Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

1. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Ce aduce nou curriculumul revizuit?

2. Concepte importante promovate în curriculum: • Abordarea globalăa dezvoltării copilului; domeniile de dezvoltare a copilului • Perspectiva integrată asupra serviciilor destinate copiilor în perioada copilăriei timpurii • Educaţia centrată pe copil • Domenii experienţiale • Predare integrată • Orice activitate din grădiniţă este o experienţă de învăţare

3. Abordarea globală a dezvoltării copilului:

4. DEZVOLTAREA FIZICĂ, SĂNĂTATE ŞI IGIENĂ PERSONALĂ

5. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ

6. CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

7. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

8. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

9. Perspectiva integrată asupra serviciilor destinate copiilor mici Perspectiva integrată presupune colaborarea tuturor serviciilor destinate copilului mic pentru a răspunde nevoilor acestuia de educaţie, îngrijire şi protecţie.

10. Educaţia centrată pe copil • Respectarea drepturilor copilului • Cunoaşterea şi respectarea nevoilor şi intereselor individuale ale copilului • Respectarea ritmului individual de dezvoltare a copilului • Respectarea specificului învăţării la vârstele mici (joc, explorare, experimentare) Prin: • Modul de organizare a programului zilnic (de la intrarea până la plecarea de grădiniţă, alternând momentele de activitate de învăţare sistematică, cu cele de relaxare, mişcare, hrănire şi odihnă, pentru promovarea sănătăţii, creşterii şi dezvoltării copilului) • Tipurile şi formele de activităţi utilizate (utilizarea tipurilor de activităţi adecvate vârstei şi specificului fiecărui copil, îmbinând activităţile individuale cu cele în perechi, în grup mic şi frontal, activităţile integrate cu activităţile pe domenii experienţiale, activităţile de învăţare tematică cu cele de dezvoltare personală)

11. Educaţia centrată pe copil • Alegerea strategiilor, contextelor şi sarcinilor de învăţare (utilizarea jocului, explorării, experimentelor, învăţarea prin acţiune directă cu obiectele, valorificarea şi integrarea experienţei personale a copilului, crearea de contexte de învăţare relevante şi semnificative pentru copil, propunerea de sarcini care să stimuleze dezvoltarea copilului sub toate aspectele, utilizarea repetării ca mod de consolidare a unor deprinderi etc.) • Mod de organizare a mediului(crearea unui mediu stimulativ, dinamic, relevant pentru copil şi tipurile de activităţi desfăşurate, care să încurajeze interacţiunea directă cu obiectele şi interacţiunea dintre copii şi dintre copii şi adulţi, modul său natural de a învăţa) • Mod de realizare a observării şi evaluării copilului(centrarea oe reuşitele copilului, pe încurajare, observarea şi înregistrarea progresului acestuia pentru a-i putea susţine şi argumenta dezvolta etc.) • Mod de interacţiune cu copilul şi familia acestuia(abordarea individuală a copilului prin modul de interacţiune cu acesta - atenţie, receptivitate, mod de adresare, intervenţie încurajatoare/corectivă, explicaţii etc. - şi crearea coerenţei şi consecvenţei intervenţiei educaţionale asupra copilului prin modul de interacţiune şi comunicare a educatorului cu familia acestuia)

12. Domeniile experienţiale Domeniile experienţiale: experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere interdisciplinare • Domeniul estetic şi creativ • Domeniul om şi societate • Domeniul limbă şi comunicare • Domeniul ştiinţe • Domeniul psiho-motric

13. Domeniile experienţiale Fiecare domeniu experienţial propune experienţe de învăţare care utilizează cunoştinţe şi deprinderi circumscrise unui domeniu de cunoaştere. Acest domeni el însuşi este interdisciplinar. De aceea, activităţile care propun experienţe de învăţare fie dintr-un singur domeniu experienţial sau din mai multe domenii experienţiale sunt activităţi interdisciplinare. Â Aşa cum indică şi figura alăturată, pot exista activităţi care să combine două, trei sau chiar mai multe domenii experienţiale. Combinarea acestor domenii experienţiale este înlesnită de organizarea conţinuturilor pe cele 6 teme generale propuse de curriculum.

