE ODOUĂ PLURALE FEMMINILE FEMMINILE basma basmale cafea cafele nuia nuiele mamă mame inimăă inimi lipsă lipsuri farfurie farfurii cântare cântări cădere căderi pregătire pregătiri doborâre doborâri I bunătate bunătăţi varietate varietăţi fidelitate fidelităţi pasiune pasiuni

  8. FORMAZIONE DEL PLURALE, ECCEZZIONI – × • maschili: singolare plurale • om oameni • copil copii • cal cai • ________________________________________ • femminili: zi zile • soră surori • noră nurori • ________________________________________ • neutri pământ pământuri • ou ouă • ________________________________________ • masc. e femm. muncitor muncitori • muncitoare muncitori • lucrător lucratori • lucrătoare lucratori • învăţător învăţători • învăţătoare învăţători

  9. ALTERNANZE SINGOLARE PLURALE – × VOCALITICHE singolare plurale singolare plurale A Ă ţară ţări A Emasă mese Ă E păr peri EA E şosea şosele OA O noapte nopţi Â-Î A-I cuvânt cuvinte CONSONATICHE C CI plec(h) pleci G GI rog(h) rogi D Z brad brazi S Ş pas paşi SC ŞT casc caşti ŞC ŞT muşc muşti ST ŞT artist artişti T ŢI bărbat bărbaţi N - pun pui Z J viteaz viteji

  10. SOSTANTIVI + ARTICOLI (caso: nom. acc.) – × art.indet. SING. MASC. art.deter. art.indet. PLUR. MASC. art.deter.   fiu+ l fii tei+ul tei un + munte +le nişte + munţi + i român+ul români tată diventa a taţi SINGOLARE NEUTRO PLURALE NEUTRO zero+ul zerouri birou+ l birouri titlu+ l titluri un +lac+ulnişte + lacuri + le dicţionar+ul dicţionare deceniu+ l decenii teatru+ l teatre

  11. SOSTANTIVI + ARTICOLI (caso: nom. acc.) – × SINGOLARE FEMMINILE PLURALE FEMMINILE basma basmale cafea+ ua cafele nuia nuiele mamă diventa a mame inimă diventa a inimi lipsă  diventa a lipsuri farfurie diventa ia farfurii O + cântare nişte + cântări +le cădere căderi pregătire pregătiri doborâre doborâri bunătate bunătăţi varietate varietăţi fidelitate fidelităţi pasiune pasiuni + a

  12. SOSTANTIVI + ARTICOLI, ECCEZZIONI – × • maschili: singolare plurale • copilul copiii • calul caiii • ________________________________________ • femminili: ziua zilele • ________________________________________ • neutri pixuri pixurile • ________________________________________ • masc. e femm.

  13. ALCUNI VERBI, E ALCUNI CONTRARI – × AZIONE ACŢIUNE CONTRARIO ANTONIME venire prendere mangiare asciugare entrare stare partire cercare portare (qui) veni lua mânca usca intra sta pleca căuta aduce (aici) andare dare bere bagnare uscire scendere arrivare trovare portare (la) merge da bea uda ieşi coborî ajunge, sosi găsi duce (acolo) COMUNICARE COMUNICARE CONTRARIO ANTONIME leggere dire domandare insegnare ricordare citi spune întreba învăţa aminti (aduce a minte) scrivere ascoltare rispondere imparare dimenticare scrie asculta răspunde învăţa uita

  14. ALCUNI VERBI, E ALCUNI CONTRARI – × PENSARE GÂNDIRE CONTRARIO ANTONIME potere dovere bisognare bisogno desiderare pensare capire putea trebui trebui nevoie dori gândi înţelege amare volere non volere non ho bisogno piacere fare sapere iubi vrea (voi) nu vrea (voi) nu am nevoie plăcea face şti VARIE DIFERITE CONTRARIO ANTONIME vincere pagare piangere învinge plăti plânge perdere guadagnare ridere pierde câştiga râde

  15. NUMERI – × • 1 unu (maschile) • 1 una (femminile) • 2 doi (maschile) • 2 două (femminile) • 1119 • număr + spre + zece • 11 unsprezece non unusprezece • 12 doisprezece (maschile) • 12 douăsprezece (femminile) • 14 paisprezece non patrusprezece • 16 şaisprezece non şasesprezece 2090 număr + zece 20 douăzeci non doizece 100 o sută non una sute 200900 număr + sute 1000 o mie non una mii 20009000 număr + mii DENARO NUMERI ORDINALI 119lei 20 100 de lei 101119 lei 120 1000 de lei 10011019 lei primo primul, întâiul (maschile) prima prima (femminile) da 2 in su si aggiunge al … lea (maschile) Es. (al doilea, al treilea, al patrulea, ecc.) a … a (femminile) Es. (a doua, a treia, a patra, a cincea, ecc.)

  16. ALCUNE PAROLE NEL DISCORSO – × A C C D atunci = allora cât = quanto ca şi cum = come se dintre = tra atunci când = allorché ce = che cu toate că = nonostante decât = di quanto acelaşi = lo stesso cine = chi chiar dacă = anche se deja = gia acum = adesso care = quale = datorita = grazie a (positivo) adică = cioè când = quando = din cauza = a causa (negati.) abia = appena cum = come = despre = verso aşa = cosi cu = con = despre ce = di che aşadar = dunque că = poiché = de = di atât...cât = tanto..quanto ca = come = dar = ma atât...încât = tanto…che cel care = il quale = deci = quindi = câţiva = qualche = deoarece = poiché = cui = a cui = dacă = se = ci = ma = de ce = perché = ceva = qualcosa = dimpotrivă = al contrario = cineva = qualcuno = deşi = benché = ceea ce = ciò che = de fapt = infatti = ca şi = anche, come = de aceea = perciò

  17. ALCUNE PAROLE NEL DISCORSO – × D E F I = e = sono fără = senza iar = nuovamente = = fiindcă = essendo che imediat = immediatamente = = fel = tipo = = = ce fel = che tipo = = = la fel = lo stesso = = = astfel = cosi, altrimenti = = = fără ca = senza che = = = fără rost = senza senso = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = =

  18. ALCUNE PAROLE NEL DISCORSO – × Î L M N între = tra la = a mare = grande ne = ci, noi în timp ce = durante = = numai = solo în timpul = mentre = = nimic = niente în = in = = nici = neanche însă = pero = = niciodată = mai încă = ancora = = nici…nici = ne…ne întâi = prima = = nici măcar = neanche în dată ce = subito che = = = în adevăr = infatti = = = în sensul că = nel senso = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = =

  19. ALCUNE PAROLE NEL DISCORSO – × O P Ş-S U oare = forse, certo pentru = per şi = anche unde = dove oarecare = qualunque prin in = mediante sau = o undeva = da qualche parte oarecum = alquanto pentru ca = affinché să = che (congiuntivo) = orice = ogni pentru că = perché se = si (riflessivo) = oricine = chiunque până când = finche său = suo = oricum = comunque peste = oltre = = oricât = quantunque = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = =

  20. ARTICOLI DETERMINATIVI (tutti i casi) – × (il, gli – la, le) SINGOLARE MASCHILE PLURALE MASCHILE E NEUTRO (l’uomo) (gli uomini) nom. acc….…...(u)l - le - a……………….……….i gen. dat.……….lui - (e)i…………..….…………..lor voc……………..le...…………..…………………..lor SINGOLARE FEMMINILE PLURALE FEMMINILE E NEUTRO (la donna) (le donne) nom. acc….….ă (diviene) a………………………..le ……..e (diviene) ea……………………….le ……..ie (diviene) ia………………………..le ……..ea (diviene) eaua…………………….le gen. dat.…….(e)i…………………….…………….lor voc……………-………………………………..…..lor

  21. ARTICOLI INDETERMINATIVI (tutti i casi) – × (un, una – degli, delle) SINGOLARE MASCHILE PLURALE MASCHILE E NEUTRO (un uomo) (degli uomini) nom. acc….…....un……………….……………nişte gen. dat.………unui…………..….……………unor voc…………….-……………..………………….- SINGOLARE FEMMINILE PLURALE FEMMINILE E NEUTRO (una donna) (delle donne) nom. acc………..o…….…………………………nişte gen. dat.………..unei…………………….……...unor voc……………..-………………………………….-