14. Predarea integrată Utilizarea a 6 teme generale care combină cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi din mai multe domenii experienţiale şi permit implicarea mai multor domenii de dezvoltare • Cine sunt/suntem? • Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ? • Când/cum şi de ce se întâmplă? • Cine si cum planifică/organizeaza o activitate? • Ce şi cum vreau să fiu? • Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?

15. Predarea integrată Predarea integrată permite adresarea echilibrată a tuturor domeniilor de dezvoltare prin angajarea copilului în experienţe diverse de învăţare şi oferă posibilitatea construirii cunoaşterii în mod sistemic, stabilind conexiuni între concepte, obiecte, fenomene, evenimente, acţiuni, sentimente. Experienţele de viaţă ale copilului sunt interdisciplinare şi implică toate domeniile de dezvoltare. La fel trebuie să se construiască şi învăţarea lui pentru a fi semnificativă şi cu efecte de lungă durată.

16. Orice activitate din grădiniţă este/trebuie privită ca o experienţă de învăţare • Activităţi pe domenii experienţiale: activităţi tematice care implică experienţe de învăţare din mai multe domenii experienţiale sau a unui domeniu experienţial (care este interdisciplinar) ce pot fi desfăşurate sub forma unor proiecte sau ca activităţi ce îmbină mai multe forme de organizare: individual, grup, perechi, frontal. • Jocuri şi activităţi alese: activităţi alese de copii, având puse la dispoziţie diferite variante de jocuri şi activităţi. • Activităţi de dezvoltare personală: rutinele, tranziţiile, activităţile opţionale, activităţile din perioada după-amiezii. Toate tipurile de activităţi reprezintă diferite momente ale programului zilnic al copilului în grădiniţă şi toate reprezintă oportunităţi de învăţare în modul cel mai natural al copilului.

17. Dezvoltarea globală a copilului se poate realiza prin stimularea dezvoltării copiilor în toate domeniile de dezvoltare menţionate utilizând experienţe de învăţare din diverse domenii experienţiale puse în conexiune prin organizarea tematică (vezi cele 6 teme) a învăţării.

18. Ghidul de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

19. CUPRINS • Cuvânt înainte Capitolul 1. Copilăria timpurie • Importanţa perioadei timpurii în dezvoltarea individului • Teorii psihopedagogice care stau la baza educaţiei timpurii • Obiectivele generale ale educaţiei timpurii • Principiile care stau la baza practicilor în educaţia timpurie incluzivă Capitolul 2. Învăţarea la vârstele timpurii – Cum învaţă copilul? • Specificul învăţării la copilul de 3-6/7 ani. Experimentarea, explorarea, jocul • Predarea integrată - activităţile tematice Capitolul 3. Jocul copilului • Ce este jocul pentru copil? • Evoluţia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani • Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani: • Jocul ca tip de activitate de învăţare integrată Capitolul 4. Mediul de învăţare • Centrul de activitate Artă • Centrul de activitate Bibliotecă • Centrul de activitate Ştiinţe • Centrul de activitate Construcţii • Centrul de activitate Căsuţa Păpuşii (Joc de rol) • Centrul de activitate Jocuri de masă

20. Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interacţiunea cu copilul şi dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la grup • Recunoaşterea unicităţii copilului, a personalităţii lui şi a drepturilor sale fundamentale • Formarea şi respectarea independenţei, autonomiei copilului. • Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului Capitolul 6. Proiectarea activităţilor de învăţare • Strategii educaţionale de abordare integrată a dezvoltării copilului şi centrarea procesului educaţional pe copil • 1. Strategii de învăţare prin descoperire • 2. Strategii de învăţare prin cooperare • 3. Strategii de promovare a unei educaţii incluzive Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului • Relaţia observare – evaluare • Forme ale evaluării • Portofoliul copilului Capitolul 8. Planificarea zilnică/săptămânală Capitolul 9. Colaborarea cu familia şi comunitatea • Cum cunoaştem familia copiilor • Cum comunicăm eficient cu părinţii • Promovarea incluziunii sociale în parteneriatul cu familiile copiilor • Triada grădiniţă–familie–comunitate

21. Vă muţumim!