  22. 5 CASI DEI SOSTANTIVI – × I sostantivi e i cinque casi. I sostantivi (nomi), hanno cinque casi: nominativo, accusativo, genitivo, dativo, vocativo. Il caso è la forma che prende il sostantivo in relazione con le altre parole nella frase. Nominativo: il sostantivo funge da soggetto, e il verbo ad esso legato risponde alla domanda chi? Es. il bambino ha cinque anni. [chi ha 5 anni? Il bambino]copilul are cinci ani [cine are 5 ani? Cupilul]Accusativo: il verbo è in relazione col sostantivo, di solito un nome proprio, risponde alla domanda su chi? Es. ho visto il bambino. [su chi vedo? Sul bambino]am văzut pe copilul[pe cine am văzut? Pe copilul] Dativo: il verbo è in relazione col sostantivo, è risponde alla domanda a chi? Es. da al bambino un dolce. [a chi dai il dolce? Al bambino]da copilului ceva dulce. [cui da ceva dulce? Copilului] Genitivo: nota che questo caso non è in relazione col verbo, ma ha relazione di possesso appartenenza e di qualificazione, risponde alla domanda di chi? Es. la stanza del bambino. [di chi è la stanza? Del bambino]; la bellezza del bosco [di chi è la bellezza? Del bosco] cameră a copilului[cui este camera? A copilului]; frumuseţe a pădurii [cuieste frumu-seţe? A pădurii]. Nota che la differenza nell’uso del caso dativo dal genitivo consta nell’uso dell’articolo possessivo o genitivale di, dei, della, delle. [al, ai, ai, ale ] Vocativo: ha valore affettivo, esprime sentimenti di affezione radule! puiule! o disprezzo prostule! Nella lingua contemporanea si ha la tendenza di usare il nominativo con valore vocativo.

  23. ARTICOLO GENITIVALE + DETERMINATIVO – × articolo possessivo o genitivale L’articolo possessivo o genitivale si usa davanti al pronome possessivo (al meu), davanti ai sostantivi nel caso genitivo (al elevului) e davanti ai numeri cardinali (al patrulea). mas. neu. fem. sing. AL AL A plur. AI ALE ALE regola (1) • (del, della) accorda al genere della cosa posseduta e non al genere de possessore • es.: la casa e ‘della’ ragazzo= casa este a băiatului • cosa possedutacosaposseduta • es.: il cavallo e del ragazzo = calul este al băiatul • cosa posseduta cosa posseduta • l’articolo determinativo (ul, a) + l’articolo genitivale (al,a,ai,ale)non vanno mai insieme a meno che non sianoseparati da un verbo. • es.: calulesteal băiatului vulpaa băiatului • il verbo separa, uso esatto non separato dal verbo, uso errato • per i nomi propri di persona l’articolo genitivale si pone difronte al nome, fatta eccezione per alcuni nomi femminili. • Genitivo: i dischi di Mario = (al,ai,a,ale)discurile lui Mario (Mariei, Ilenei) • Dativo: ho chiesto a Mario = am cerut lui Mario (Mariei, Ilenei) regola (2) regola (3)

  24. SOSTANTIVI + ARTICOLI DETERMINATIVO – × Come individuare i casi : Nominativo risponde alla domanda, chi? cine? Genitivo risponde domanda, di chi? (al,ai,a,ale) cui? Dativo risponde domanda, a chi? cui? Accusativo risponde domanda, su chi? pe cine MASCHILE + NEUTRO singolare LUI plurale LOR (chi) nom. il bambino = copiluli bambini = copiii (di chi) gen. del bambino = (1) copiluluidei bambini = (1) copiilor (a chi) dat. al bambino = copiluluiai bambini = copiilor (su chi) acc. il bambino = (pe) copiluli bambini = (pe) copiii FEMMINILE + NEUTRO singolare I plurale LOR (chi) nom. la ragazza = fatale ragazze = fetele (di chi) gen. della ragazza = (1) fetei* delle ragazze = (1) fetelor (a chi) dat. alla ragazza = fetei * alle ragazze = fetelor (su chi) acc. la ragazza = (pe) fatale ragazze = (pe) fetele (1) vedi regola uno del’articolo genitivale. * forma plurale, senso singolare. (Pe)vadi fronte ai nomi propri, e sostantivi specifici. regola (1)

  25. SOSTANTIVI + ARTICOLI DETERMINATIVO – × ESEMPI(maschile singolare e plurale) N- il bambino ha 5 anni = copilul are 5 ani i bambini ridono = copiii râd G- la stanza del bambino e piena = camera(vedi regola (2)) copilului este plin i giocattoli dei bambini sono qui = jucăriile(vedi regola (2)) copiilor sunt aici D- da al bambino un dolce = da copilului ceva dulce da ai bambini un dolce = da copiilor ceva dulce A- ho visto il bambino = am văzut pe copilul ho visto i bambini = am văzut pe copiii ESEMPI (femminile singolare e plurale) N- la ragazza impara = fata învaţă le ragazze imparano = fetele învaţă G- gli occhi della ragazza = ochii fetei(la forma e plurale il senso e singolare) gli occhi delle ragazze = ochii fetelor D- ho detto alla ragazza tutto=am spus(verbo che richiede dativo) fetei totul ho detto alle ragazze tutto = am spus (verbo che richiede dativo) fetelor totul A- ho visto la ragazza = am văzut (verbo che richiede accusativo) pe fată ho visto le ragazze = am văzut (verbo che richiede accusativo)pe fate regola (2) regola (2)

  26. SOSTANTIVI + ARTICOLI DETERMINATIVO – × (nomi propri maschili, vedi regola (3) ) N- Gino e il mio amico = Gino este prielenul meu G- i dischi di Gino sono molti = discurile lui Gino sunt multe D- ho chiesto a Gino qualcosa = am cerut lui Gino ceva A- vedo Gino = văd pe Gino (nomi propri femminili, vedi regola (3)) N- Carla e la mia amica = Carla este prietena mea G- il fiore di Carla e bello = floarea Carlaei este frumoasă D- ho detto a Carla di venire = am spus Carlaei să vină D- ho detto a Rebecca di venire = am spus Rebecăi să vină A- ho visto Carla = am văzut-o pe Carla regola (3) regola (3)

  27. SOSTANTIVI + ARTICOLI DETERMINATIVO – × (applicazione della regola (1) nel caso genitivo) di chi e questa casa? a cui este această casa? questa casa e di Mario = aceasta casă (fem.) estea lui Mario questa macchina e di Mario = aceasta maşină (fem.) este a lui Mario questo cavallo e il mio = acest cal (mas.) este al meu i libri sono del ragazzo = cărţile (neu.) sunt ale copilului i fiori sono dei ragazzi = florile (fem.) sunt ale copiilor i cavalli sono dei ragazzi = cai (mas.) sunt ai copiilor questo fiore e di Carla = aceasta floare (fem.) este a Carlaei (nota come la regola(1) non si applica nel caso dativo) a chi parli tu? cui vorbeşti tu? io parlo al profesore = eu vorbesc profesorului io parlo ai profesori = eu vorbesc profesorilor io offro i fiori alla ragazza = eu ofer flori fetei io offro i fiori alle ragazze = eu ofer fiori fetelor regola (1) regola (1)

  28. ARTICOLO GENITIVALE + INDETERMINATIVO – × articolo possessivo o genitivale L’articolo possessivo o genitivale si usa davanti al pronome possessivo (al meu), davanti ai sostantivi nel caso genitivo (al elevului) e davanti ai numeri cardinali (al patrulea). mas. neu. fem. sing. AL AL A plur. AI ALE ALE regola (1) • (del, della) si accorda al genere della cosa posseduta e non al genere del possessore • es.: la casa e di un ragazzo = casa este aunui băiat • cosapossedutacosa posseduta • es.: il cavallo e di un ragazzo = calul este al unui băiat • cosa posseduta cosa posseduta • l’articolo indeterminativo (unui, unei) + l’articolo genitivale (al,a,ai,ale)si possono mettere insieme. • es.: calulalunui băiatu calul este alunui băiat •   non vanno insieme, vanno insieme, uso errato uso esatto regola (2)

  29. SOSTANTIVI + ARTICOLI INDETERMINATIVO.. – × Come individuare i casi : Nominativo risponde alla domanda, chi? cine? Genitivo risponde domanda, di chi? (al,ai,a,ale) cui? Dativo risponde domanda, a chi? cui? Accusativo risponde domanda, su chi? pe cine MASCHILE + NEUTRO singolare UNUI plurale UNOR (chi) nom. un bambino = un copil dei bambini = nişte copii (di chi) gen. di un bambino = (1) unui copil dei bambini = (1) unor copii (a chi) dat. a un bambino = unui copil dei bambini = unor copii (su chi) acc. un bambino = (pe) copil dei bambini = (pe) nişte copii FEMMINILE + NEUTRO singolare UNEI plurale UNOR (chi) nom. una ragazza = o fatădelle ragazze = nişte fete (di chi) gen. di una ragazza = (1) unei fete * delle ragazze = (1) unor fete (a chi) dat. a una ragazza = unei fete * delle ragazze = unor fete (su chi) acc. una ragazza = ofatadelle ragazze = nişte fete (1) vedi regola uno del’articolo genitivale. * forma plurale, senso singolare. regola (1)

  30. SOSTANTIVI + ARTICOLI INDETERMINATIVO.. – × ESEMPI(maschile singolare e plurale) N- un bambino e sempre diligente = un copil este mereu silitor dei bambini sono sempre diligenti = nişte copii sunt mereu silitori G- la stanza di un bambino e piena = camera(vediregola(2) )unui copil este plin la stanzadei bambini = cameră(vediregola(2) )unor copii D- da a un bambino un dolce = dau unui copii ceva dulce da ai bambini un dolce = dau unor copii ceva dulce A- ho visto un bambino = am văzut un copil ho visto dei bambini = am văzut nişte copii ESEMPI (femminile singolare e plurale) N- una ragazza e pulita = o fată este curată delle case sono pulite = nişte case sunt curate G- le stanze di una casa = camereleunei case(forma plurale senso e singolare) le stanze delle case = camerele unor case D- i soldi alla ragazza tutto = bani unei fete i soldi alle ragazze = banii unorfete A- ho visto una ragazza = am văzut o fată ho visto delle ragazze = am văzutnişte fete . regola (2) regola (2)

  31. SOSTANTIVI + ARTICOLI INDETERMINATIVO.. – × (applicazione della regola (1) nel caso genitivo) di chi e questa casa? a cui este această casa? questa casa e di un padre = aceasta casă (fem.) estea unui tată questa cavallo e di un ragazzo = acest cal (mas.) este al unui băiat questo fiore e di una ragazza = aceasta floare (fem.) este a unei fete queste case sono dei padri = aceste case (fem.) sunt ale unor taţi questi cavalli sono dei ragazzi = aceşti cai (mas.) sunt ai unor copii questi fiori sono dei ragazzi = aceste flori (fem.) sunt ale unor fete (nota come la regola (1) non si applica nel caso dativo) a chi parli tu? cui vorbeşti tu? do al ragazzo = dau unui băiat do alla ragazza = dau unei fete do ai ragazzi = dau unor băieţi do alle ragazze = dau unor fete regola (1) regola (1)

  32. SOSTANTIVI + ARTICOLI (TUTTI I CASI) – × articolo genitivale DI UN (Genitiv) A UN (Dativ) (Nom-Acc).UN sing. mascile UN (Nom-Acc) IL DEL (Genitiv) AL (Dativ) . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . .. . . . . . . . . TATĂ MUNTE TEI LEU FIU COPIL ROMÂN OM A LE UL L L UL UL UL LUI I I LUI LUI LUI EI LUI AL UNUI UN . . . . . . sing. neutro UN . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . ZERO TITLU BIROU LAC PIXOU DECENIU TEATRU DICŢIONAR UL L L UL UL L L L UL . . . . .. . . . . AL UNUI UN LUI

  33. SOSTANTIVI + ARTICOLI (TUTTI I CASI) – × articolo genitivale DI UNA (Geniti) A UNA (Dativ) (Nom-Acc).UNA sing. femmin. O (Nom-Acc) LA DELA (Geniti) ALLA (Dativ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . .. . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . MAMĂ INIMĂ LIPSĂ SORĂ BASMA CAFEA NUIA FARFURIE CÂNTARE CĂDERE PREGĂTIRE DOBORÂRE VARIETATE PASIUNE A A A A +UA UA +UA A +A +A +A +A +A +A EI (E)I ORI ALE ELE ELE (E)I I I I I ŢI I A UNEI O PLURALE + I

  34. SOSTANTIVI + ARTICOLI (TUTTI I CASI) – × articolo genitivale DEI (Genitiv) A DEI (Dativ) (Nom-Acc).DEI plural. mascile DOI (Nom-Acc) GLI DEGLI (Gen) AGLI (Dativ) . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . .. . . . . . . . . TATI MUNTI TEI LEI FII COPII ROMÂNI OAMENI AI UNUI NIŞTE I LOR . . . . . . plural. neutro DOUĂ . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . ZEROURI TITLURI BIROURI LACURI PIXURIOUĂ DECENII TEATRE DICŢIONARE . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . ALE UNOR NIŞTE LE LOR

  35. SOSTANTIVI + ARTICOLI (TUTTI I CASI) – × articolo genitivale DI UNA (Geniti) A UNA (Dativ) (Nom-Acc).UNA plura. femmin. DOUĂ (Nom-Acc) LA DELA (Geniti) ALLA (Dativ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . .. . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . MAME INIMI LIPSURI SORORI BASMALE CAFELE NUIELE FARFURII CÂNTARI CĂDERI PREGĂTIRI DOBORÂRI VARIETAŢI PASIUNI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ALE UNOR NIŞTE LE LOR

  36. IL VERBO – × • MODO - Indicativo = indicativ • TEMPItimpuri simple TEMPItimpuri compuse • presente = prezent trapassato prossimo = mai mult ca perfect • imperfetto = imperfect passato prossimo = perfectul compus • passato remoto = perfectulsimplu trapassato remoto =………… • futuro = viitorul futuro anteriore = viitorul anterior • MODO - congiuntivo = conjunctiv • presente = prezent passato = perfect • imperfetto =………... trapassato = ……….. • MODO - condizionale = condiţional • presente = prezent passato = perfect • MODO - imperativo = imperativ • MODO - infinito = infinitiv • MODO - gerundio = gerunziu • MODO - participio = participiu • MODO - ……….. = supin

  37. ESSERE (A FI) : INDICATIVO – × Presente = prezentPassato prossimo = perfect compus Imperfetto = imperfectPassato remoto = perfect simplu Il modo indicativo esprime un’azione considerata da chi parla reale, sicura. Ha sette tempi. Il tempo presente es-prime un’azione simultanea nel momento in cui si parla. Citesc un roman. Il passato prossimo esprime un’azi-one passata, senza descrivere il preciso momento in cui si conclude l’azione in presente. Tu ai crezut în mine. L’imperfetto esprime un’azi-one svoltasi nel passato, non terminata al momento in cui si riferisce. Când eram mici. Il passato remoto esprime un’azi-one svolta e conclusa nel passato. Descrive un passato molto vicino al momento in cui si parla (si usa mol-to in Oltenia). Eu fuseiacasă.

  38. ESSERE (A FI) : INDICATIVO – × Presente = prezentPassato prossimo = perfect compus (auxiliar + participiu) io sono = eu suntio sono stato = eu am fost tu sei = tu eşti tu sei stato = tu ai fost egli e = el este (e) egli e stato = el a fost noi siamo = noi suntem noi siamo stati = noi am fost voi siete = voisunteţi voi siete stati = voi aţi fost essi sono = ei sunt essi sono stati = ei au fost Imperfetto = imperfectPassato remoto = perfect simplu io ero = eu eram io fui = eu fusei (fui) tu eri = tu eraitu fosti= tu fuseşi (fuşi) egli era= el era egli fu = el fuse (fu) noi eravamo = noi eramnoi fummo = noi fiserăm (furăm) voi eravate = voi eraţi voi foste = voi fuserăţi(furăţi) essi erano = ei erau essi furono = ei fuseră (fură)

  39. ESSERE (A FI) : INDICATIVO – × Trapassato prossino = àà Trapassato prossimo = mai mult ca perfect io ero stato= eu fusesem tu eri stato= tu fuseseşi egli era stato= el fusese noi eravamo stati= noi fuseserăm voi eravate stati= voi fuseserăţiessi erano stati= ei fuseseră Il trapassato prossimo è un tempo di relazione, che espri-me un’azione passata, conclu-sasi prima di altre azioni pas-sate. Înainte de la ora trei termina-se de scris.

  40. ESSERE (A FI) : INDICATIVO – × Futuro letterale = viitorul Futuro anteriore = viitorul anterior Futuro popolare = viitorul Il futuro esprime un’azione che si svolge dopo il momento in cui si parla. Ma può avere anche un senso di comando. Vei face aşa cum ţi-am cerut! Il futuro anteriore è un tempo di relazione, esprime un’azione che si svolge nel futuro che terminerà pri-ma di altre azioni future. După ce veţi fi trecut pe lângă apa, veţi băga de seamă cât de rece este. Il futuro può avere altre due varianti. 1. Am să scriu. 2. O să cânt.

  41. ESSERE (A FI) : INDICATIVO – × • Futuro letterale = viitorul Futuro anteriore = viitorul anterior • (Auxiliar + infinitiv) • io sarò = eu voi fi io sarò stato = eu voi fi • tu sarai = tu vei fi tu sarai stato = tu vei fi • egli sarà = el va fi egli sarà stato = el va fi • noi saremo = noi vom fi noi saremo stati = noi vom fi • voi sarete = voi veţi fi voi sarete stati = voi veţi fi essi saranno = ei vor fi essi saranno stati =ei vor fi • Futuro popolare = viitorul • (Avea + conjunctiv) • io sarò = am să fiu • tu sarai = ai să fii • egli sarà = are să fie • noi saremo = avem să fim • voi sarete = aveţi să fiţi • essi saranno = au să fie fost = o să fiu = o să fii = o să fie = o să fim = o să fiţi = o să fie =

  42. ESSERE (A FI) : CONGIUNTIVO – × Presente = prezentPassato = perfect Presente = prezent Passato = perfect Il congiuntivo esprime una azione realizzabile, possibile, in presente. Se gândeşte să plece. Il congiuntivo esprime un’azione realizzabile, possibile, nel passato. Să fi învăţat la timp, acum ar şti. ESSERE (A FI) : CONDIZIONALE Il condizionale esprime una azione la cui realizzazione dipende da una condizione, o da un desiderio. Si usa per chiedere qualcosa attenuan-done il carattere imperativo Dacă ar munci. Il condizionale può essere usato anche al passato. Dacă ar fi muncit.

  43. ESSERE (A FI) : CONGIUNTIVO – × • Presente = prezentPassato = perfect • che io sia = ca să fiu che io sia stato • che tu sia = ca să fii che tu sia stato • che eglia sia = ca să fie che egli sia stato • che noi siamo = ca să fim che noi siamo stati • che voi siate = ca să fiţi che voi siate stati • che essi siano = ca să fie che essi siano stati • Presente = prezent Passato = perfect • (auxiliar + infinitiv)(auxiliar + fi + participiu) • io sarei = eu aş fi io sarei stato = eu aş fi fost • tu saresti = tu ai fi tu saresti stato = tu ai fi fost • egli sarebbe = el ar fi egli sarebbe stato = el ar fi fost • noi saremmo = noi am fi noi saremmo stati = noi am fi fost • voi sareste = voi aţi fi voi sareste stati = voi aţi fi fost • essi sarebbero = ei ar fi essi sarebbero stati = ei ar fi fost ca să fi fost ESSERE (A FI) : CONDIZIONALE

  44. ESSERE (A FI) – × • Imperativo: Participio: Il participio è invariabile ed entra nella struttura di alcuni verbi composti. Am cântat, aş fi cântat, să fi cântat, va fi cântat. L’imperativo esprime un ordine, affermativo o ne-gativo. Beţi! Nu beţi! Infinito:L’infinito esprime un’azio-ne generale, astratta. A citi Supin: Il supin non ha un corrispondente in italiano, esprime l’idea di ne-cessità o uno scopo verbale futuro. È preceduta da una preposizione de, la, pentru. De citit, la cules, pentru scris. Gerundio: Il gerundio esprime un azione in corso di svolgi-mento, senza riferimento al momento in cui si svol-ge. Fiind bolnav

  45. ESSERE (A FI) – × • Imperativo:Infinito: essere = a fi • io sia • tu sia fii!Gerundio: essendo = fiind • egli sia • noi siamo Participio: stato = fost • voi siate fiţi! • essi siano Supin= (de) fost = trebui să fi • Supin: (descrive uno scopo verbale • futuro) • (Avea + de + participiu) • am de fost • ai de fost • are de fost • avem de fost • aveţi de fost • au de fost

  46. AVERE (A AVEA) : INDICATIVO – × Presente = prezentPassato prossimo = perfect compus Imperfetto = imperfectPassato remoto = perfect simplu Il modo indicativo esprime un’azione considerata da chi parla reale, sicura. Ha sette tempi. Il tempo presente es-prime un’azione simultanea nel momento in cui si parla. Citesc un roman. Il passato prossimo esprime un’azi-one passata, senza descrivere il preciso momento in cui si conclude l’azione in presente. Tu ai crezut în mine. L’imperfetto esprime un’azi-one svoltasi nel passato, non terminata al momento in cui si riferisce. Când aveam bani. Il passato remoto esprime un’azi-one svolta e conclusa nel passato. Descrive un passato molto vicino al momento in cui si parla (si usa mol-to in Oltenia). Eu avuseidreptate.

  47. AVERE (A AVEA) : INDICATIVO – × Presente = prezentPassato prossimo = perfect compus (auxiliar + participiu) io ho = eu amio ho avuto = eu am avut tu hai = tu ai tu hai avuto = tu ai avut egli ha = el are egli ha avuto = el a avut noi abbiamo = noi avem noi abbiamo avuto = noi am avut voi avete = voi aveţi voi avete avuto = voi aţi avut essi hanno = ei au essi hanno avuto = ei au avut Imperfetto = imperfectPassato remoto = perfect simplu io avevo = eu aveam io ebbi = eu avui (avusei) tu avevi = tu aveaitu avesti= tu avuşi (avuseşi) egli aveva= el avea egli ebbe = el avu (avuse) noi avevamo = noi aveamnoi avemmo = noi avurăm (avuserăm) voi avevate = voi aveaţi voi aveste = voi avurăţi (avuserăţi) essi avevano = ei aveau essi ebbero = ei avură (avuseră)

  48. AVERE (A AVEA) : INDICATIVO – × Futuro letterale = viitorul Trapassato prossimo = mai mult ca perfect Futuro popolare = viitorul Futuro anteriore = viitorul anterior Il futuro esprime un’azione che si svolge dopo il momento in cui si parla. Ma può avere anche un senso di comando. Vei face aşa cum ţi-am cerut! Il trapassato prossimo è un tempo di relazione, che esprime un’azione passata, conclusasi prima di altre azioni passate. Înainte de la ora trei terminase de scris. O să am de scris. Il futuro anteriore è un tempo di relazione, esprime un’azione che si svolge nel futuro che terminerà pri-ma di altre azioni future. După ce veţi fi trecut pe lângă apa, veţi băga de seamă cât de rece este.

  49. AVERE (A AVEA) : INDICATIVO – × Futuro letterale = viitorulTrapassato prossimo = mai mult ca (Auxiliar + infinitiv) perfect io avrò = eu voi avea io avevo avuto= eu avusesem tu avrai = tu vei avea tu avevi avuto= tu avuseseşi egli avrà = el va avea egli aveva avuto= el avusese noi avremo = noi vom avea noi avevamo avuto= noi avuseserăm voi avrete = voi veţi avea voi avevate avuto= voi avuseserăţi essi avranno = ei vor avea essi avevano avuto= ei avuseseră Futuro popolare = viitorul Futuro anteriore = viitorul anterior (o + conjunctiv) io avrò = o să am io avrò avuto= eu voi fi tu avrai = o să ai tu avrai avuto= tu vei fi egli avrà = o să aibă egli avrà avuto= el va fi noi avremo = o să avem noi avremo avuto= noi vom fi voi avrete = o să aveţi voi avrete avuto = voi veţi fi essi avranno = o să aibă essi avranno avuto=ei vor fi avut

  50. AVERE (A AVEA) : CONGIUNTIVO – × Presente = prezentPassato = perfect Presente = prezent Passato = perfect Il congiuntivo esprime una azione realizzabile, possibile, in presente. Se gândeşte să plece. Il congiuntivo esprime un’azione realizzabile, possibile, nel passato. Să fi învăţat la timp, acum ar şti. AVERE (A AVEA) : CONDIZIONALE Il condizionale esprime una azione la cui realizzazione dipende da una condizione, o da un desiderio. Si usa per chiedere qualcosa attenuan-done il carattere imperativo Dacă ar munci. Il condizionale può essere usato anche al passato. Dacă ar fi muncit.

More Related